Lucrare de Licenta

[1] CALITATEA VIEŢII, XII, nr. 1-4, 2000, p. 79-90.
[2] Numărul pensionarilor, fondul de pensii şi pensia medie lunară în anul 2000, Institutul Naţional de
Statistică şi Studii Economice, 2001, p.1.
[3] Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO), trim. IV 2000, 2001, p.29.
[4] Veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei în anul 2000, Institutul Naţional de Statistică, 2001,
p.53.
[5] Indicatori ai dezvoltării umane la nivel naţional elaboraţi de Comisia Naţională de Statistică pentru
Raportul Naţional al dezvoltării Umane, seria 2000; datele pentru 1999.
[6]Asistenta sociala in perspectiva integrarii Europene:Identitate si

Procesualitate,2007,p.9-10
[7] Gh. DUMITRU-Medic primar medicină sportivă ,Constanţa,-”

BATRANETEA SI ACTIVITATEA FIZICA”
C. Stanciu-“Notiuni introductive in asitenta sociala

[8]
gerontologica”,2008,p.77-79
[9] Articol din Revista Acta Medica Transilvanica

Articol pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna mai 2007Dr. LAURA
ŞERBĂNESCU (Centrul de Sănătate Publică Sibiu), D. IGNA
Asistenta sociala in perspectiva integrarii Europene:Identitate si

[10]
Procesualitate,2007,p.59
[11] ADELA POPA-” PERCEPŢIA SOCIALĂ ASUPRA VÂRSTNICILOR ÎNTRE

OBIECTIVITATE ŞI DISTORSIUNE „
[12] http://www.primariatm.ro/index.php?meniuId=1&viewCat=463&viewItem=477
[13] C.Goian-“Deprinderi in asistenta sociala”,2004,p.20-21
Upload
email ******
Am uitat parola x Creaza cont nou
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina Lucrare de licenta - CALITAT
Diverse
Economie VARSTNICILOR DIN CADRU
Geografie
Gradinita INSTITUTIILOR PRIVATE SI
Istorie
Jurnalism
Asistenta sociala
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
UNIVERSITATEA DE VEST
Personalitati
Profesor scoala
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI SOCIOLOGIE
Sociologie Asistenta
sociala Filozofie
SECTIA:ASISTENTA SOCIALA
Psihiatrie Psihologie
Resurse umane
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber
-Tim
-2
UNIVERSITATEA DE VEST
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI SOCIOLOGIE
SECTIA:ASISTENTA SOCIALA
CALITATEA VIETII VARSTNICILOR DI

DE S
-2
-Tim
Cu
1. MOTIVATIE
1.1 Pensionarii / 2
1.2 Varstnicii activi / 3
1.3 Varstnicii si gospodariile / 4
1.4 Venituri,consum si cheltuieli ale populatiei varstnice / 4
2. INTRODUCERE
2.1 Varstnicul o problema sociala / 6
2.2 Batranetea acceptiuni si controverse / 6
2.3 Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia / 7
2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii / 8
2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog / 10
2.6 Varstnicul intre normal si patologic / 12
2.7 Depresia la persoanele varstnice / 16
3. INSTITUTII
3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana / 18
3.2 Cauzele institutionalizarii pe termen lung / 19
3.3 Perioada de criza in viata batranului / 21
3.4 Dependenta persoanelor varstnice / 22
3.5 Servicii comunitare pentru varstnici / 23
3.6 Ingrijirea asistata / 24
3.7 Asistenta primara / 24
3.8 Aprecierea globala a problemelor varstnicului / 24
3.9 Calitatea serviciilor / 24

3.10 Ce este o institutie corespunzatoare / 24
3.11 Cum evaluam / 25
3.12 Cum organizam plasamentul / 26
3.13 Care este capacitatea de sustinere pentru ingrijirea la domiciliu / 27
3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse / 27
3.15 Cauzele institutionalizarii / 28
3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului / 29
3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice / 30
3.18 Rolul asistentului social / 33
STUDIU
ANEXE:-BIBLIOGRAFIE
-CERCETARE
1.MOT
Problematica vârstnicilor a fost şi este înscrisă pe agenda publică r

prevederile legislaţiei europene, cât şi în ceea ce priveşte elaborarea politicilo
Îmbătrânirea populaţiei reprezintă o problemă socială, întrucât afecte

factorii decizionali şi societatea în general, care suportă consecinţele importa
o evoluţie în sensul autonomiei şi bunăstării vieţii vârstnicilor, al îmbătrânirii
În cele ce urmează ne propunem evaluarea calităţii vieţii vârstnicilor l

de caz, a datelor Institutului Naţional de Statistică şi a analizelor secunda
Cercetare a Calităţii Vieţii, CURS-SA, Metro Media Transilvania[1].
Numărul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar ace

vârstnică a fost stabilită convenţional la 60 ani şi peste (în relaţie cu vârsta pe
Conform datelor de recensământ, populaţia vârstnică, stabilită în func

intervalul 60 de ani şi peste şi 11,4% pentru intervalul 65 de ani şi peste. Din
României după starea civilă, pe sexe şi ani de naştere, la 01.01.1998”, popula
334 068 femei. În procente,populaţia vârstnică era de 18% în 1998, pentru
populaţie. Se apreciază că pentru prima oară în ultimele patru decenii, la 1
tânără. La 1 ianuarie 2000, numărul persoanelor de peste 60 ani l-a devansat c
1.1Pensionarii
Procesele demografice din ţara noastră încep să se înscrie în model

caracterizat de specialişti prin trecerea de la niveluri înalte ale mortalităţii
particularităţi naţionale, dar ea are un caracter inexorabil, fiind legată de tendi
generală de modernizare a societăţii. În tranziţia structurii populaţiei pe vârste
Se apreciază că numărul persoanelor în vârstă se va tripla până în anu

un Raport al Băncii Mondiale (Preîntâmpinarea crizei vârstei a treia) se apre
manifestările ei diferă în părţi diferite ale lumii”.
Îmbătrânirea demografică şi reducerea numărului locurilor de mun

populaţiei active şi inactive. Conform datelor INSE, în totalul populaţie
înregistrând, în ultimii ani, o traiectorie constant ascendentă.
În anul 2000[2], numărul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii d

înregistrat-o pensionarii de asigurări sociale de stat (+4,2%). După sistemul d
Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane
I. pensionari de asigurări sociale – total, din care: 6 110 mii persoane
- pensionari de asigurări sociale de stat 4 246 mii persoane
- pensionari de asigurări sociale – agricultori 1 751 mii persoane
- pensionari de asigurări sociale - culte 2 mii persoane
- pensionari de asigurări sociale - avocaţi 1 mie persoane
II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane
1.2 Vârstnicii activi
Conform datelor Anchetei asupra Forţei de Muncă în Gospodării pe t

procent de 49,5% era reprezentat de pensionari sau beneficiari de ajutor so
numărul pensionarilor şi al beneficiarilor de ajutor social inactivi se află în ur
i anchete, o parte apreciabilă dintre persoanele vârstnice (s-a luat ca referinţă gruparea de 65 de ani
au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă benefic
i peste pe perioada 1996-2000 se constată:
- procentele celor ocupaţi din totalul populaţiei ocupate sunt mai mari în
trimestrele II şi III ale anului, şi la bărbaţi şi la femei, şi în rural şi în urban
(lunile cu regim termic acceptabil şi, probabil, ofertă mai mare, mai ales în ru
- femeile ocupate deţin un procent mai mare decât bărbaţii ocupaţi;
- persoanele de 65 de ani şi peste, din rural, sunt în mai mare măsură ocupate
aceeaşi perioadă);
- cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vârstă 65 de ani şi peste, în t

iar cel mai mare, de 10,6%, trim. III, 2000. La bărbaţi, procentul cel mai mi
femei, procentul mai mic a fost de 7,1% în 1996 şi de 12,1% în trim. III, 200
cel mai mare,
de 1,4% în trim. III, 2000. În rural, procentele respective au avut valoarea de

contextul analizat de noi, un efort deosebit al populaţiei vârstnice (de peste 65
Rata de ocupare şi rata de activitate, a populaţiei de 65 de ani şi peste

pildă, în 2000, la aceeaşi grupare de vârstă rata de ocupare cea mai mare a fos
în rural. Participarea la activitatea economică a vârstnicilor este dată şi de ra
60-64 ani; 41,9% pentru 65-69 ani; 35,7% pentru 70-74 ani şi 24,5% pentru
ori, mai mari în rural decât în urban.
În contextul indicatorilor sociali analizaţi de noi, prezenţa vârstnicilo

pentru o activitate aducătoare de venit, cât de nevoia de a munci pentru câştig
ales în rural).Relevant este şi faptul că din populaţia activă de peste 65 de ani,
1.3 Vârstnicii şi gospodăriile
Gospodăriile de pensionari sunt cele mai numeroase (51,1%), urmate

pensionari au o pondere de 60,2% faţă de 40,8% cele din urban. Vârstnicii (
persoanele cap de gospodărie fiind pensionarii (79,2%) şi ţăranii (20,1%)
De menţionat, în context, influenţa puternică a tradiţiei după care „cap de

pensionari este redusă: mărimea medie este de 2,2 persoane; 75% din totalul a
ce va influenţa viaţa lor, mai ales în perioada de pierdere a unor capacităţi fizi
Gospodăriile de pensionari se caracterizează, în 2000[4], printr-o rată mare

educaţional inferior (68,3% fiind numai absolvenţi ai învăţământului primar,g
1.4 Venituri, consum şi cheltuieli ale populaţiei vârstnice
Veniturile totale brute ale gospodăriilor de pensionari (%)
- venituri salariale
1996 (14,5 %)
1999 (12,6% %)
- contravaloarea consumurilor de produse agricole (alimentare şi nealimentare
1996 (39,8 % )
1999 (37,3%)
- venituri din prestaţii sociale
1996 (35,5% )
1999 (40,2% )
- alte venituri
1996 (8,7% )
1999 (8,1% )
Cheltuieli totale de consum ale gospodăriilor de pensionari (100%)
- alimente şi băuturi
1996 (58,6%)
1999 (54,6%)
- îmbrăcăminte şi încălţăminte
1996 (6,9%)
1999 (4,5%)
- locuinţa şi înzestrarea cu bunuri
1996 (23,7%)
1999 (26,3%)
- medicamente şi îngrijire medicală
1996 (2,5%)
1999 (3,4%)
- transporturi şi telecomunicaţii
1996 (3,5%)
1999 (5,3%)
- cultură, învăţământ, educaţie
1996 (1,9%)
1999 (2,3%)
- alte cheltuieli
1996 (2,9%)
1999 (3,6%)
Veniturile şi consumul persoanelor vârstnice[5] (care constituie ce

esenţiale ale calităţii vieţii şi se caracterizează prin niveluri scăzute, dezechili
Încă din 1997, veniturile reale au înregistrat restrângeri severe, a scăzut n

categoriilor de gospodării, nu numai a persoanelor vârstnice s-a caracterizat, î
consumului din resurse proprii şi ponderea modestă a veniturilor din prestaţii
Declinul veniturilor reale ale gospodăriilor a antrenat scăderea consumului şi det

consum caracteristic stării de sărăcie.Conform INSE
2.INTRO
2.1 Varstnicul o problema sociala?[6]
Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea

fiecarei tari,ar trebui ca in acest context,profesionistii chemati a se ocupa
cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila,um
alimentam sau sa-I punem o perfuzie,daca uitam sa empatizam cu el,daca uita
Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam chia
Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de cel

inseamna totdeauna boala,prin scaderea resurselor financiare sau prin prezent
Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicu

saracie,multi renunta la facilitatile confortului (caldura ,apa,energie) din cauz
cantinelor sociale.
Durata de viata in Romania a scazut,iar pensia ,chiar indemnizata,nu
frustrant al faptului ca,dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia a
mass-media si mediile politice din Romania.Aceasta face ca varstnicul sa-si r
fonduri avand de obicei o pluripatologie si fiint totodata un “necotizant” al tag
persoana dorita pe lista medicului de familie numai in situatia in care est
punctajului obtinut de medici.
2.2 Batranetea acceptiuni si controverse
Diferiti autori,atat din atra cat sip e plan mondial,au incercat sa def
definitii,mai mult sau mai putin contestate.
A) Criteriul cronologic a fost poate printer perimele criterii de definire;el

si pot esista persoane in varsta la care majoritatea functiilor sunt asem
B) Notiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viat omu

perioada mai este numita si varsta aIII-a,perioada de involutie,perioad
C) Dictionarul Lacrousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultim

opune celui de senilitate care ar fi aspectul patologic,dar in acelasi tim
Tot dictionarul Lacrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul d

de decline,semnele imbatranirii fiind:slabirea tesuturilor,atrofie musculara
progresiva a capacitatii de adaptare. In acest sens,precizeaza dictionarul,imba
ca o inovatie.
D) OMS considera:
a)persoane in varsta :intre 60-74 ani;
b)persoane batrane:intre 75-90 ani;
c)marii batrani:peste 90 de ani;
E) In conceptiile medico-sociale farnceze se vorbeste de:
a)varsta a III-a:dupa 65 de ani,corespunzand varstei pensionarii;
b)varsta a IV-a:dupa 80 de ani.
F) Cea mai uzuala forma de calsificare a batranetii cuprinde:
a)stadiul de trecere spre batranete :de la 65-75 de ani;

b)stadiul batranetii medii:75-85 ani;
c)stadiul marii batraneti:peste 85 de ani.
G) Americanii clasifica persoanele de varsta a III-a astfel:
a)batrani-tineri(old-young):65-75 ani;
b)batrani-batrani(old-old):mai mult de 75 de ani.
Dictionarul Lacrousse prezinta si stadiul de presenescenta,ca fiind p

ani si variind considerabil de la un individ la altul;ea este considerata o ade
minor.
Pe plan psihiatric s-a incercat individualizarea unor stari nevrotice car

dovedit depresii si melancolii de involutie care au o oarecare specificitate si d
2.3 Aspecte sociale privind pesoanele de varsta a treia
Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu de mult m

adultul.Astazi viziunea ecosostemica grupeaza o echipa pluridisciplinara car
necesar sa cuprinda medical,psihologul,asistentul social,sociologul.Anul 1999
de a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta in lum
65 de ani,dar cu o crestere semnificativa a populatiei peste 75 de ani-fenomen
Acest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa

o proportie remarcabila are nevoie de servicii socialecare ori nu exista,ori nu
globului a crescut de la 200 de milioane din 1935 la peste 600 de
populatiei,ajungandu-se la 17% in tarile avansate economic comparative cu
Europa pentru care varsta medie a populatiei a fost de 75 de ani,mentinand
continent este Africa.In ultimele decenii s-au constatat o crestere a duratei m
demographic cunoscut sub numele de imbatranirea populatiei.Ca o privire d
peste 65 de ani reprezinta 5% in Europa Occidentala la inceputul secolului X
ani.In cadrul populatiei americane se estimeaza ca in anul 2030 persoanele in
13% fata de cifrele anului 2000.Cele mai multe persoane in varsta sunt cuprin
raportul devine 241 femei la 100 barbati.
Stabilitatea emotionala si statutul sicio-economic bun au un rol impo

cuprinse intre 65-74 ani sa prezinte mai frecvent statutul de casatorit(in popu
femei erau casatoriti),ca dupa decada a8-a de viata procentele sa se reduca sem
Conform recensamantului populatiei din 7 ianuarie 1992 popul

varstnice.Populatia de 60 de anisi peste,raportata in 1992 reprezinta 16,8% d
11,1%.Un rol important in modificarea raportului de varsta il are si scaderea d
2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii
Multi autori recunosc ca imbatranirea nu este un fenomen liniar,el inc

se atat la nivel cellular cat si la nivelul spatiilor extracelulare ale organism
anumite boli cornice.Unii varstnici isi pot pastra in buna stare functiile intelec
Principalele modificari organice caracteristice imbatranirii cuprind

asemenea apar modificari ale tegumentelor (riduri,piele uscata),scaderea ved
digestive.
1.Inima-prezinta modificari ale structurii,ale debitului cardiac,fortei de

frecvente ce pot duce la deces.
2.Datorita diversilor factori interni si externi fecventi se poate modifica grad
3.La nivel renal se produc modifiacari ce duc la scaderea functiei renale,c

prin modificari ale structurii si perfuziei vaselor renale.
4.Aparatul reproductive intra in perioada de andropauza pentru barbat si m

dovedesc o scadere progresiv accentuata a acestora dupa varsta de 30-35 de
tegumentelor,aparitia osteoporozei,irascibitate,apatie,slabirea tesutului muscu
5.La nivelul creierului procesele de imbatranire incep deja la 25-27 de ani;n

reglare,procesul putand merge pna la atrofie cerebrala care se obiecteaza prin
ca functia cerebrala se poate mentine valabila pana la varste inaintate daca ea
6.Tesutul osos sufera procese de atrofie,de decalcifiere si de demineralizare

mare.O incidenta crescuta o are factura de col femoral,care de multe ori l
cuprinse in procese de artoroza prin modificari ale colagenului si membrane
elasticitate,apar modificari de statura si postura,scade mult capacitatea de efor
Modificarile psihologice ale batranului sunt rezultatul modificarii

modificarile hormonale si factori externi cum ar fi:pensionarea,scaderea
familie,decesul unor rude sau prieteni de varste apropiate.
Descoperirile medicinii si imbunatatirea conditiilor de viata din ultimu

tendinta reflecta eradicarea bolilor,reducerea mortalitatii infantile,etc,dar pe d
cu atat mai mare cu cat creste speranta de viata.Studiile asupra modificarilor
cel de-al doile razboi mondial.Ele au inclus cel mai frecvent indivizii din rasa
de varsta 65-75 ani si mult mai rar peste aceasta varsta.
La batranii bine integrati familial si social,sanatosi si fara prob

exprimate.Pornind de la teoria lui Erikson,conform careia personalitatea conti
indivizi urmariti timp de 10-15 ani au relevant cinci caracteristici de person
timp:extrovertirea,neuroticismul,sociabilitatea,deschiderea catre noi experien
la o anumita varsta personalitatea se “rigidizeaza”.Oricum structura personali
psiho-sociale(psihotraume,evenimente de viata ce determina importante schim
Dupa Dr.Constantin Bogdan,functionarea normala a unei persoane var
Modificarile psihologice cuprind:
1.modificarea atentiei sau scaderea capacitatii de concentrare,scaderea atent

durata);amintirile indepartate par totusi sa fie mai ordonate,sistematizate si de
2.modificarile gandirii au ca si caracteristica definitorie scaderea spontane

asemenea se observa o crestere a functiei de sinteza si schematizare.Apare fri
Reducerea numarului de neuroni si saracia conexiunilor nervoase nu a

diferentiale si heterocrome se regasesc in comportamente.Mentinerea
perceptive,fluiditatea verbala,rationamentul nu se deteriorizeaza in aceeasi pr
3.din punct de vedere caracterial se pot produce ascutirea sau intensificarea u

este vorba de psihopatii,ci de existenta sau de dezvoltarea,odata cu varsta,a u
care fac parte din categoria personalipatiilor.
Astfel:
-persoanele astenice se remarca prin sentimental de autoapreciere corobor

dezvoltare si o lipsa de rewspect,cu predispozitie la reactii sau descompensari
-la persoanele depressive se intensifica deznadejdea si pot aparereactii depre
-la persoanele schizoide se pot acumula tendinte de izolare,refuzul contractu

indiferenta pentru ceea ce se petrece in jur imediat dupa satisfacerea nevoilor
a prestigiului social care duc nu numai la accentuarea banuielilor in legatura c
Definitia bătranetii şi clasificarea ei
În prezent criteriul în baza căruia un individ este plasat în categoria

(devine) bătrână, după ce împlineşte 65 de ani. Acest criteriu este totuşi des
confruntări de idei.
O particularitate a acestei categorii populationale este aceea că, spre d

către stânga ; altfel spus, ştim, am stabilit, că varsta minimă a bătranetii es
moment, vârsta celui mai longeviv om de pe pământ. Pe de altă parte, întruc
impus împărţirea (arbitrară)[7] persoanelor în vârstă în următoarele 3 subgrup
 bătrânii tineri (young-old), între 65 şi 75 de ani, care în principiu
 bătrânii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), între 75 şi 85 d

 bătrânii bătrani (old-old), cu vârsta de peste 85 de ani. Este cla
ales, la bătrânii bătrâni.
2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog
Asistenta sociala reprezinta o mare diversitate in practica oferirii de s

poate desfasura activitatea:servicii comunitare (centre de zi,ingrijire la dom
ingrijire pe termen lung(centre rezidentiale,camine de pensionari).In munca p
indeplinit o multitudine de atributii,pe care incercam sa le prezentam in cele c
-evalueaza si identifica trebuinte biopsihosociale ale varstnicului
-ofera un domeniu larg de servicii precum consilierea,suportul formal,manage
-realizeaza planul de investitie,in vederea imbunatatirii situatie varstniculuice
-incearca sa maximizeze functionarea independenta si promoveaza mentin

gerontologice
-evalueaza posibilitatile financiare ale varstnicului
-stabileste relatii cu diverse institutii publice si nonguvernamentale,in vederea
-evalueaza existenta si relatiile cu familia
-dezvolta strategii privind combaterea tendintelor de marginalizeaza sociala,s

abilitatile de strangere de fonduri,pentru a dispune de resurse financiare su
suport din partea serviciilor comunitare
-realizeaza legatura cu alte servicii existente in comunicate sau cu alti profe

varstnicului.
Asistenta sociala gerontologica trebuie sa raspunda trebuintelor speci

domeniu al asistentei sociale,persoane specializate in activitatea cuaceasta cat
Prin intermediul suportului formal oferit de servicii sociale din com

adauga si suportul informal oferit de familie, prieteni,vecini,este mult mai us
sa poata fi imbunatatita.Toate acestea pot fi realizate,daca se pune accent pe d
-facilitarea accentului la informatii si institutii specializate in activitatea cu pe
-cresterea ofertei de servicii alternative institutionalizarii(ingrijire la domiciliu
-acordarea drepturilor de asigurari sociale(pensie,ajutor social)
-servicii de sprijin,consiliere,vizite,convorbiri
-dezvoltarea mobilitatii,training intelectual
-educarea continua a persoanelor varstnice
-asigurarea alimentatiei la domiciliu sau la cantina sociala
-initierea de activitati intergenerationale,intre varstnici si copii,adolescenti,tin
-sensibilizarea autoritatilor,nationale,locale,precum si a membrilor comunitati
Gerontologul American Warner Schaie[8] a prezentat ca urmare a uno

treptat al acestor capacitate,determinarea mentinandu-se pana in deceniul 8
inteligenta cristalina care este apreciata prin teste bazate pe cunostintele acc
ceea ce priveste viteza de procesare a informatiilor,ea scade odata cu cresterea
4.linia afectiva este dominate de depresie,apatie,raceala,fapt ce duce in genera
Simptomele depresie de involutie sunt manifestate

culpabilitate,inutilitate,autoacuzare.Baranii devin apatici,tristi,totul este negru
5.invatarea-unele studii arata ca persoanele in varsta pot invata la fel de mult

stimulare adecvata a invatarii este necesara o motivatie permaneta,aici un rol
tarile vest-europene si SUA sunt o realitate.
6.vorbirea devine mai greoaie datorita imbatranirii fizologice la nivelul orga

se poate observa la persoana in varsta o scadere a fluxului si ritmului verba
tendinte la hiperactivitate verbala,manifestat prin asa-zisa “vorbire goala” si “
2.6 Varstnicul-intre normal si patologic
Pacientul varstnic impune intotdeauna o anumita situatie particulara-p

adult-si anume,aceea de a diferentia normalul de patologic.
Aceasta particularitate deriva din faptul ca normalul adultului este dif

