Sunteți pe pagina 1din 121

CALITATEA VIETII VARSTNICILOR DIN

CADRUL INSTITUTIILOR PRIVATE SI DE


STAT
-2008-

-Timisoara-

Cuprins
1. MOTIVATIE

1.1 Pensionarii / 2

1.2 Varstnicii activi / 3

1.3 Varstnicii si gospodariile / 4

1.4 Venituri,consum si cheltuieli ale populatiei varstnice / 4

2. INTRODUCERE

2.1 Varstnicul o problema sociala / 6

2.2 Batranetea acceptiuni si controverse / 6

2.3 Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia / 7

2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii / 8

2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog / 10

2.6 Varstnicul intre normal si patologic / 12

2.7 Depresia la persoanele varstnice / 16

3. INSTITUTII

3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana / 18

3.2 Cauzele institutionalizarii pe termen lung / 19

3.3 Perioada de criza in viata batranului / 21


3.4 Dependenta persoanelor varstnice / 22

3.5 Servicii comunitare pentru varstnici / 23

3.6 Ingrijirea asistata / 24

3.7 Asistenta primara / 24

3.8 Aprecierea globala a problemelor varstnicului / 24

3.9 Calitatea serviciilor / 24

3.10 Ce este o institutie corespunzatoare / 24

3.11 Cum evaluam / 25

3.12 Cum organizam plasamentul / 26

3.13 Care este capacitatea de sustinere pentru ingrijirea la domiciliu / 27

3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse / 27

3.15 Cauzele institutionalizarii / 28

3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului / 29

3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice / 30

3.18 Rolul asistentului social / 33

STUDIU

ANEXE:-BIBLIOGRAFIE

-CERCETARE

1.MOTIVATIE

Problematica vârstnicilor a fost şi este înscrisă pe agenda publică românească, atât


în ceea ce priveşte elaborarea cadrului legislativ, în acord cu prevederile legislaţiei
europene, cât şi în ceea ce priveşte elaborarea politicilor publice în domeniul social şi a
acţiunilor concrete de reformă socială.

Îmbătrânirea populaţiei reprezintă o problemă socială, întrucât afectează un mare


număr de persoane, interesând nu numai populaţia respectivă, ci şi factorii decizionali şi
societatea în general, care suportă consecinţele importante.Fenomenul reclamă acţiuni
sociale concrete şi conjugate care să influenţeze o evoluţie în sensul autonomiei şi
bunăstării vieţii vârstnicilor, al îmbătrânirii sănătoase, al asigurării unei vieţi de calitate,
cu costuri sociale cât mai scăzute.

În cele ce urmează ne propunem evaluarea calităţii vieţii vârstnicilor la nivel


global şi al unor comunităţi umane, pe baza unor anchete proprii şi studii de caz, a datelor
Institutului Naţional de Statistică şi a analizelor secundare asupra datelor altor cercetări
realizate de instituţii de profil: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, CURS-SA, Metro
Media Transilvania[1].

Numărul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar aceştia din urmă


reprezintă ponderea cea mai însemnată. La noi în ţară, populaţia vârstnică a fost stabilită
convenţional la 60 ani şi peste (în relaţie cu vârsta pensionării).

Conform datelor de recensământ, populaţia vârstnică, stabilită în funcţie de pragul


pensionării reprezenta, în 1992, 16,9% din totalul populaţiei pentru intervalul 60 de ani şi
peste şi 11,4% pentru intervalul 65 de ani şi peste. Din calculele noastre pe datele
Institutului Naţional de Statistică privind „Populaţia României după starea civilă, pe sexe
şi ani de naştere, la 01.01.1998”, populaţia de 60 ani şi peste era de 4 098 264 persoane
din care 1 764 196 bărbaţi şi 2 334 068 femei. În procente,populaţia vârstnică era de 18%
în 1998, pentru anul 2000 estimându-se un procent de 19-20%, deci un segment
important de populaţie. Se apreciază că pentru prima oară în ultimele patru decenii, la 1
ianuarie 2000, populaţia vârstnică a întrecut numeric şi procentual populaţia tânără. La 1
ianuarie 2000, numărul persoanelor de peste 60 ani l-a devansat cu 36,8 mii pe cel al
persoanelor cu vârsta între 0-14 ani.

1.1Pensionarii

Procesele demografice din ţara noastră încep să se înscrie în modelul tranziţiei


demografice, înregistrat în ultimele decenii în ţările dezvoltate, şi caracterizat de
specialişti prin trecerea de la niveluri înalte ale mortalităţii şi natalităţii la niveluri
scăzute. Se acceptă că tranziţia demografică comportă particularităţi naţionale, dar ea are
un caracter inexorabil, fiind legată de tendinţa

generală de modernizare a societăţii. În tranziţia structurii populaţiei pe


vârste,caracteristica principală este îmbătrânirea demografică.