(process natural,fiziologic)atrage dupa sine modificari ale parametrilor morf
pentru o anumita varsta.Cu alte cuvinte este important de stability dac ne afla
fata unui “bolnav in varsta”(C.Bogdan).
Cu toate acestea,diferentierea este deseori dificila,intricate cele d

influienteaza negative evacuarea corecta a varstnicului si elaborarea masurilo
Pornind de la aceasta dificultate,in practica se pot intalni doua aspecte
-fie se considera drept patologice unele aspecte de imbatranire normala,situati

-fie se considera drept normale apartinand imbatranirii fiziologice anumite as
Roland Cape apreciaa ca aceasta a doua situatie este frecvent intlanita

trebuie sa se consoleze cu idea ca sanatatea deplina este de domeniul trecutu
mai rau inainte de sfarsit.Atat timp cat varstnicul sau chiar medical
accepta durerile continue,ametelile,slabiciunile,oboseala si alte simtome ca

netratate.
De aceea pacientii varstnici trebuie incurajati sa relateze simtomele n

care il are medicul sau ingrijitorul lor,vor avea incredere in ei si astfel vor pu
trebui sa ii alarmeze (exista situatia ca si la varste foarte inaintate un om
fenomen normal).
Rezumand natura clinica a pacientului varstnic in cateva cuvinte,se p

dezvoltarii si maturitatii sunt in mare masura pierdute.In ciuda rezervelor re
ritm incetinit apreciabil.Rareori este nescesar a se interzice varstnicului intre
san u necesite fost sau agilitate neobisnuita.Singura limita necesara la aceast
acum mai mult timp pentru a le indeplini si ar trebui incurajati sa accepte asta
Cu toate ca morbiditatea si mortalitatea cresc constant cu varsta,multi

de la aproximativ 95%-la 65 de ani pana la aproximativ 85%-la 80 de ani si la
sa inspire teama in majoritatea cazurilor,ea fiind o perioada in care ambitiile n
Putine studii au examinat sanatatea unor loturi intamplatoare de vars

sud-vest de Ontario si furnizeaza estimari ale proportiei batranilor de diferit
activitatilor simple:mersul,urcatul si coboratul scarilor, spalat, imbracat, ac
complet independent pana la sfarsit.Intre 65 si 75 de ani incidenta dizabilit
sporire a pierderii independentei ajunge la 20-30% la populatia de risc.
Importanta acestui studio simplu este ca atrage atentia asupra naturii

pierderii sanatatii.Majoritatea varstnicilor,darn u chiar toti,se bazeaza foarte
important ca acest mesaj sa fie difuzat peste tot sis a fie bine inteles si accepta
asteapta ca dizabilitatile san u survina niciodata in mod necesar.
Varstnicii isi imagineaza de obicei un tablou de boala cronica si con

cronica si varsta num erg intotdeauna mana in mana.Shapiro gaseste ca ma
persoane cu varsta sub 65 de ani,fapt confirmat de studii effectuate in spitalele
Este important deci a se face deosebirea intre pacientii suferi

boala,caracteristica fiind polipatologia,insa in relative putine cazuri ele
independentei.In celelalte cazuri,speranta de a obtine o revenire satisfacatoare
Pacientii varstnici exprima numeroase stari cornice de boala,re

obstructive,diabetul zaharat tardiv,artrite cronice.Prima sic ea mai cmuna di
acute de infarct miocardica,gangrene din cauza bolii vasculare de fond,infecti
Cu toate ca o parte din indivizi devin bolnavi cronici in aceste co

perioadelor acute ocazionale.Trebuie adaugat aici ca inclusive grupul cu dizab
Cronicitate nu inseamna ca tratamentul nu poate fi aplicat pentru a red
Roland Cape apreciaza ca,la un varstnic,efectul unei boli cronice se in
-prima este aceea a bolii terminale si pacientul mare in 2-3 saptamani;
-a doua este aceea a bolii care raspunde la tratament si se reabiliteaza corespu
-a treia posibilitate este ca boala sa aiba ca rezultat o pierdere semnificativa a

jur.
Geriatrul american considera ca varstnicii se tem de aceasta ultima po

pe cat posibil.Acest obiectiv poate fi realizat avand pacientul varstnic intr-un
servicii comunitare,in scopul de a incuraja si mentine independenta completa
O alta problema legata de patologia varstnicului,care consideram ca

exemplu descoperire unui anevrism aortic abdominal asimptomatic la un octo
cauzatoare de moarte.O interventie chirurgicala ar inlatura anevrismul si risc
sanatos este grevata de o mortalitate destul de mare(paroximativ 19%)si
medicamentelor,deteriorarea capacitatii psihice si a independentei individului
Experienta arata ca majoritatii varstnicilor,daca li se ofera posibilitate

de invaliditate,cand ei sunt dependenti de ingrijirile altora.
Revenind asupra importantei reabilitarii,subliniem ca pentru un varstn

fizice pana la stadiul dinaintea bolii.
Exista o deosebire intre modul in care fiintele reactioneaza la boala s

severa,deseori se restabileste remarcabil,in mod rapid,reabilitarea sa fiind stim
In contrast cu aceasta,perspectiva viitorului pentru varstnic este un st

procesului de reabilitare,care necesita inevitavil conlucrarea din partea pacien
De aceea varstnicul are nevoie de supraveghere atenta si de sprijin pe

in totdeauna,ca singura cale de a remedia forta psihica si abilitatea este sa-si
in limitele acceptabile,gradual pe o perioada de timp.Eficacitatea programelo
cat si in America de Nord.Acest aspect al ingrijirii nu trebuie scapat niciodata
Un alt aspect al patologiei varstnicului,care consideram ca merita

preventiva.Si pot fi date in acest sens numeroase exemple.Astfel,osteopo
privatiunii hormonale din menopauza,are un risc maxim de fractura in juru
grave,atribuite osteoporozei.
Analizarea dietei femeilor de varsta mijlocie arata ca pentru multe d

poate fi numai un factor secundar al acestei boli multifactoriale,ea joaca un ro
Se poate actiona preventiv si asupra celorlalti factori etiologici ai oste

fiind conservarea unei activitati fizice chiar si modeste.
Rezultatele studiilor epidemiologice intaresc rolul medicului in preve
varstnici.Factorii de risc identificati in studiul Framingham care sun
crescut,fumatul,intoleranta la glucoza,hipertrofia ventricolului stang.Obezita
si consumul excesiv de alcool(in contrast cu consumul permis al unui pahar d
atitudine.Exista multe oportunitati de a practica medicina preventiva.De exem
de rutina.La fel,administrarea medicamentelor antitrombotice postoperator si
de temut.
Ronald Cape afirma ca “in geriatrie”,”un dram de prevenire are valoa

mare decat al tratamentului.
Depresia şi tulburările cognitive reprezintă şi în prezent cea mai g

demenţa vasculară, în al căror tratament se fac astăzi primii paşi, depresia es
tratament, cu o eficienţă în 80-90% din cazuri.
Cunoscută încă din antichitate, depresia şi manifestările ei clinice au

din limba greacă se descoperă însă o formă particulară a depresiei - “melanco
În Evul Mediu, teoria umorală a lui Hipocrate a fost negată, depres

demoni. Se menţine în schimb noţiunea de melancolie de-a lungul secolel
melancolia autentică - tulburare afectivă profundă, caracterizată de o tristeţe p
Secolul XIX aduce clasificări noi, prin separarea “delirului parţial de

pentru ca apoi să apară noţiunea de nebunie circulară – Farlet - şi cea de f
alternează cu episoadele de agitaţie euforică din excitaţia maniacală sau psiho
Termenul de depresie a fost utilizat întâmplător în secolul XIX de

descriind perioadele de tristeţe şi de descurajare, care alternează cu cele de ex
toate episoadele de tristeţe, de scădere a tonusului psihic, însoţite de mo
semnifică depresia, dar depresia implică inevitabil tristeţea, a cărei intensitat
apetitul. Tristeţea, ca sentiment de mâhnire, poate fi răspunsul la un evenime
durată, cu atât mai mult dacă apare fără o cauză aparentă. Tristeţea regăsit
genetici, psihologici, biologici, dar de cele mai multe ori factorii sunt intricaţi
Din punct de vedere medical, depresia este un concept care se adre

variată, ca origine şi gravitate. De aceea, depresia în sens strict medical, este
funcţionării întregului organism. Cu o frecvenţă în rândul populaţiei de 5-8%
subiecţi, iar la 70 de ani creşte până la 26,9% în rândul bărbaţilor şi 45,2% p
în perioada 1975-1977 la Institutul Naţional de Geriatrie, A. Aslan şi C. Bălă
au fost femei şi 22,4% bărbaţi.
În prezent se acceptă ideea că etiologia depresiei la vârstnic este mul

una din următoarele circumstanţe:
- procesul normal de îmbătrânire
- condiţii patologice ca: demenţă; afecţiuni neurodegenerative; miocardice; e

neoplazii; metabolice: uremia; infecţioase: tbc, sifilis; sistemice: boala lupică,
- administrarea de droguri: rezerpina, metildopa, d 20520c24u igoxina, b
vincristina şi rar: guanetidina, hidralazina, propranololul, levodopa
- afecţiuni genetice
Se presupune că metabolismul cerebral al nero-transmiţătorilor, în spe

emoţionale, în special în tulburarea de dispoziţie. În examinările post-mortem
transmiţători, cu scăderea marcată a nivelelor de serotonină în putamen şi a
asupra pragului depresiei la vârstnici. Aceleaşi modificări se înregistrează
vasculară.
Dintre deficienţele nutriţionale, scăderea nivelului vit B12, coenzim

reprezintă un evident factor de risc al tulburările cognitive şi al depresiei.
În creierul uman se înregistrează o concentraţie crescută de vit B12,

albe. Nivele scăzute ale vit B12 se evidenţiază la vârstnicii care nu prezintă c
în final la gastrită atrofică, scăderea factorului intrinsec şi la perturbarea trans
Deficienţa de folaţi este de asemenea corelată cu depresia. În dietele c

tulburările de memorie. Pacienţii cu anemie megaloblastică prin deficit de fo
plus, studiul concentraţiei folaţilor la pacienţii depresivi a demonstrate că 15-
2.7 Depresia la persoanele varstnice
Stările depresive la vârstnic se pot clasifica în[9]:
I. Depresii endogene
- episoade depresive ale psihozei maniaco-depresive – dezordini bipolare
- episoade depresive majore, unice sau recurente, aşa-numitele melancolii de
- distimii depresive sau constituţionale
-ciclotimiile – stări depresive uşoare intercalate cu stări hipomaniacale
II. Depresii reactive
Sunt urmare a impactului psihologic al factorilor de mediu, sunt foarte

care pe primul loc se clasează depresia provocată de pensionare şi pierdere
socială”. Tot aici pot fi incluse şi depresiile de doliu, depresiile din difer
sindroamele dureroase prelungite şi frica de moarte – “sfârşitul efectului Prom
III. Depresiile psihoorganice
Apar ca sindrom unic sau la debutul diferitelor forme de demenţă; imp