Se apreciază că numărul persoanelor în vârstă se va tripla până în anul 2030 şi


majoritatea creşterii se va produce în ţările în curs de dezvoltare. Într-un Raport al Băncii
Mondiale (Preîntâmpinarea crizei vârstei a treia) se apreciază că „nesiguranţa venitului la
bătrâneţe este o problemă a întregii lumi, dar manifestările ei diferă în părţi diferite ale
lumii”.
Îmbătrânirea demografică şi reducerea numărului locurilor de muncă produc
modificări structurale, din punct de vedere socioeconomic, asupra populaţiei active şi
inactive. Conform datelor INSE, în totalul popula# 18318b13s 5;iei inactive pensionarii
deţin ponderea cea mai importantă, numărul acestora înregistrând, în ultimii ani, o
traiectorie constant ascendentă.

În anul 2000[2], numărul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii de


persoane,mai mare cu 3,6% faţă de anul anterior. O creştere mai accentuată au înregistrat-
o pensionarii de asigurări sociale de stat (+4,2%). După sistemul de pensionare, numărul
mediu al pensionarilor a fost, în anul 2000:

Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane

I. pensionari de asigurări sociale – total, din care: 6 110 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale de stat 4 246 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale – agricultori 1 751 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale - culte 2 mii persoane

- pensionari de asigurări sociale - avocaţi 1 mie persoane

II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane

1.2 Vârstnicii activi

Conform datelor Anchetei asupra Forţei de Muncă în Gospodării pe trim. IV ,


2000, din totalul de 6 901 mii persoane inactive (de 15 ani şi peste) un procent de 49,5%
era reprezentat de pensionari sau beneficiari de ajutor social din care 54,0% bărbaţi şi
46,6% femei. Pe medii de rezidenţă, 50,6% din numărul pensionarilor şi al beneficiarilor
de ajutor social inactivi se află în urban şi 47,7% în rural.

Conform aceleiaşi anchete, o parte apreciabilă dintre persoanele vârstnice (s-a luat
ca referinţă gruparea de 65 de ani şi peste) corespunde definiţiilor de populaţie activă,
respectiv ocupată (în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare,
plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă beneficiau de pensie). Din analiza distribuţiei
populaţiei ocupate din grupa de vârstă 65 de ani şi peste pe perioada 1996-2000 se
constată:

- procentele celor ocupaţi din totalul popula# 18318b13s 5;iei ocupate sunt mai mari în

trimestrele II şi III ale anului, şi la bărbaţi şi la femei, şi în rural şi în urban


(lunile cu regim termic acceptabil şi, probabil, ofertă mai mare, mai ales în rural);

- femeile ocupate deţin un procent mai mare decât bărbaţii ocupaţi;

- persoanele de 65 de ani şi peste, din rural, sunt în mai mare măsură ocupate decât cele
din urban (17,3% pe trim. IV, 2000 în rural, faţă de 1,0% în urban, în aceeaşi perioadă);

- cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vârstă 65 de ani şi peste, în totalul
populaţiei ocupate, a fost, în perioada 1996-2000, de 6,8% (trim. I, 1996), iar cel mai
mare, de 10,6%, trim. III, 2000. La bărbaţi, procentul cel mai mic a fost de 6,5% (trim. I,
1996) şi cel mai mare, de 9,3% în trim. III, 2000. La femei, procentul mai mic a fost de
7,1% în 1996 şi de 12,1% în trim. III, 2000. În urban, procentul cel mai mic al activilor a
fost de 0,6% în trim. I, 2000, iar cel mai mare,

de 1,4% în trim. III, 2000. În rural, procentele respective au avut valoarea de 13,4% în
trim. I, 1996 şi 18,4% în trim. III, 2000. Datele de mai sus exprimă, în contextul analizat
de noi, un efort deosebit al populaţiei vârstnice (de peste 65 de ani) de a lucra pentru un
venit care să-i asigure cele necesare traiului.

Rata de ocupare şi rata de activitate, a populaţiei de 65 de ani şi peste, arată şi mai


sugestiv nevoia/ disponibilitatea de a lucra a acestei populaţii. De pildă, în 2000, la
aceeaşi grupare de vârstă rata de ocupare cea mai mare a fost de 39,9% pe total, 44,1% la
bărbaţi şi 36,8% la femei, 6,0% în urban şi 62,2% în rural. Participarea la activitatea
economică a vârstnicilor este dată şi de rata de ocupare pe subgrupe de vârstă, care are
următoarele valori: 44,7% pentru 60-64 ani; 41,9% pentru 65-69 ani; 35,7% pentru 70-74
ani şi 24,5% pentru 75 ani şi peste. Valorile sunt mai mari la bărbaţi decât la femei şi, de
mai multe ori, mai mari în rural decât în urban.

În contextul indicatorilor sociali analizaţi de noi, prezenţa vârstnicilor de peste 65


ani pe piaţa muncii este determinată nu atât de o disponibilitate pentru o activitate
aducătoare de venit, cât de nevoia de a munci pentru câştigarea traiului zilnic, în
condiţiile absenţei sau insuficienţei surselor de venit (mai ales în rural).Relevant este şi
faptul că din populaţia activă de peste 65 de ani, doar 0,8% persoane au un nivel
universitar de instruire.

1.3 Vârstnicii şi gospodăriile

Gospodăriile de pensionari sunt cele mai numeroase (51,1%), urmate de


gospodăriile[3] de salariaţi (30,4%). În 1999, în mediul rural, gospodăriile de pensionari
au o pondere de 60,2% faţă de 40,8% cele din urban. Vârstnicii (60 de ani şi peste) deţin
42,6% din totalul gospodăriilor, cele mai multe dintre persoanele cap de gospodărie fiind
pensionarii (79,2%) şi ţăranii (20,1%)

De menţionat, în context, influenţa puternică a tradiţiei după care „cap de gospodărie”


este persoana cea mai vârstnică. Componenţa gospodăriilor de pensionari este redusă:
mărimea medie este de 2,2 persoane; 75% din totalul acestor gospodării sunt formate din
1-2 persoane fapt

ce va influenţa viaţa lor, mai ales în perioada de pierdere a unor capacităţi fizice şi/sau
psihice.

Gospodăriile de pensionari se caracterizează, în 2000[4], printr-o rată mare a persoanelor


inactive (77,8%) din punct de vedere economic şi printr-un nivel educaţional inferior
(68,3% fiind numai absolvenţi ai învăţământului primar,gimnazial sau profesional). În
rural, ponderea lor atinge 76,4%.

1.4 Venituri, consum şi cheltuieli ale populaţiei vârstnice

Veniturile totale brute ale gospodăriilor de pensionari (%)

- venituri salariale

1996 (14,5 %)

1999 (12,6% %)

- contravaloarea consumurilor de produse agricole (alimentare şi nealimentare din resurse


proprii)

1996 (39,8 % )

1999 (37,3%)

- venituri din prestaţii sociale

1996 (35,5% )

1999 (40,2% )

- alte venituri

1996 (8,7% )

1999 (8,1% )

Cheltuieli totale de consum ale gospodăriilor de pensionari (100%)

- alimente şi băuturi

1996 (58,6%)
1999 (54,6%)

- îmbrăcăminte şi încălţăminte

1996 (6,9%)

1999 (4,5%)

- locuinţa şi înzestrarea cu bunuri

1996 (23,7%)

1999 (26,3%)

- medicamente şi îngrijire medicală

1996 (2,5%)

1999 (3,4%)

- transporturi şi telecomunicaţii

1996 (3,5%)

1999 (5,3%)

- cultură, învăţământ, educaţie

1996 (1,9%)

1999 (2,3%)

- alte cheltuieli

1996 (2,9%)

1999 (3,6%)

Veniturile şi consumul persoanelor vârstnice[5] (care constituie cea mai mare


parte a membrilor gospodăriilor de pensionari) sunt componente esenţiale ale calităţii
vieţii şi se caracterizează prin niveluri scăzute, dezechilibre structurale şi inegalităţi.

Încă din 1997, veniturile reale au înregistrat restrângeri severe, a scăzut nivelul real al
tuturor componentelor veniturilor. Structura veniturilor tuturor categoriilor de gospodării,
nu numai a persoanelor vârstnice s-a caracterizat, în ultimii ani, prin ponderea mică a
veniturilor salariale, ponderea relativ mare a consumului din resurse proprii şi ponderea
modestă a veniturilor din prestaţii sociale.

Declinul veniturilor reale ale gospodăriilor a antrenat scăderea consumului şi deteriorarea


structurii acestuia. Structura cheltuielilor de consum şi ponderea lor indică un consum
caracteristic stării de sărăcie.Conform INSE

2.INTRODUCERE

2.1 Varstnicul o problema sociala?[6]

Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei
ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari,ar
trebui ca in acest context,profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta
sa constientizeze ca nu sunt suficiente dor cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie
dublate de o formatie caritabila,umanista,asociata cu sentimente de respect si afectiune,ca
nu este suficient sa-l alimentam sau sa-I punem o perfuzie,daca uitam sa empatizam cu
el,daca uitam sa-l respectam sis a-l acceptam cu toate valorile lui.

Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam chiar cu


viitoarul nostrum individual.

Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori
multiplu dezavantajata,prin scaderea resurselor fizice,care nu inseamna totdeauna
boala,prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mental.

Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta
sa pentru o existenta decenta;multi ditre batrani traiesc sub pragul de saracie,multi
renunta la facilitatile confortului (caldura ,apa,energie) din cauza veniturilor mici,multi
“intaresc” randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.

Durata de viata in Romania a scazut,iar pensia ,chiar indemnizata,nu acopera


taxele si impozitele impovaratoare;in plus,batranii traiesc sentimental frustrant al faptului
ca,dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia active ,ei sunt “intretinutii celor
care azi lucreaza”,sintagma atat de vehiculata in mass-media si mediile politice din
Romania.Aceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu doar economic ce si
medical;el este un mare consummator de fonduri avand de obicei o pluripatologie si fiint
totodata un “necotizant” al tagmei medicale pana mai ieri,spre deosebire de momentul
actual,cand a devenit o persoana dorita pe lista medicului de familie numai in situatia in
care este pensioner si doar datorita platii cu regularitate a asigurarii de sanatate,si a
punctajului obtinut de medici.
2.2 Batranetea acceptiuni si controverse

Diferiti autori,atat din atra cat sip e plan mondial,au incercat sa defineasca
batranetea sis a-I stabileasca limitele.Astfel s-au elaborate mai multe definitii,mai mult
sau mai putin contestate.