IV. Depresiile de origine organică
Au cauze extranevraxiale şi pot fi: iatrogene, endocrine, metabolice, infecţioa
V. Depresiile exhaustive
Numite şi depresii de epuizare, apar ca urmare a unor eforturi prelung

sau toxice.
VI. Depresiile din schizofrenii, rar întâlnite la vârstnici, fac parte din evoluţia
un episod depresiv major pe o boală preexistentă.
3.INST
3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana?
Aceasta decizie nu ar trebui sa fie luata decat dupa o evaluare riguroas
In decizia de a institutionaliza o persoana varstnica,consilierea bolnavului

trebuie sa tina cont de starea medico-psiho-sociala a pacientului si deasemene
Familia sau institutionalizarea?
Ingrijirea la domiciliu reprezinta un stres pentru apartinatori.Atmosf

este mai benefica din punct de vedere al asistentei medicale mai corecte.
Societatea in general,si corpul medical psihiatric in special,nu pot pa

care il necesita batranul:familiala sau institutionala.Exista pentru ambele al
batran la domiciliu este dificil de luat in unele cazuri,tinand cont ca a
mentale(depresie,anxietate,dementa).
Ingrijitorii unei astfel de persoane sunt supusi unei avalanse de prob

medicului de familie si a psihiatrului devine necesara pentru ajustarea perman
Studiile efectuate in SUA[10] arata ca o parte semnificativa din

institutionalizeze,ingrijirile acordata fiind in acest caz exclusiv comun
aspecte,specifice in mare parte fiecarei refgiuni geografice:religie,grad de civ
ingrijiti la domiciliu,acestia sunt asistati de fiice(29%),fii(8%),partener marita
Copii care decid sa stea cu parintii la batranete sunt prinsi intr-un ce

intre parintele neputincios si proprii copii.Aceasta generatie “sandwich” este p
Desi actualmente tendinta este de dezinstitutionalizare,in toata lumea
O institutie reprezinta o organizatie care are statut,reguli de functio

satisface anumite nevoi colective(Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu-Dictiona
In Romania exista mai multe tipuri de institutii specializate de ocrot
lung sau temporare,ele apartinand pana nu demult unorministere diferite,astfe
-pe termen lung - sub tutela Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a co

deciziei Oficiului de Asistenta Sociala, numai varstnici pensionari.
-sub tutela Inspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap-camine

nici un fel de venit.
-temporar – cel mai frecvent apartinand unor fundatii sau organizatii negu
varstnicul ii poate petrece sub supraveghere timpul liber in mod placut sau
desfasoara alte activitati (serviciu,cumparaturi);de asemenea,varstnicii pot
recuperatorii si profilactice organizate.
Decizia privind institutionalizarea pe termen lung trebuie sa f

social,medic,psiholog,la care va participa obligatoriu varstnicul in cunostinta
care vizeaza viitorul persoanei,si are numeroase repercusiuni psihice,morale
decide ce este mai bine pentru el,dar poate fi sprijinit,consiliat in a I se prezen
3.2 Cauze ale institutionalizarii pe termen lung:
-singuratatea si lipsa retelei de support;
-dorinta manifesta a varstnicului;
-lipsa veniturilor;
-diferite afectiuni cronice;
-handicapul fizic sau mental;
-pierderea locuintei;
-lipsa adaptarii in cadrul serviciilor la domiciliu;
-“crize” in sanul familiei de origine;
-imobilizarea la pat;
-violenta domestica sau a celor ce s-au angajat sa-i ingrijeasca.
Populatia in institutiile de ocrotire este relative omogena pe grupe

Hildegard Puwak se mentioneaza ca in caminele pentru varstnici,predomina
ca 80% dintre persoanele institutionalizate depasesc 70 de ani si aproape 6
institutii este de peste 50% sub nivelul mediu,intre aceasta si statutul social al
Desi dupa 1990 s-au schimbat multe privind institutiile pen

deprimati,nefericiti,inadaptati;studiile au demonstrate ca au mai putina vitali
din societate.
Schultz si Bremmer in 1977 raportau tulburari de ordin psihologic si t
Procedeul de administrare in aceste institutii se face prin adresabilit

demonstreaza o redusa implicare a serviciului de asistenta sociala in actiune
major;categoric,varstnicii cu nevoi speciale sunt mult mai multi dar lipsa rete
varstnicilor,au dus la slaba monitorizare si la lipsa solutiilor multor problem
daune individului,care este adesea privit ca un “obiect” usor de prelucrat,est
relatia cu personalul si este o victima a agresiunii verbale si uneori si fizi
personalul pentru lucruri minore (un pahar cu apa,sa fie schimbati,sau permi
este “stigmatizarea” (personalul sau ceilalti rezidenti pot ponegri un anumit p
In opozitie,poate aparea tendinta de a “spitaliza” exagerat spatiile,toa

aspect deloc de neglijat este violarea intimitatii,existand inca institutii in care
sunt commune,etc.
Aceste neajunsuri,ce nu se pot generalize pentru toate institutiile,isi au

limita bugetului.
Se pune problema de ce in 10 ani nu s-a putut schimba mai mult;pent

schimbarea,personalul este foarte putin si adesea necalificat,sunt foarte putin
selectat(pentru ca in general cei care doresc un astfel de post au o situatie soci
Ceea ce nonsideram important este responsabilitatea deontologiei med

retribuirii adecvat pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o a
Conform noii legi privind asistenta sociala a persoanei varstnice,b

urmatoarele situatii:
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau a unor persoane obl
b) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigur
c) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe b
d) nu se poate gospodarii singura sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale datorita b
Shuthlesworth (1982) a studiat atitudinea administratorilor instituti

majoritate aceasta coincide in ceea ce priveste responsabilitatea pentru calitate
In primul rand au cazut de acord ca majoritatea sarcinilor revi

tehnice,asistenta medicala,securitate,ingrijirea camerei si alimentatia.
In al doile rand au existat diferente de opinie atunci cand familiile

contraste au fost legate de chestiuni mai putin tehnice,cum ar fi: mobilarea ca
Acest studiu sugereaza ca implicarea familiei in ingrijirea varstnicilor
tine de recunoasterea insuficienta a importantei implicarii familiilor de catre
familia in procesul de comunicare cu aceasta.
Managerii acestor institutii ar trebui sa nu scape din vedere posibilita

familiei in ocrotirea varstnicului.
Relatia intre schimbarea mediului,mortalitatea si morbiditate a fos

caminele pentru batrani.Mutarea unui varstnic dintr-un loc familiar intr-o i
psihologic si cauza unei stari stresante.O persoana varstnica ce se pregateste s
- sa ia o decizie;
- sa dea o declaratie;
- sa astepte raspunsul;
- sa astepte momentul internarii.
Situatii care sunt suficient de stresante.Efectele acestui stres la persoana var

institurionalizarii.
Tohin si Lieberman au evidentiat diferente foarte mari intre varst

comunitate,in privinta functionarii cognitive,raspunsurilor afective,stari emoti
Rezultatele au aratat o lejera dezorganizare la nivel cognitiv,limitatr

nivelului self-esteem-ului si depresie.Aceste rezultate arata ca exista un pr
individul ajunge sa aproximeze institutionalizarea in minte,inainte de a intra d
3.3 Perioade de criza in viata batranului
Strategia individuala care atenueaza efectele unui egent strsant de viat

mai importante evenimente stresante la varsta inaintata sunt pensionarea si p
incerce sa-si redefineasca identitatea si sa creeze roluri noi care sa le inlocuias
Pensionarea: este privita de gerontologi ca o perioada de criza psiho

depinzand de mai multi factori:disponibilizarea fortata,statutul socio-econom
de a planifica viitorul si dificultati de adaptare la nou.Incetarea activitatii pro
individul piezandu-si sentimentul de utilitate, prestigiu social,responsa
“izolarea”.Extrema este reprezentata,dupa unele studii, de cresterea riscului d
Pensionarea reprezinta un fenomen important in viata,care poate mar

pentru o viata rezervata relaxarii si tuturor activitatilor pentru care n-a exist
necesitate (de boala) moment care de obicei survine brusc fara nici o pregati
nivelul societatii.
Personalul implicat in munca cu varstnicii isi punea adesea problema
in momentul in care survine pensionarea.Exista mai multe explicatii,cum
convina”,faptul ca in general pensionarea este asemanatoare cu o boal
veniturilor,ceea ce poate duce la fenomenul de frustrare si de revolta,consid
depusa.Exista totusi o categorie de pensionari “tineri”,care incearca sa-si g
bogata pentru acestia,iar cursuri de recalificare pentru varstnici la noi in tara
studiile arata ca desi ea este perceputa ca o pierdere,atunci cand ii este gasit
toata lumea educatia premergatoare pensionarii este insuficienta si tardiva.In
este cel prezentat anterior.Aici asitentul social ar avea un rol marcant.
Cu atat mai mare este impactul cu cat pensionarea are o cauza patolog
sa consiliezeacesti bolnavi,desi prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale.
mod agresiv atat pe plan economic(situatia financiara a familiei),cat si pe p
eveniment generator de criza cand aceasta survine ca urmare a restructurarilo
mai rapid la pensionare.Tot in plan socialse pierd anumite roluri care au fost
mai frecvent in randul batranilor aflati pana in acel moment in functii impo
anxietate gandindu-se la aceasta.
In Romania,multe femei dupa pensionare le revine rolul de bunic

bolnave.In multe tari occidentale,dupa pensionare varstnicii devin membrii
obicei la scaderea marcata a impactului pensionarii,sau devin activi in cadrul
unor universitati de vara sau pentru varsta a III-a,sau isi deschid mici afaceri.
la rang de drept al persoanei”.Exista tari in care se poarta discutii in aces
varsta,devenit o impunere institutionala si apreciat ca invechit intr-o societate
Categoriile de prestatii pentru pensionari include in cazul tuturor tar

pensiei de batranete,varsta minima variaza de la 55 la 65 de ani pentru femei
se adauga sporuri pentru invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau
trai decent pe plan national.Pentru obtinerea acesteia se pune conditia inca
urmas,conditia esentiala este legata de perioada si de cuantului contributiei d
mai circumspect in legarea de noi prietenii si este precaut in orice contact cu p
Fiind un moment de raspantie in viata sociala a persoanei,pensionarea

face o pregatire anterioara,acest moment este mult mai usor depasit.
Decesul partenerului de viata constituie unul dintre cele mai stres

pierderea persoanei iubite,datorita incapacitatii de a raspunde adecvat la s
duce,atunci cand ambii parteneri supravietuiesc,la o simbioza aproape organi
decesului unuia dintre ei.Sotul ramas,in absenta unei atmosfere familiale
biologice,pe fondul agravarii afectiunilor fizice si mentale preexistente.Maria
si catastrofele care se produc uneori la batranii singuri sunt relevante pentru i
majoritatea persoanelor divortate de peste 65 de ani,divorteaza inainte de
majoritatea femeilor nu sunt 940%casatorite),fapt ce se datoreaza diferentei
vaduvele erau de trei ori mai multe decat vaduvii.Studiile au dus la conclu
justificare clara,care sa fie urmata de consecintele aplicabile pentru tineri.
3.4 Dependenta persoanelor varstnice

Notiunea de dependenta este integrata gerontologic si geriatria fata de
determinata de boala,de accident,de o anomalie innascuta sau castigata la care
Dr.Constantin Bogdan subliniaza in 1997 una dintre afirmatiile lui C

naturala care necesita ajutor”.
Evolutia demografica face posibila si o crestere a incapacitatilor s

speranta de viata fara incapacitate sunt incurajatoare,aceasta crescand mai re
varstnice devin dependente.
Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora

necesare,ea impune alocarea de resurse in domeniul asistentei mediacale si so
Calificand relatia persoanei cu mediul sau inconjurator,dependenta nec
Sub aspect preventiv,care se refera la ansamblul populatiei si in p

posibilitatile persoanei(aptitudinile sale) si spatiu de viata pe care si-l aleg
functionale.Ea se refera atat la aptitudinile fizice si psihice cat si la u
coordonate.Aceste mijloace trebuie sa urmareasca triplu scop:
-corectarea incapacitatilor;
-stabilirea stadiului functional acut;
-adaptarea mediului inconjurator social la stadiul functional stabilizat.
Adeseori sunt necesare numeroase interventii:
-medicale si chirurgicale;
-servicii sociale;
-servicii de ajutor pentru mentinerea la domiciliu;
-institutii de gazduire(centre de zi,aziluri de noapte).
Este important asadar buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns si
3.5 Servicii comunitare pentru varstnici
Reprezinta un sistem dorit ideal,care cuprinde o gama larga de compo

de alta parte managementul implica cautarea “agresiva” de noi cazuri,precum
asemenea sistem este o fictiune greu de atins,chiar si in cele mai bune conditi
In prezent sunt relevate pentru managementul varstnicului urmatoarele
1.cresterea importantei ingrijirii institutionale(asistate);
2.accentuarea rolului asistentei medicale primare;
3.aprecierea comprehensiva,globala a problemelor batranului;
4.definirea unor rezultate spre care trebuie sa tinda aceasta ingrijire;
5.clarificarea rolului familiei si a institutionalizarii
3.6 Ingrijirea asistata
In statele dezvoltate,prin conceptul de ingrijire asistata se intelege “

trebuie sa fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparu
promovarea sanatatii.Acestea utilizeaza mai multe parghii pentr a reduce co
medicala,stabilirea unor conduite de viata, asistenta sociala pentru cazuri
dezintoxicare,servicii de interventie in criza.Aceste organizatii trebuie sa-si a
paralel de sanatate pentru varstnici,care se intersecteaza cu asistenta specializ
3.7 Asistenta primara
Este o subspecialitate conceputa in majoritatea tarilor vestice pentru m

are responsabilitatea diagnosticului,tratamentului si managementul pe termen
sau raspuns terapeutic ineficient pacientul va fi indrumat catre specialis
familie.Rezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane peste 6
specialist si cealalta treime nu primeste asistenta medicala.In acest context me
3.8 Aprecierea globala a problemelor batranului
Pentru a caracteriza cat mai complet starea de sanatate fizica si menta

care va fi supus urmand a fi ajustat periodic in functie de rezultate.
Definirea rezultatelor spre care trebuie sa tinda ingrijirea varstnicului
Problema care se ridica privitoare la eficienta unui tratament v

concentreaza asupra remisiunii simptomelor.Factorii determinanti in apre
medicale,institutionalizarea,morbiditatea,mortalitatea.
3.9 Calitatea serviciilor
Evaluarea unei institutii,a calitatii serviciilor oferite este un proces

varstnicii sunt nemultumiti si mor foarte repede,este o institutie necorespunza
3.10 Dar ce este o institutie corespunzatoare?
Poate fi calitatea masurata in termeni de satisfactie a beneficiarilor sau
Pentru a creste gradul de satisfactie este suficient ca resursele

cladirii,servicii de securitate,pe alimente sau in programe de implicare a volun
Anderson,Holmerg,Schneider si Stone au releevat urmatoarelecaracter
-numarul persoanelor care locuiesc;
-numarul persoanelor care folosesc acelasi grup sanitar;
-numarul de ingrijitori/persoana si timp cat se ocupa de fiecare in parte.
Dar este important sa tinem seama si de modelul comportamental al p

relevat faptul ca,cu cat o institutie este mai mare comunicarea este mai dificila
Serviciile de lunga durata(camine spital)
Primesc batrani care si-au pierdut autonomia si a caror stare d

intretinere.Personalul medical si ingrijitorii de aici sunt salariati.Gazduirea ca
In Franta preturile variaza de la o regiune la alta,iar ingrijirile sunt fina
Evaluarea globala a persoanelor varstnice
Evaluarea trebuie sa fie globala.Pentru o problema medicala identic

preconizeaza mentinerea la domiciliu si in altul se consiliaza pentru institutio
mentinut la domiciliu daca locuieste intr-un imobil dotat cu ascensor sau locu
a-si face plimbarile.
Daca din nefericire acelasi varstnic locuieste la etajul V fara ascensor

este total diferita.
O persoana varstnica atinsa de un proces demential evoluat poate ram
fara ca aceasta sa fie pentru fiecare o sarcina prea grea.Dimpotriva,aceeasi pe
Semne de alerta:
Anumite indicii defavorabile trebuie sa alerteze medicul generalist si s

priveste gradul sau de dependenta.Este vorba de indicii la nivelul:
- persoanei-neglijenta vestimentara si pierderea interesului pent
- comportamentului-dificultati de aprovizionare;stocarea neju

periculozitate;izolare si pierdere a interesului,agresivitate.
- Locuintei:locuinta neintretinuta;intreruperea platii facturilor.
Este logic sa se efectueze evaluarea exhaustiva insa din momentul can
In acelasi timp trebuie evitata dramatizarea care poate conduce la diag
Evaluarea indica de asemenea reevaluarea situatiilor.
3.11 Cum evaluam?
Exista grile cu o folosire (aplicare) usoara,care permit o evaluare a ni

folosesc:
- scala IADL –anexa 1 (Instrumental Activities of Daily Livi

subectilor cu o autonomie putin alterata.
- Grila AGGIR –anexa 2-in detaliu prezentata la capitolul:”Dep
Evaluarea globala este un ajutor pretios in luarea deciziilor medicului

situatiei.Sfatul pe care el este susceptibil sa-l dea in vederea unui plasamen
aceste date,in special pentru ca el conduce actiunea diferitelor intterven
deficite(deficiente).
3.12Cum organizam plasamentul?
Exista plasamente in institutii care sunt greu de pregatit deoarece ele

accidentele vasculare cerebrale si fracturile,mai ales acelea ale colului femura
Dar exista,de asemenea,plasamente in institutii care rezulta din pro

vizibil,inexorabil.Aici asistentul social si medicul generalist au un rol de ant
luand contact cu structura cea mai bine adaptata pentru a primi persoana vars
in aceasta situatie plasamentul este vizat,ba chiar realizat.
In acelasi timp,inainte de a pronunta ceea ce risca sa fie definitiv,treb
criza.
Plecand de la situatiile deja evocate nu este sigur ca sarcina reglarii probl

generalist),care isi cunoaste bine pacientul este cel mai indreptatit sa sintetize
sa se adreseze serviciilor medicale superioare sau caminelor spital in vederea
a raspunde uneia sau mai multor intrebari tintite:
-Pentru ce acest varstnic a cazut?
-De ce acest varstnic slabeste?
-De ce este dezorientat?
Medicul de familie ii revine sarcina de a cantari beneficiul potentia

autonomiei,dispozitiei,comportamentului si starii generale la care se expune v
In sfarsit,trebuie insistat asupra beneficiului mentinerii la domiciliu,de

si identitate.
Dorinta batranului
Aceasta este capitala,pacientul fiind centrul insusi al deciziei fi

dogmatism.Dorinta varstnicului intra adeseori in contradictie cu evaluarea
putea foarte bine sa ramana la domiciliu,la nevoie cu un oarecare sprijin/ajuto
mai in siguranta.O asemenea dorinta trebuie respectata.Trebuie sa ne ferim
ramana acasa de tema unor agresiuni,a singuratatii sau de teama de a deveni o
Invers,exista situatia cand,desi mentinerea la domiciliu devine foarte d

de familie trebuie sa uzeze de persuasiune si sa existe varstnicului ca aceasta
Atunci cand decizia institutionalizarii se impune,aceasta trebuie sa fie,

este solutia preferabila.Cel mai adesea,plecarea intr-o institutie este p
nelinistea/teama,indeobste fondata,a nemaintoarcerii la domiciliu si institutia
Dorinta familiei sau a anturajului
Trebuie sa stii sa evaluezi cererea celorlalti.
Sunt situatii cand evaluarea medico-psiho-sociala si dorinta e

institutionalizare nu vine atunci nici de la medic,nici de la varstnic,ci de la
este,asa cum spune Robert Moulias,”victima unui ordin de intemnitare mode
obiectul reglarilor de conturi legate de vechi conflicte familiale, financiare,
nelinistit si temator si e nevoie de mult timp pentru a il linisti.
3.13 Care este capacitatea de a sustine mentinerea la domiciliu?

Problema esentiala care se pune aici este cea a maladiei dementiale.D
recunoaste ca le-a placut ca l-au cunoscut mai demult si chiar batranul in
vinovatie:disperarea de a nu putea face fata tuturor tulburarilor (in special cel
problema institutionalizarii.
Medicul de familie,prin experienta sa,trebuie sa permita familiilor sa s

varstnica dementa este o situatie permanenta,susceptibila de a genera o tensiu
Bunavointa initiala a familiei poate fi inlocuita in timp de sentime

propuna familiilor plasamentului varstnicului,pentru a le descarca de toate s
calm cu ruda,pe timpul vizitelor in institutie.
3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse?
Aceasta alegere este intotdeauna supusa contextului geografic si,in c

de primire sa fie aproape de vechiul domiciliu al varstnicului.Ba chiar este p
de familie si a acelorasi ingrijitori.Orice medic de familie ar trebui sa aib
posibilitatile locale(locuintele camin,camine/case pensionari,centre de zi,serv
Locuintele camin
In Franta exista grupuri de cladiri autonome,dotate sau nu cu servicii c

facultativa.Rezidentii platesc o taxa pentru diferitele sarcini.Ei pot gasi in c
domiciliu.
Casele/caminele de pensionari
Sunt stabilimente de gazduire sociala dotate cu servicii colective,car

(case de primire pentru persoane varstnice dependente sau MARPA in mediul
Ingrijirile sunt asigurate de personal ingrijitor salariat si/sau de int

curant.Pensionarii platesc pe zi un tarif valabil variabil numit “de gazduire”.
3.15 Cauzele institutionalizarii
STIGMATIZAREA
Acest prim tip[11] cuprinde oamenii care percep vârstnicii ca fiind ne

datorită sănătăţii precare, cât şi financiar şi emoţional.
IGNORAREA
Acest tip de percepţie este reprezentativ pentru acea categorie de in

întreţină singur, deci nu este dependent de ajutorul anturajului. În schimb, tin
la domeniul profesional, de exemplu) pot fi îndeplinite mult mai eficient şi m
În concepţia acestor persoane, el ar trebui să cedeze locul celor mai tineri, car
ACCEPTAREA
O altă categorie este constituită din indivizi care consideră că vârstnic

marea lor majoritate, bătrânii nu mai pot să se întreţină singuri. Deşi în mar
persoană dependentă, bătrânii şi-au câştigat meritul de a fi îngrijiţi la bătrân
încadrează în acest tip consideră că este de datoria lor, a celor mai tineri, să sp
DISCRIMINAREA
Aceată categorie cuprinde indivizii ce consideră că bătrânii sunt pe

contestă o anumită utilitate socială a persoanelor trecute de un anumit p
prejudecăţilor , vârstnicii nu sunt apreciaţi la justa lor valoare şi suportă atitud
INTEGRAREA
Acest tip este reprezentativ pentru indivizii care consideră că bătrânul