A) Criteriul cronologic a fost poate printer perimele criterii de definire;el a fost insa
intens criticat datorita faptului ca poate exista o imbatranire precoce si pot esista
persoane in varsta la care majoritatea functiilor sunt asemanatoare omului adult.

B) Notiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viat omului care
urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul existentei sale.Acaesta perioada
mai este numita si varsta aIII-a,perioada de involutie,perioada de batranete,sau
senescenta.

C) Dictionarul Lacrousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada a


vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.Termenul se opune celui de
senilitate care ar fi aspectul patologic,dar in acelasi timp precizeaza ca baranetea
extrema nu se distinge prin nimic de senilitate.

Tot dictionarul Lacrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de


transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un process de
decline,semnele imbatranirii fiind:slabirea tesuturilor,atrofie musculara cu scaderea
functiilor si performantelor,toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatii
de adaptare. In acest sens,precizeaza dictionarul,imbatranirea ofera in mod vadit
imaginea inverse a dezvoltarii si a putut di descrisa ca o inovatie.

D) OMS considera:

a)persoane in varsta :intre 60-74 ani;

b)persoane batrane:intre 75-90 ani;

c)marii batrani:peste 90 de ani;

E) In conceptiile medico-sociale farnceze se vorbeste de:

a)varsta a III-a:dupa 65 de ani,corespunzand varstei pensionarii;

b)varsta a IV-a:dupa 80 de ani.

F) Cea mai uzuala forma de calsificare a batranetii cuprinde:


a)stadiul de trecere spre batranete :de la 65-75 de ani;

b)stadiul batranetii medii:75-85 ani;

c)stadiul marii batraneti:peste 85 de ani.

G) Americanii clasifica persoanele de varsta a III-a astfel:

a)batrani-tineri(old-young):65-75 ani;

b)batrani-batrani(old-old):mai mult de 75 de ani.

Dictionarul Lacrousse prezinta si stadiul de presenescenta,ca fiind perioada care


corespunde inceputurilor imbatranirii,intinzandu-se intre 45-65 de ani si variind
considerabil de la un individ la altul;ea este considerata o adevrata raspantie a
imbatranirii,in care involutia organelor nu joaca decat un rol minor.

Pe plan psihiatric s-a incercat individualizarea unor stari nevrotice caracteristice


menopauzei sau andropauzei,care nu are specificitate, in schimb s-au dovedit depresii si
melancolii de involutie care au o oarecare specificitate si dau o unda pesimista.

2.3 Aspecte sociale privind pesoanele de varsta a treia

Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu de mult medicului,care


si el era pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul.Astazi viziunea
ecosostemica grupeaza o echipa pluridisciplinara care trebuie sa vina in intampinarea
cererilor persoanelor de varsta a treia,ea fiind necesar sa cuprinda
medical,psihologul,asistentul social,sociologul.Anul 1999 a fost declarat ca an
international al persoanelor de varsta a III-a on incercarea de a sensibiliza comunitatea
asupra valorii acestei categorii de varsta in lume.In ultimul deceniu am fost martorii unei
continue fluctuatii a populatiei peste 65 de ani,dar cu o crestere semnificativa a populatiei
peste 75 de ani-fenomen denumit imbatranire.

Acest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne


cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale.Realitatea este insa ca o proportie
remarcabila are nevoie de servicii socialecare ori nu exista,ori nu sunt suficiente din
punct de vedere cantitativ sau calitativ.populatia varstnica a globului a crescut de la 200
de milioane din 1935 la peste 600 de milioane in anii ’90 pe fondul modificarii proportiei
acestora in totalul populatiei,ajungandu-se la 17% in tarile avansate economic
comparative cu numai 7% in regiunile mai slab dezvoltate.Cel mai “varstnic” continent
este Europa pentru care varsta medie a populatiei a fost de 75 de ani,mentinandu-se de
1,3-1,4 ori mai ridicata decat cea din restul lumii,iar cel mai “tanar” continent este
Africa.In ultimele decenii s-au constatat o crestere a duratei medie de viata,cu cresterea
numarului de persoane varstnice in populatie,aspect demographic cunoscut sub numele
de imbatranirea populatiei.Ca o privire de ansamblu asupra datelor demografice se poate
aprecia ca populatia varstnica peste 65 de ani reprezinta 5% in Europa Occidentala la
inceputul secolului XX,pentru ca in anii ’90 proportia sa creasca la 15%, o treime avand
peste 75 de ani.In cadrul populatiei americane se estimeaza ca in anul 2030 persoanele in
varsta vor reprezenta 20% din totalul populatiei,ceea ce inseamna o crestere cu 13% fata
de cifrele anului 2000.Cele mai multe persoane in varsta sunt cuprinse intre 65-69 de ani
cu o repartitie de 118 femei la 100 barbati,iar peste 85 ani raportul devine 241 femei la
100 barbati.

Stabilitatea emotionala si statutul sicio-economic bun au un rol important in


mentinerea unei relatii maritale armonioase,ceea ce face ca persoanele cuprinse intre 65-
74 ani sa prezinte mai frecvent statutul de casatorit(in populatia americana in 1998 la
aceasta grupa de varsta 79% din barbati si 55% din femei erau casatoriti),ca dupa decada
a8-a de viata procentele sa se reduca semnificativ.

Conform recensamantului populatiei din 7 ianuarie 1992 populatia Romaniei se


inscrie in tendintele globale privind structurile populatie varstnice.Populatia de 60 de
anisi peste,raportata in 1992 reprezinta 16,8% din totatlul populatiei de aproximativ 23
milioane,iar cea de 65 de ani si peste-11,1%.Un rol important in modificarea raportului
de varsta il are si scaderea dramatica a fertilitatii si natalitatii infantile.

2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii

Multi autori recunosc ca imbatranirea nu este un fenomen liniar,el incepe dupa


nastere si chiar mai intai,in cursul vietii intrauterine,procesul situandu-se atat la nivel
cellular cat si la nivelul spatiilor extracelulare ale organismului.Fizic,batranetea este o
stare distrofica,de involutie,ce se poate agrava cu anumite boli cornice.Unii varstnici isi
pot pastra in buna stare functiile intelectuale pana dupa 80 de ani,dar sa apara si stari de
involutie.

Principalele modificari organice caracteristice imbatranirii cuprind sistemul


nervos locomotor,cardiovascular,respirator,renal si reproducator.De asemenea apar
modificari ale tegumentelor (riduri,piele uscata),scaderea vederii,auzului si scaderea
fortei musculare,scaderea capacitatii de effort,tulburari digestive.

1.Inima-prezinta modificari ale structurii,ale debitului cardiac,fortei de contractie,apar


cresteri ale valorilor tensionale,aceasta fiind una din cauzele frecvente ce pot duce la
deces.
2.Datorita diversilor factori interni si externi fecventi se poate modifica gradul de
oxigenare a tesuturilor si a schimbarilor la nivelul plamanului(hematoza).

3.La nivel renal se produc modifiacari ce duc la scaderea functiei renale,cu retentie de
substante toxice (uree,creatinina) si cresteri ale valorii tensionale prin modificari ale
structurii si perfuziei vaselor renale.

4.Aparatul reproductive intra in perioada de andropauza pentru barbat si menopauza


pentru femei;studii importante privind nivelul hormonilor sexuali ne dovedesc o scadere
progresiv accentuata a acestora dupa varsta de 30-35 de ani,ducand nu numai la scaderea
capacitatii reproductive ce si la modificari ale tegumentelor,aparitia
osteoporozei,irascibitate,apatie,slabirea tesutului muscular.

5.La nivelul creierului procesele de imbatranire incep deja la 25-27 de ani;neuronii de


uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare,procesul
putand merge pna la atrofie cerebrala care se obiecteaza prin stergerea sau aplatizarea
circumvolutiunilor cerebrale.O serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate
mentine valabila pana la varste inaintate daca ea este intens antrenata.

6.Tesutul osos sufera procese de atrofie,de decalcifiere si de demineralizare,apar


deformari ale scheletului,oasele se fragileaza,riscul de fracture este foarte mare.O
incidenta crescuta o are factura de col femoral,care de multe ori la aceasta varsta are o
evolutie nefavorabila sau chiar letala.Articulatiile sunt cuprinse in procese de artoroza
prin modificari ale colagenului si membranei sinoviale,miscarile devin foarte
dureroase,musculature isi pierde din forta si elasticitate,apar modificari de statura si
postura,scade mult capacitatea de efort si posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.

Modificarile psihologice ale batranului sunt rezultatul modificarii induse de


varsta,la baza lor existand factori interni cum ar fi ereditatea si modificarile hormonale si
factori externi cum ar fi:pensionarea,scaderea potentialului biologic,patologia
asociata,scaderea numarului membrilor de familie,decesul unor rude sau prieteni de
varste apropiate.

Descoperirile medicinii si imbunatatirea conditiilor de viata din ultimul secol au


dus la crsterea numarului de persoane varstnice.Pe de o parte aceasta tendinta reflecta
eradicarea bolilor,reducerea mortalitatii infantile,etc,dar pe de alta parte nu se poate trece
cu vederea costul imbatranirii populatiei,care este cu atat mai mare cu cat creste speranta
de viata.Studiile asupra modificarilor psihologice associate imbatranirii sunt relativ
recente si au fost effectuate dupa cel de-al doile razboi mondial.Ele au inclus cel mai
frecvent indivizii din rasa alba,bine educati,sanatosi si bine situati finaciar,cuprinsi in
special in perioada de varsta 65-75 ani si mult mai rar peste aceasta varsta.