Bătrânii sunt percepuţi, deci, ca fiind bine adaptaţi, pentru că acceptă slăbiciu
STIGMAT ŞI MARGINALITATE
Gravitatea acestor fenomene de marginalizare şi stigmatizare a vârstni

identitatea personală a bătrânului şi implicit identitatea socială a categoriei lo
prin care identitatea unei persoane sau unui grup se modelează conform opini
3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului
Este o tema noua,ce a aparut la inceputul anilor ’80 comparativ cu ma
Prima maltratare (rele tratamente) ne referim la copii sau la

vastnicul),producandu0i abuzuri (vatamari) fizice,emotionale,sexuale sau j
sanatatii sale fizice si/sau emotionale precum si viata ii sunt puse in pericul.
Categorii ale abuzului cuprind:
-Abuzul fizic
-Abuzul emotional
-Abuzul sexual
-Abuzul juridic
De obicei persoana varstnica este o persoana care poate fi victima

economii mai mult sau mai putin mari(sunt dese emisiunile televizate care pre
De asemenea,multi varstnici sunt inselati de persoane “binevoitoare”

sau,cu putin noroc,intr-o institutie.
Fara a lasa pe un plan inferior abuzul fizic ce poate une
emotional(injuraturile,amenintarea cu moartea,cu bataia,cu luarea banilor,cu
emotional ce poate avea efecte cumulate suprapuse peste o patologie caracteri
Abuzul emotional trebuie sa fie in centrul atentiei lucratorului social p

pe care le traiesc,intr-o astfel de situatie.
Din perspectiva abuzului putem privi spre:
-Abuzul in familie
-Abuzul in institutie
De obicei se vorbeste despre situatiile abuzive din familie,dar instituti
Serviciile sociale care se ocupa de persoane varstnice ar trebui sa aib

discernamant dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa ne apram singuri d
Neglijarea poate fi:
-Emotionala
-Fizica
-Juridica
Gandindu-ne la neglijarea fizica comparativ cu abuzul fizic,daca in s

cazul neglijentei,ea poate fi fatala(a se vedea numeroase emisiuni si articole in
Neglijarea juridica poate viza de exemplu lipsa unui suport legislativ a
Maltratarea duce de cele mai multe ori la deteriorarea conditiei bio

afectiuni concomitente,poate duce la agravarea acestora si deces.
In multe tari,maltratarea constituie infractiune si se pedepseste prin leg
3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice
“Cine n-are batrani sa-si cumpere!”
Oare ce a determinat nasterea acestui proverb?Mai este de actual

respectata?Atunci de ce vedem varstnici ata de singuri?De ce vedem fiice si f
de respingere cand trebuie sa ingrijim un batran?Suntem oare mai necrutatori?
Numai atunci cand ne mor parintii realizam ca ni se rup radacinile;oar

de ce devenim rigizi ca niste masini atunci cand totusi ingrijim un bolnaj sin u
Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanelor vârstnice
Capitolul I: Drepturi comune pentru persoanele vârstnice[12]
Pentru o bună abordare a problematicii persoanelor vârstnice, profesioniştii tr
Art. 1 Dreptul de a fi respectat cu propriile sale valori individuale;
Art. 2 Dreptul de a decide cu privire la problemele sale şi asupra modului de
Art. 3 Dreptul la informaţie, mai ales dacă sunt informaţii cu privire la persoa
Art. 4 Dreptul la libertate fără discriminare pe bază de rasă, sex, religie, opini
Art. 5 Dreptul la securitate;
Art. 6 Dreptul de a beneficia de servicii profesionale de asistenţă;
Art. 7 Dreptul la desfăşurarea propriei personalităţi;
Art. 8 Dreptul la respect, intimitate, demnitate şi viaţă intimă;
Art. 9 Dreptul de a participa la luarea deciziilor în furnizarea serviciilor de î

la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică;
Art. 10 Dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi
Art. 11 Dreptul asigurării continuităţii serviciilor pentru persoanele vârstnice
Art. 12 Dreptul de a participa la evaluarea serviciilor sociale primite;
Art. 13 Dreptul de a fi vaccinaţi antigripal, periodic controlaţi la tegumente şi
Capitolul II: Drepturi specifice
Secţiunea 1: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficia
Art. 15 Dreptul de a beneficia de un număr de ore de îngrijire corespunzător n
Art. 16 Dreptul de a beneficia şi de alte servicii sociale complementare de

permite, CARP, etc.);
Art. 17 Dreptul de a fi vizitate pe perioada cât sunt internate în spital;
Art. 18 Dreptul de a beneficia de servicii de îngrijire permanent prin înlocuire

Art. 20 Dreptul de a participa la activităţile din centru de zi conform dorinţelo
Art. 21 Dreptul de a fi consultaţi cu privire la programul de activităţi;
Art. 22 Dreptul de a beneficia de sprijin în caz de îmbolnăvire sau spitalizare
Art. 24 Dreptul de a fi informaţi despre calificarea şi experienţa personalului
Art. 25 Dreptul de a vizita Centrul de Zi pentru a putea aprecia în ce măsură c
Art. 26 Dreptul de a primi asistenţă medicală de specialitate – standardizare

programare;
Art. 27 Dreptul de a primi asistenţă la hrănire, dacă este necesar, pe timpul de
Art. 28 Dreptul de a li se asigura un mediu curat, igienic, protejat contra infec
Art. 29 Dreptul la condiţii corespunzătoare de igienă personală şi menţiner

autoîngrijire;
Art. 30 Dreptul de a participa la activităţile de terapie ocupaţională: ergoterap
Art. 31 Dreptul la informare cu privire la necesitatea şi importanţa exerciţiilo
Art. 32 Dreptul ca familia beneficiarului să primească informaţii cel puţin o

beneficiarului;
Art. 33 Dreptul de a refuza - în condiţii obiective – primirea serviciilor socia
Capitolul 3: Obligaţiile comune pentru persoanele vârstnice
Art. 34 De a furniza informaţii corecte cu privire la identitate, situaţie familia
Art. 35 De a participa la procesul de furnizare a serviciilor;
Art. 36 De a contribui conform legislaţiei, în vigoare, hotărârilor Consiliului
Art. 37 De a comunica orice modificare intervenită în situaţia lor familială, so

Art. 38 De a respecta regulile instituţiei şi personalul acesteia.
Capitolul 4: Obligaţiile specifice pentru persoanele vârstnice
Secţiunea 1: Obligaţii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficia
Art. 39 De a respecta personalul şi serviciile primite;
Art. 40 De a participa în măsura posibilităţilor la serviciile casnice acordate;
Art. 41 De a anunţa din timp atunci când părăseşte domiciliul pentru o anumi
Secţiunea 2: Obligaţiile specifice pentru persoanele vârstnice care benefic
Art. 42 De a respecta programul de activităţi din cadrul centrului (orele 8-13,
Art. 43 De a anunţa când nu frecventează centrul mai mult de o zi;
Art. 44 De a avea o ţinută decentă, igienă corporală adecvată şi un limbaj de
Art. 45 De a avea un comportament decent, să se respecte reciproc, fără conv
Art. 46 De a nu veni sub influenţa alcoolului şi de a nu consuma alcool pe pe
Secţiunea 3: Obligaţii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficia
Art. 47 De a respecta termenele şi clauzele stabilite în cadrul planului individ
Art. 48 De a anunţa orice modificare intervenită în legătură cu situaţia sa pers
Art. 49 De a frecventa Centrul de Zi cel puţin o dată pe săptămână, iar în caz
Art. 50 De a respecta programul zilnic al Centrului de Zi precum şi drepturile
Art. 51 De a avea o ţinută vestimentară lejeră şi curată, adecvată anotimpului
Art. 52 De a avea încălţăminte de schimb, care este păstrată în Centru;
Art. 53 De a purta scutece de unică folosinţă în caz de incontinenţă ocazional
Art. 54 De a avea o igienă locală şi generală (tegumente şi capilară) asigurată
Art. 55 De a nu frecventa centrul atunci când se află în perioada de convales

nu contamina ceilalţi beneficiari;
Art. 56 De a anunţa orice modificare de tratament medicamentos şi/sau al

internare în spital să aducă copia biletului de ieşire din spital. Medicaţia trebu
Art. 57 De a participa la activităţile de ergoterapie, kinetoterapie, terapie ocup
Art. 58 De a avea un comportament respectuos faţă de personalul angajat şi c
Art. 59 De a nu solicita servicii suplimentare faţă de cele prevăzute în contrac
Din aceasta multitudine de intrebari s-a nascut dorinta de a discuta des

s-au impus din 1976.Fara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate,aminti
-dreptul la ingrijire medicala,
-dreptul la religie
-dreptul la prevenirea dependentei,
-dreptul la ocrotire de catre personal calificat,
-dreptul la ocrotire legala,
-dreptul de a lege locul si modul de viata,
-dreptul la sustinere familiale si comunitara.
Exista totusi tari care incearca sa le respecte.De exemplu,in Danemar

un program de recrutare in grup sau individual asistati de un geroterapeut;
venituri mici,beneficiaza de servicii la domiciliu bine concretizate,effectuate d
In Romania este salutara intentia asociatioei Alzheimer care,de exem

dementa,in cadrul caruia realizeaza diverse activitati ocupationale,permitand
serviciilor este buna,ele sunt insuficiente comparative cu numarul mare de bo
Problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei institutionalizati,c

indiferenta.O problema si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii in
ceea ce priveste nursing-ul,terapia ocupationala,kinetoterapia,etc.
Drepturile batranului in societate nu trebuie subminate.Adesea,dupa

acestei categorii.Vom intalni astfel prea multi batrani in spitale,azile sau pe s
construit cu propriile maini.O parte dintre ei nu ai copii care sa ii ingrijeasca,d
nefolositoare” de catre cei carora le-au dat viata.Apare astfel motivat concept
“Sa nu iti nesocotesti parintii”.
3.18 Rolul asistentului social

1.Muncitor de teren(outreach worker)[13]-om care merge in comunitate pentr
2.Intermediator(broker)-cunoaste serviciile disponibile si se asigura ca acei af
3.Avocat(advocate)-ajuta clienti specifici sa obtina anumite servicii care in

nevoie;
4.Evaluare(evaluation)-evalueaza nevoile si resursele,genereaza alternativele
5.Invatator(teacher)-invata fapte si aptitudini;
6.Mobilizator(mobilizer)-ajuta la dezvoltarea de noi servicii;
7.Persoana care determina schimbari de comportament(behavior changer)-sch
8.Consultant(consultant)-lucreaza cu alti profesionisti pentru a-i ajuta sa fie m
9.Indrumator pentru comunitate(comunity planner)-ajuta grupuri din comunit
10.Purtator de grija(care giver)-asigura servicii de intrajutorare pentru aceia c
11.Manager informational(data manager)-colecteaza si analizeaza informatiile
12.Administrator(administrator)-executa activitatile necesare pentru planifica
Stu
Ca metoda de studiu sa folosit cercetarea cantitativa.
Studiul a fost efectuat pe persoanele varstnice aflate intr-o institutie d

persoane varstnice aflate intr-o institutie privata “Casa Adam Muller Guttenbr
Scopul studiului este analizarea calitatii vietii persoanelor varstnice d
Obiectivele studiului sunt:
1.Analizarea calitatii serviciilor oferite in cadrul institutiilor
2.Eficienta activitatilor pe care le desfasoara varstnici din institutii
3.Identificarea cauzelor care conduc la institutionalizare
4.Analizarea efectelor institutionalizarii persoanelor varstnice

5.Identificarea cailor de dezinstitutionalizare a persoanelor varstnice
Ipotezele studiului:
1.Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate,cu atat vars
2.Cu cat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai folo
3.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc sansele ca v
4.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat cresc sansele
5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii,atunci ei vor fi mai fer
1. Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate
Pentru verificarea ipotezei 1 am corelat 4 intrebari (3-5,3-6,4-5,4-6)
cum vi se par serviciile oferite de institutie? * prin serviciile oferite de institut
Crosstabulation
Count
prin serviciile oferite
institutie va simtiti respecta
apreciati?
in mare masura asa si asa

cum vi se par
serviciile oferite
de institutie?
de buna calitate 25 23
satisfacatoare 9 10
nesatisfacatoare
nu pot aprecia 1
Total
35 33
Symmetric Measures
Value Asymp. Std. ErrorApprox. TApprox. Sig.
Interval by Interval
Pearson's R ,179,164 1,501 ,138
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation,120,131 ,999 ,321
N of Valid Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.
b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c Based on normal approximation.
cum vi se par serviciile oferite de institutie? * cum va simtiti in cadrul institut