La batranii bine integrati familial si social,sanatosi si fara probleme finaciare


emotiile negative sunt bine controlate,iar cele positive sunt exprimate.Pornind de la teoria
lui Erikson,conform careia personalitatea continua sa se dezvolte de-a lungul vietii,mai
multe studii longitudinale effectuate pe indivizi urmariti timp de 10-15 ani au relevant
cinci caracteristici de personalitate care sunt prezente inca din copilarie,devin stabile sin
u se modifica in timp:extrovertirea,neuroticismul,sociabilitatea,deschiderea catre noi
experiente si constionciozitatea.Teoriile recente concluzioneaza ca pentru fiecare individ
la o anumita varsta personalitatea se “rigidizeaza”.Oricum structura personalitatii se
poate modifica de-a lungul timpului in functie de numeroasele influiente psiho-
sociale(psihotraume,evenimente de viata ce determina importante schimbari ale existentei
personale).

Dupa Dr.Constantin Bogdan,functionarea normala a unei persoane varstnice


cupride echilibru fizic,psihic si social.

Modificarile psihologice cuprind:

1.modificarea atentiei sau scaderea capacitatii de concentrare,scaderea atentiei


voluntare,care duc la scaderea capacitatii mnezice(in special cea de scurta
durata);amintirile indepartate par totusi sa fie mai ordonate,sistematizate si definite.

2.modificarile gandirii au ca si caracteristica definitorie scaderea


spontaneitatii,flexibilitatii,aparitia tulburarilor de adaptare rapida si a stereotipiilor;de
asemenea se observa o crestere a functiei de sinteza si schematizare.Apare frica de
complot si circumspectia.

Reducerea numarului de neuroni si saracia conexiunilor nervoase nu afecteaza in


mod identic toate structurile si regiunile cerebrale. Aceste caractere diferentiale si
heterocrome se regasesc in comportamente.Mentinerea atentiei focalizate,memorizarea
pe termen scurt sau lung,discriminarile perceptive,fluiditatea verbala,rationamentul nu se
deteriorizeaza in aceeasi proportie si in acelasi timp.

3.din punct de vedere caracterial se pot produce ascutirea sau intensificarea unor trasturi
disarmonice preexistente sau dezvoltatrea lor pentru prima data.Nu este vorba de
psihopatii,ci de existenta sau de dezvoltarea,odata cu varsta,a unor trasaturi disarmonice
incadrabile in limitele mari ale normalitatii sau de cei care fac parte din categoria
personalipatiilor.

Astfel:

-persoanele astenice se remarca prin sentimental de autoapreciere coroborat cu senzatia


de prabusire a prestigiului social,care duc la sentimentele de dezvoltare si o lipsa de
rewspect,cu predispozitie la reactii sau descompensari depressive.

-la persoanele depressive se intensifica deznadejdea si pot aparereactii depressive sau


idei de inutilitate si lipsa de sens a vietii cu tendinte suicidare.
-la persoanele schizoide se pot acumula tendinte de izolare,refuzul contractului
social,preferinte pentru pastrarea stereotipa a camerei sau rolului,insotite de indiferenta
pentru ceea ce se petrece in jur imediat dupa satisfacerea nevoilor immediate.Pot aparea
sentimente de gelozie datorita scaderii potentei sexuale si a prestigiului social care duc nu
numai la accentuarea banuielilor in legatura cu fidelitatea partenerului ci si inducerea
unor stari depresiv-anxioase.

Definitia bătranetii şi clasificarea ei

În prezent criteriul în baza căruia un individ este plasat în categoria bătrânilor,


este unul exclusiv cronologic; formal o persoana este considerată (devine) bătrână, după
ce împlineşte 65 de ani. Acest criteriu este totuşi destul de arbitrar, motiv pentru care a
generat şi generează încă multe dezbateri şi confruntări de idei.

O particularitate a acestei categorii populationale este aceea că, spre deosebire de


celelalte (copii, tineri, adulţi), ea este delimitată (definită) clar doar către stânga ; altfel
spus, ştim, am stabilit, că varsta minimă a bătranetii este cea de 65 ani, dar vârsta maximă
nu poate fi stabilită, ea fiind, in fiecare moment, vârsta celui mai longeviv om de pe
pământ. Pe de altă parte, întrucât există diferenţe enorme între un individ de 65 de ani şi
unul de 100 ani, s-a impus împărţirea (arbitrară)[7] persoanelor în vârstă în următoarele 3
subgrupuri :

• bătrânii tineri (young-old), între 65 şi 75 de ani, care în principiu prezintă


cele mai mici afectări ale functiilor şi performantelor ;

• bătrânii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), între 75 şi 85 de ani, şi

• bătrânii bătrani (old-old), cu vârsta de peste 85 de ani. Este clar că


incidenţa bolilor şi dizabilitătilor creste dramatic la bătranii medii şi, mai
ales, la bătrânii bătrâni.

2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog

Asistenta sociala reprezinta o mare diversitate in practica oferirii de


servicii.Exista numeroase servicii sociale in care asistentul social gerontolog isi poate
desfasura activitatea:servicii comunitare (centre de zi,ingrijire la domiciliu);servicii de
ingrijire a sanatatii(spitale,centre socio-medicale);servicii de ingrijire pe termen
lung(centre rezidentiale,camine de pensionari).In munca pe care o desfasoara,in cadrul
acestor servicii,asistentii sociali gerontologi au de indeplinit o multitudine de atributii,pe
care incercam sa le prezentam in cele ce urmeaza:

-evalueaza si identifica trebuinte biopsihosociale ale varstnicului


-ofera un domeniu larg de servicii precum consilierea,suportul formal,managementul de
caz

-realizeaza planul de investitie,in vederea imbunatatirii situatie varstniculuice solicita


suport social

-incearca sa maximizeze functionarea independenta si promoveaza mentinerea demnitatii


varstnicilor,conform unuia dintre principiile asistentei sociale gerontologice

-evalueaza posibilitatile financiare ale varstnicului

-stabileste relatii cu diverse institutii publice si nonguvernamentale,in vederea


identificarii si selectarii serviciilor optime pentru situatia fiecarui caz in parte

-evalueaza existenta si relatiile cu familia

-dezvolta strategii privind combaterea tendintelor de marginalizeaza


sociala,stigmatizare,etichetare a varstnicilor,prevenind,in acest fel,ageism-ul isi foloseste
abilitatile de strangere de fonduri,pentru a dispune de resurse financiare suplimentare,in
situatiile in care varstnicul nu este eligibil pentru nici un fel de suport din partea
serviciilor comunitare

-realizeaza legatura cu alte servicii existente in comunicate sau cu alti profesionisti din
domenii diferite(medic,psiholog,terapeut),in functie de trebuintele varstnicului.

Asistenta sociala gerontologica trebuie sa raspunda trebuintelor specifice


persoanelor varstnice ceea ce presupune pregatirea de profesionisti in acest domeniu al
asistentei sociale,persoane specializate in activitatea cuaceasta categorie de beneficiari.

Prin intermediul suportului formal oferit de servicii sociale din comunicare,in care
asistentul social gerontolog are un rol esential,la care daca se adauga si suportul informal
oferit de familie, prieteni,vecini,este mult mai usor ca trebuintele varstnicilor sa poata fi
satisfacute si implicit,calitatea vietii lor sa poata fi imbunatatita.Toate acestea pot fi
realizate,daca se pune accent pe dezvoltarea de servicii,care sa vizeze:

-facilitarea accentului la informatii si institutii specializate in activitatea cu persoane


varstnice

-cresterea ofertei de servicii alternative institutionalizarii(ingrijire la domiciliu,centre de


zi,cluburi pentru varstnici)

-acordarea drepturilor de asigurari sociale(pensie,ajutor social)

-servicii de sprijin,consiliere,vizite,convorbiri

-dezvoltarea mobilitatii,training intelectual


-educarea continua a persoanelor varstnice

-asigurarea alimentatiei la domiciliu sau la cantina sociala

-initierea de activitati intergenerationale,intre varstnici si copii,adolescenti,tineri,adulti

-sensibilizarea autoritatilor,nationale,locale,precum si a membrilor comunitatii cu privire


la problematica varstnicilor.

Gerontologul American Warner Schaie[8] a prezentat ca urmare a unor


studii,faptul ca incepand cu cel de-al doilea deceniu de viata exista un decline treptat al
acestor capacitate,determinarea mentinandu-se pana in deceniul 8 de vata.Inteligenta
fluida scade odata cu inaintarea in varsta,in contrast cu inteligenta cristalina care este
apreciata prin teste bazate pe cunostintele accumulate,care se mentine si poate avea o
dezvoltare continua odata cu varsta.In ceea ce priveste viteza de procesare a
informatiilor,ea scade odata cu cresterea varstei.

4.linia afectiva este dominate de depresie,apatie,raceala,fapt ce duce in general la un


comportament labil,irascibil.

Simptomele depresie de involutie sunt manifestate prin suferinte


somatice,tulburari de somn,apetit,sentimente de
culpabilitate,inutilitate,autoacuzare.Baranii devin apatici,tristi,totul este negru si dominat
de dorinta de a muri.

5.invatarea-unele studii arata ca persoanele in varsta pot invata la fel de mult ca alte
grupuri de vartsta,doar ca timpul de rezolvare este mai ridicat;pentru o stimulare adecvata
a invatarii este necesara o motivatie permaneta,aici un rol major avandu-l scolile de
varstnici si universitatile pentru varsta a III-a,care in tarile vest-europene si SUA sunt o
realitate.

6.vorbirea devine mai greoaie datorita imbatranirii fizologice la nivelul organului


fonator,deterioararea gandirii,a memoriei,atentiei.Legat de fluxul vorbirii se poate
observa la persoana in varsta o scadere a fluxului si ritmului verbal.Exprimarea este
anevoiasa,incorecta,cu repetari,balbaieli,uneori varstnicii au tendinte la hiperactivitate
verbala,manifestat prin asa-zisa “vorbire goala” si “pisalogeala”.