Count
cum va simtiti in cadru

institutiei?
foarte bine bine

cum vi se par serviciile
oferite de institutie?
de buna calitate 25 22
satisfacatoare 8 11
nesatisfacatoare
nu pot aprecia 1
Total
33 34
Symmetric Measures
Value Asymp. Std.Approx. T
Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,289 ,127 2,492 ,015
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,205 ,123 1,728 ,089
Correlation
N of Valid
Cases
70
sunteti multumit(a) de personalul institutiei? * prin serviciile oferite de institu
Count
prin serviciile
oferite de institutie
va simtiti respectati
si apreciati?
in mare masura asa si asa in mica ma

sunteti multumit(a) de
personalul institutiei?
foarte multumit(a) 29 20
multumitor 6 13
nemultumitor 2
Total
35 33 2
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,433 ,130 3,962 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,337 ,117 2,953 ,004
Correlation
N of Valid
Cases
70
sunteti multumit(a) de personalul institutiei? * cum va simtiti in cadrul institu
Count
cum va simtiti in cadrul

institutiei?
foarte bine bine rau

sunteti multumit(a) de
personalul institutiei?
foarte multumit(a) 29 19 1
multumitor 4 15
nemultumitor 2
Total
33 34 3
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,465 ,121 4,328 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,403 ,107 3,627 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70
Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 serii de corelatii astfel: 68,57

48,57% se simt bine si 47,14% se simt foarte bine.De asemena 70,00% di
institutiei,iar 50,00% se simt in mare masura respectati si apreciati.
Deci ipoteza se valideaza

2.Cu atat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii
utili
Pentru verificarea ipotezei 2 am corelat intrebarile:(7-9,7-10,8-9,8
sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei? * ac
Count
activitatile pe care le
desfasurati in institutie va
motiveaza?
da asa si asa nu
sunteti multumiti de
activitatile pe care
le desfasurati in
cadrul institutiei?
da 24 16 1
asa si asa 6 18 2
se poate si mai bine 3

Total
30 37 3
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,335 ,077 2,937 ,005
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,382 ,102 3,411 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70

sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei? * p
Count
prin
activitatile pe
care le
desfasurati in
institutie va
simtiti utili?
da asa si asa nu nu pot

aprecia
sunteti
multumiti de
activitatile pe
care le
desfasurati in
cadrul
institutiei?
da 18 18 4 1 41
asa si asa 8 13 2 3 26
se poate si 2 1 3
mai bine
Total
26 33 6 5 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,260 ,121 2,217 ,030
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,208 ,115 1,756 ,084
Correlation
N of Valid
Cases
70

credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folositoare
Crosstabulation
Count
activitatile pe
care le
desfasurati in
institutie va
motiveaza?
da asa si asa nu
credeti ca
activitatile pe
care le
desfasurati in
cadrul
institutiei sunt
folositoare
societatii?
da 16 8 24
asa si asa 9 12 1 22
nu 2 5 2 9
nu pot aprecia 3 12 15
Total
30 37 3 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,351 ,094 3,087 ,003
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,380 ,100 3,387 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70

credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folositoar
Crosstabulation
Count
prin
activitatile pe
care le
desfasurati in
institutie va
simtiti utili?

aprecia
credeti ca
activitatile pe
care le
desfasurati in
cadrul
institutiei
sunt
folositoare
societatii?
da 17 7 24
asa si asa 3 15 3 1 22
nu 1 4 3 1 9
nu pot5 7 3 15
aprecia
Total
26 33 6 5 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,373 ,107 3,316 ,001
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,413 ,112 3,740 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
Ipoteza se valideaza in toate cele 4 serii de corelatii astfel: 58

desfasoara in institutie sunt utile si motivante.
Deci ipoteza se valideaza
3.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc
Pentru iopiteza 3 am corelat 4 intrebari: (11-13,11-14,12-13,12-14)
primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din membrii familiei va vi
Crosstabulation
Count
care din
membrii
familiei va
viziteaza mai
des?
copii prietenii vecinii alte rude

primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
da 22 3 11 36
nu 10 13 11 34
Total
22 10 16 22 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,385 ,104 3,444 ,001
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,367 ,120 3,249 ,002
Correlation
N of Valid
Cases
70

primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din urmatoarele situatii ca
Count
care din
urmatoarele
situatii
caracterizeaza
cel mai bine
relatia
dumneavoastra
cu familia?
relatie foarterelatie relatie nici un fel de

buna satisfacatoare nesatisfacatoare relatie
primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
da 5 20 9 2 36
nu 3 31 34
Total
5 20 12 33 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,828 ,042 12,159 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,853 ,043 13,491 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70

cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din membrii fam
Count
care din
membrii
familiei va
viziteaza mai
des?
copii prietenii vecinii alte rude

cat de des
primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
foarte des 1 1
des 9 2 11
rar 9 1 2 10 22
foarte rar 3 9 14 10 36
Total
22 10 16 22 70
Symmetric Measures
Value Asymp. Std. Error Approx. T

Pearson's R ,377 ,105 3,358 ,001
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation ,325 ,123 2,834 ,006
N of Valid Cases
70

cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din urmat
Crosstabulation
Count
care din
urmatoarele
situatii
caracterizeaza
cel mai bine
relatia
dumneavoastra
cu familia?
relatie foarterelatie relatie nici un fel de
buna satisfacatoare nesatisfacatoare relatie
cat de des
primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
foarte des 1 1
des 5 4 1 1 11
rar 12 4 6 22
foarte rar 3 7 26 36
Total
5 20 12 33 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,658 ,075 7,203 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,644 ,083 6,947 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70

Ipoteza se valideaza in toate cele 4 serii de corelatii astfel: din per
47,14% nici un fel de relatie cu membrii familiei,ca urmare un procent de
membrilor familiei si un procent de 1,34% primesc vizite din partea fami
Atunci cand sunt chestionati in legatura cu persoanele

rude(31,43%),vecini(22,86%) si prieteni (14,29%).
Atunci cand sunt chestionati in legatura cu relatiile cu familia un p
Deci ipoteza se valideaza.
4.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat c
Pentru ipoteza 4 am corelat 4 intrebari: (15-17,15-18,16-17,16-18)
care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile instit

ingrijire? Crosstabulation
Count
ce conditii
aveati inainte
de a apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
bune satisfacatoare nesatisfacatoare precare

care era situatia
dumneavoastra
materiala
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
satisfacatoare 2 19 10 3 34
nesatisfacatoare 2 17 3 22
critica 1 13 14
Total
2 21 28 19 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,698 ,070 8,042 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,693 ,077 7,921 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile instit

care ati ales sa apelati la institutia de ingrijire? Crosstabulation
Count
in opinia
dumneavoastra
care ar fi
principalele
cauze pentru
care ati ales sa
apelati la
institutia de
ingrijire?
cauze cauze probleme alte cauze

medicale materiale familiale
care era situatia
dumneavoastra
materiala
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
nesatisfacatoare3 13 5 1 22
critica 1 8 3 2 14
Total
17 25 22 6 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,077 ,119 ,639 ,525
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,055 ,127 ,452 ,652
Correlation
N of Valid
Cases
70
in care din categoriile de mai jos puteti include veniturile pe care le aveati ina
serviciile institutiei de ingrijire? Crosstabulation
Count
ce conditii
aveati inainte
de a apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
bune satisfacatoarenesatisfacatoare precare

in care din
categoriile de
mai jos puteti
include
veniturile pe
care le aveati
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?
nesatisfacatoare 7 13 2 22
mici 6 15 21
Total
2 21 28 19 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,642 ,073 6,905 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,638 ,079 6,835 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
in care din categoriile de mai jos puteti include veniturile pe care le aveati i
principalele cauze pentru care ati ales sa apelati la institutia de ingrijire? Cros
in opinia
dumneavoastra
care ar fi
principalele
cauze pentru
care ati ales sa
apelati la
institutia de
ingrijire?
cauze cauze probleme alte cauze

medicale materiale familiale
in care din
categoriile de
mai jos puteti
include
veniturile pe
care le aveati
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?
nesatisfacatoare3 9 10 22
mici 2 13 4 2 21
Total
17 25 22 6 70
Symmetric Measures
Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,065 ,125 ,540 ,591
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,069 ,131 ,574 ,568
Correlation
N of Valid
Cases
70
Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 serii de corelatii astfel: un

ajunge in institutie deoarece acest procent reprezinta persoanele varstnic
in strainatate.Dara avand in vedere neomogenitatea lotului,un procent de
Cauzele care duc la institutionalizare sunt in principal cauze materiale

mai mic comparativ declara ca situatia lor materiala era critica.
Coreland veniturile cu conditiile se contureaza ideea ca atunci c

cauza conditiei materiale precare.
5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii atunci ei vo
Pentru ipoteza 5 am corelat 4 intrebari: (19-21,19-22,20-21,20-22)

in opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a apel
medical inainte de a apela la institutia de ingrijire? Crosstabulation
Count
va simteati mai bine din

punct de vedere medical
inainte de a apela la
institutia de ingrijire?
da asa si asa nu
in opinia
dumneavoastra
erati util(a)
familiei
dumneavoastra
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
Da 1
asa si asa 12 11
nu 1 13 9
nu pot aprecia 4 6
Total
1 29 27
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,178 ,124 1,489 ,141
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,175 ,123 1,469 ,147
Correlation
N of Valid
Cases
70
B Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
C Based on normal approximation.
in opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a apel

mai linistita? Crosstabulation
Count
de cand
sunteti in
institutie
duceti o viata
mai linistita?

aprecia
in opinia
dumneavoastra
erati util(a)
familiei
dumneavoastra
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
Da 2 2
asa si asa 17 6 1 1 25
nu 25 1 26
nu pot aprecia 10 2 5 17
Total
54 9 1 6 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,214 ,129 1,804 ,076
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,085 ,142 ,705 ,483
Correlation
N of Valid
Cases
70
va simtiti ca fiind o povara pentru societate? * va simteati mai bine din punct
Count
va simteati
mai bine din
punct de
vedere
medical
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?

aprecia
va simtiti ca
fiind o
povara
pentru
societate?
Da 7 4 3 14
asa si asa 1 16 13 2 32
nu 4 7 2 13
nu pot 2 3 6 11
aprecia
Total
1 29 27 13 70
Symmetric Measures
Value Asymp. Std. ErrorApprox. TApprox. Sig.

Pearson’s R ,298,124 2,571 ,012
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation,267,125 2,288 ,025
N of Valid Cases
70
va simtiti ca fiind o povara pentru societate? * de cand sunteti in institutie duc
Count
de cand
sunteti in
institutie
duceti o viata
mai linistita?

aprecia
va simtiti ca
fiind o
povara
pentru
societate?
Da 14 14
asa si asa 27 4 1 32
nu 9 4 13
nu pot4 1 6 11
aprecia
Total
54 9 1 6 70
Symmetric Measures

Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,558 ,090 5,549 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,476 ,095 4,467 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 corelatii astfel: un proc

societatii,se coreleaza pentru ca nu ses imteau bine din punc de vedere
familie persoanele chestionate dceclara in procent de 77,14% ca sunt mul
Prop
Varstnic
Motivatie proiect:
Acest proiect a luat fiinta datorita nevoilor pe care le au batranii cu sit
Problemele cu care se confrunta acesti batrani saraci si bolnavi,afectea

orasului.
Grupul tinata il reprezinta 30 de persoane varstnice cu situatie mareria
Scopul:
Imbunatatirea situatiilor materiale si medicale si totodata imbunatatire
Obiective:
1.Promovarea serviciilor de voluntariat din Timisoara;
2.Implicarea si colaborarea directa si indirecta a serviciilor sociale si m
3.Colaborarea cu serviciile sociale din primaria Timisoara,in vederea a
4.Imbunatatirea calitatii vietii batranilor aflati in situatii critice;
Activitati:
1.Infoarmarea membrilor comunitatii in legatura cu scopul proiectului
2.Vor avea loc intalniri si discutii cu reprezentantii mai multor servicii
3.Se va lua legatura cu reprezentantii serviciilor sociale din primarie,s

varstnicii din Timisoara si despre proiecte pentru obtinerea de fonduri.
4.Oferirea de ajutoare materiale si medicale la domiciliul lor,cat si din

Resursele din comunitate
Resurse umane:
-voluntarii recrutati
-cativa reprezentanti din cadrul serviciilor sociale ale primarie
-personal medical
Resurse materiale:
-fonduri obtinute din sponsorizari
-fonduri obtinute din proiecte
Metode de lucru:
-implicarea mass-mediei locale in promovarea si sprijinirea obiectivel
-editarea de materiale informative cu privire la activitatile desfasurate
-organizarea unor mese rotunde intre reprezentantii serviciilor sociale

servicii sociale din localitate
-distribuirea unor materiale informative pe plan local,in scopul implic
-distribuirea de materiale informative la facultatile cu profil de asisten
-intocmirea unui plan de desfasurare al activitatilor
Plan de activitate:
Desfasurarea proiectului va avea loc pe durata de aproximativ 18 luni(cu posi
Luna 1,2,3:
-prezentarea si promovarea proiectului in cadrul comunitatii locale;
-recrutarea voluntarilor
-trainninguri oferite volunarilor pentru a usura munca cu persoanele v
-inceperea distribuirii de materiale informative
Luna 4,5,6,7,8
-prezentarea proiectului Consiliului Local Timisoara si primarie Timis

-organizarea unor mese rotunde cu serviciile sociale din Timisoara
critice,aflate in baza lor de date;
-redactarea proiectelor pentru strangerea de fonduri
-organizarea unor mese rotunde pentru dezbateri dupa obtinerea fondu
-intocmirea unui plan de activitati pentru demararea proiectului
-intocmirea contractelor de parteneriat cu reprezentantii servicilor soc
-demararea proiectului
Luna 9,10,11,12,13,14,15,16
-contactarea beneficiarilor
-redactarea anchetelor sociale la domiciliul varstnicilor;
-in urma rezultatelor rezultate din anchetele sociale se stabilesc cele 30
-organizarea unor mese rotunde in scopul intocmirii unor liste care vo
-procurarea de alimente,haine…etc;
-distribuirea celor necesare pentru un trai mai bun
-discutii cu fiecare beneficiar in parte
-beneficiarii care doresc vor participa la diverse discutii in parcuri
-programarea unor consultatii medicale
-in cazurile in care este nevoie persoanele varstnice vor fi tansport

specializat
-supervizarea voluntarilor
Luna 17,18
-finalizarea proiectului
-evaluarea proiectului
-redactarea unor proiecte pentru continuitate
Rezultate:
1.imbunatatira calitatii vietii celor 30 de persoane varstnice beneficiar
2.imbunatatirea relatiilor dintre serviciile sociale din Timisoara
3.buna cooperare dintre serviciile sociale,voluntari si beneficiari
4.imbunatatire imaginii serviciilor sociale din Timisoara
5.buna colaborare dintre primarie si consiliul local
6.oferirea unui exemplu de foarte buna colaborare pentru Timisoreni
7.promovarea voluntariatului
8.oferirea de posibilitati beneficiarilor de a socializa
Rolul asistentului social:
-informator:informeaza comunitatea TImisoareana cu privire la o

implementarii proiectului);
-educator:explica modul de abordare a problemelor care pot apare
-coordonator:coordoneaza activitatile din cadrul proiectului si colabor
-mediator:mediaza legaturile dintre colaboratori,aplaneaza eventualel
-organizator:organizeaza intalnirile,distribuie voluntarii pe activitati
-consilier:ofera consiliere pe diverse probleme care pot aparea in desfa
-supervizor:supervizeaza voluntarii si buna desfasurare a activitatilor
Concluzii:
1.Concluzia acestu studiu este aceea ca varstncii se bucura de un prest

fenomen are cauze multiple si se refera la aspecte distincte ale vietii socia
primul efect care il aduce dupa sine pensionarea este scaderea venitulu
aflati in aceasta situatie.
2.O alta cauza este date de faptul ca tinerii isi asigura prin educatie posib
usor in ierarhia sociala decat varstnicii.
3.Parintii inceteaza sa mai fie cei care stiu totul,cei care inmagazineaza c
ce tinerii,din necesitatea de a se adapta cerintelor societatii,sunt din ce in
4.Consecintele acestui fenomen(de scadere a prestigiului varstnicului) si

experienta discriminarii in tot mai multe contexte sociale.
5.Insertia sau reinsertia a persoanelor varstnice intampina dific
precare,problemele acestora fiind practic ignorate.
6.Asezamintele de tipul azilelor de batrani se plaseaza in regiunea din

realitatea lui este incomoda pentru cei mai multi.Situatia celui care opte
ca reprezinta un cumul de pierderi dureroase cu care batranul sa confr
casa parinteasca sau in strainatate,pierderea ocupatiei prin pensionare si
AN
Biblio
 Prelici V.,Barbat C.-“Assitenta sociala in perspectiva integrarii Europe
 Bucur V.-“Probleme actuale ale varstei a treia”,Editura Eurostampa,20
 Goian C.-“Deprinderi in asistenta sociala”,Institutul European,2004,Ia
 Stanciu C.-“Notiuni introductive in asistenta sociala gerontologica”,Ed
 Bălăceanu-Stolnici C.-„Geriatrie practică”, Editura Medicală Amaltea
 Zamfir E. si Zamfir C.-“Politici sociale:Romania in context European”
 Neamtu G.(coordonator)-“Tratat de asistenta sociala”,Editura Polirom
 http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2000.1-4.a06.pdf.
 http://www.medicinasportiva.ro/medicina%20sportiva/articole/Batran
 http://www.emcb.ro/article.php?story=20070425141537151
 http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2000.1-4.a07.pdf.
Chestionarul a fost aplicat cu sc
Chestiona
Varsta:……
Sex:…….....
1.Cum vi se par serviciile oferite de institutie?
de buna calitate
satisfacatoare
nesatisfacatoare
nu pot aprecia
2.Sunteti multumit(a) de personalul institutiei?
Foarte multumit(a)
Multumitor
Nemultumitor
Foarte nemultumit(a)
3.Prin serviciile oferite de institutii va simtiti respectati si apreciati?
In mare masura
Asa si asa
In mica masura
Deloc
4.Cum va simtiti in cadrul institutiei?
Foarte bine
Bine
Rau
Foarte rau
5.Sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei?
Da
Asa si asa
Nu
Se poate si mai bine
6.Credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folosito
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
7.Activitatile pe care le defasurati in institutie va motiveaza?

Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
8.Prin activitatiile pe care le desfasurati in institutie va simtiti utili?
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
9.Primiti vizite din partea membrilor familiei?
Da
Nu
10.Cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei?
Foarte des
Des
Rar
Foarte rar
11.Care din membri familiei va viziteaza mai des?
Copii
Vecinii
Prietenii
Alte rude
12.Care din urmatoarele situatii caracterizeaza cel mai bine relatia dumneavoa
Relatie foarte buna
Relatie satisfacatoare
Relatie nesatisfacatoare
Nici un fel de relatie
13.Care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile in
Foarte buna
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Critica
14.In care dintre categoriile de mai jos putei include veniturile pe care la avea
Mari
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Mici
15.Ce conditii aveati inainte de a apela la serviciile institutiei de ingrijire?
Bune
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Precare
16.In opinia dumneavoastra care ar fi principalele cauze pentru care ati ales sa
Cauze medicale
Cauze materiale
Probleme familiale
Alte cause
17.In opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a a
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
18.Va simtiti ca fiind o povara pentru societate?
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
19.Va simteati mai bine din punct de vedere medical inainte de a apela la insti
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
20.De cand sunteti in institutie duceti o viata mai linistita?
Da
Asa si asa
Nu
Nu pot aprecia
Date statistice:

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

[1] CALITATEA VIEŢII, XII, nr. 1-4, 2000, p. 79-90.

Raportul Naţional al dezvoltării Umane, seria 2000; datele pentru 1999.

[6]Asistenta sociala in perspectiva integrarii Europene:Identitate si

[7] Gh. DUMITRU-Medic primar medicină sportivă ,Constanţa,-”

C. Stanciu-“Notiuni introductive in asitenta sociala

[9] Articol din Revista Acta Medica Transilvanica

Asistenta sociala in perspectiva integrarii Europene:Identitate si

[11] ADELA POPA-” PERCEPŢIA SOCIALĂ ASUPRA VÂRSTNICILOR ÎNTRE

[13] C.Goian-“Deprinderi in asistenta sociala”,2004,p.20-21

Am uitat parola x Creaza cont nou

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI SOCIOLOGIE

CALITATEA VIETII VARSTNICILOR DI

1.2 Varstnicii activi / 3

1.3 Varstnicii si gospodariile / 4

1.4 Venituri,consum si cheltuieli ale populatiei varstnice / 4

2.1 Varstnicul o problema sociala / 6

2.2 Batranetea acceptiuni si controverse / 6

2.3 Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia / 7

2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii / 8

2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog / 10

2.6 Varstnicul intre normal si patologic / 12

2.7 Depresia la persoanele varstnice / 16

3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana / 18

3.2 Cauzele institutionalizarii pe termen lung / 19

3.3 Perioada de criza in viata batranului / 21

3.4 Dependenta persoanelor varstnice / 22

3.5 Servicii comunitare pentru varstnici / 23

3.6 Ingrijirea asistata / 24

3.7 Asistenta primara / 24

3.8 Aprecierea globala a problemelor varstnicului / 24

3.9 Calitatea serviciilor / 24

3.11 Cum evaluam / 25

3.12 Cum organizam plasamentul / 26

3.13 Care este capacitatea de sustinere pentru ingrijirea la domiciliu / 27

3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse / 27

3.15 Cauzele institutionalizarii / 28

3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului / 29

3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice / 30

3.18 Rolul asistentului social / 33

Problematica vârstnicilor a fost şi este înscrisă pe agenda publică r

Îmbătrânirea populaţiei reprezintă o problemă socială, întrucât afecte

În cele ce urmează ne propunem evaluarea calităţii vieţii vârstnicilor l

Numărul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar ace

Conform datelor de recensământ, populaţia vârstnică, stabilită în func

Procesele demografice din ţara noastră încep să se înscrie în model

generală de modernizare a societăţii. În tranziţia structurii populaţiei pe vârste

Se apreciază că numărul persoanelor în vârstă se va tripla până în anu

Îmbătrânirea demografică şi reducerea numărului locurilor de mun

În anul 2000[2], numărul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii d

Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane

I. pensionari de asigurări sociale – total, din care: 6 110 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale de stat 4 246 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale – agricultori 1 751 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale - culte 2 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale - avocaţi 1 mie persoane

II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane

1.2 Vârstnicii activi

Conform datelor Anchetei asupra Forţei de Muncă în Gospodării pe t

trimestrele II şi III ale anului, şi la bărbaţi şi la femei, şi în rural şi în urban

- femeile ocupate deţin un procent mai mare decât bărbaţii ocupaţi;

- cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vârstă 65 de ani şi peste, în t

de 1,4% în trim. III, 2000. În rural, procentele respective au avut valoarea de

Rata de ocupare şi rata de activitate, a populaţiei de 65 de ani şi peste