2.6 Varstnicul-intre normal si patologic

Pacientul varstnic impune intotdeauna o anumita situatie particulara-punand


medical intr-o situatie diferita de cea aexaminarii unui bolnav tanar sau adult-si
anume,aceea de a diferentia normalul de patologic.
Aceasta particularitate deriva din faptul ca normalul adultului este diferit de ceea
ce consideram normal la varstnic,deoarece procesul de imbatranire (process
natural,fiziologic)atrage dupa sine modificari ale parametrilor morfologici si functionali
ai organismului,modificari ce sunt considerate fiziologice pentru o anumita varsta.Cu alte
cuvinte este important de stability dac ne aflam in fata unui varstnic cu modificari de
“imbatranire in cadrul fiziologic” sau in fata unui “bolnav in varsta”(C.Bogdan).

Cu toate acestea,diferentierea este deseori dificila,intricate cele doau procese pot


sa coexiste strans intricate,fiind greu de separate,ceea ce influienteaza negative evacuarea
corecta a varstnicului si elaborarea masurilor terapeutice.

Pornind de la aceasta dificultate,in practica se pot intalni doua aspecte:

-fie se considera drept patologice unele aspecte de imbatranire normala,situatie pe care


Dr.Constantin Bogdan o considera cu certitudine cea mai frecventa;

-fie se considera drept normale apartinand imbatranirii fiziologice anumite aspecte


patologice.

Roland Cape apreciaa ca aceasta a doua situatie este frecvent intlanita si datorita
anturajului varstnicului(rude,prieteni),care incearca sa-l convinga ca trebuie sa se
consoleze cu idea ca sanatatea deplina este de domeniul trecutului si ca trebuie sa se
margineasca la a fi bolnavi si slabi,asteptandu-se la a fi si mai rau inainte de sfarsit.Atat
timp cat varstnicul sau chiar medical

accepta durerile continue,ametelile,slabiciunile,oboseala si alte simtome ca parte


integranta a varstei avansate,multe boli vor ramane nediagnosticate si netratate.

De aceea pacientii varstnici trebuie incurajati sa relateze simtomele noi si


suparatoare imediat ce apar.Varstnicii vor aprecia la randul lor interesul pe care il are
medicul sau ingrijitorul lor,vor avea incredere in ei si astfel vor putea fi linistiti in
situatiile in care acuzele tinand de involutia lor fiziologica n-ar trebui sa ii alarmeze
(exista situatia ca si la varste foarte inaintate un om sa accepte cu greu ca scaderea fortei
fizice sau a vederii,de exemplu,este un fenomen normal).

Rezumand natura clinica a pacientului varstnic in cateva cuvinte,se poate spune ca


el este un individ ale carui reserve functionale uriase din timpul dezvoltarii si maturitatii
sunt in mare masura pierdute.In ciuda rezervelor reduse,majoritatea sistemelor continua
sa functioneze destul de exact,desi intr-un ritm incetinit apreciabil.Rareori este nescesar a
se interzice varstnicului intreprinderea anumitor activitati.Conditia este ca activitatile pe
care le desfasoara san u necesite fost sau agilitate neobisnuita.Singura limita necesara la
aceasta afirmatie este ca varstnicul ar trebui sa avertizat ca multe activitati solicita de
acum mai mult timp pentru a le indeplini si ar trebui incurajati sa accepte asta si san u
incerce sa se grabeasca.
Cu toate ca morbiditatea si mortalitatea cresc constant cu varsta,multi batrani pot
sa se bucure de o viata plina si active.Proportia acestora scade lent de la aproximativ
95%-la 65 de ani pana la aproximativ 85%-la 80 de ani si la 70% sau mai putin la 90 de
ani.Aceasta inseamna ca varsta inaintata nu trebuie sa inspire teama in majoritatea
cazurilor,ea fiind o perioada in care ambitiile nerealizate se pot finaliza.

Putine studii au examinat sanatatea unor loturi intamplatoare de varstnici traind in


casele proprii.Un astfel de studio a fost realizat in trei districte la sud-vest de Ontario si
furnizeaza estimari ale proportiei batranilor de diferite varste,care au pierdut o parte sau
toata independenta lor.Bazat pe o analiza a activitatilor simple:mersul,urcatul si coboratul
scarilor, spalat, imbracat, acest studio a gasit ca marea majoritate a vrastnicilor pastreaza
stilul de viata complet independent pana la sfarsit.Intre 65 si 75 de ani incidenta
dizabilitatilor semnificative creste incet de la 5 la 10%.Numai dupa 80 de ani aceasta
sporire a pierderii independentei ajunge la 20-30% la populatia de risc.

Importanta acestui studio simplu este ca atrage atentia asupra naturii false a ideii
ca varsta inaintata este in mod obligatoriu timpul debilitatii si al pierderii
sanatatii.Majoritatea varstnicilor,darn u chiar toti,se bazeaza foarte mult pe sanatate,mai
mult decat pe orice alt aspect al vietii si de aceea este important ca acest mesaj sa fie
difuzat peste tot sis a fie bine inteles si acceptat.El va incuraja varstnicul sa aiba sperante
pentru sanatatea lui,intelegand ca se asteapta ca dizabilitatile san u survina niciodata in
mod necesar.

Varstnicii isi imagineaza de obicei un tablou de boala cronica si continua,cu


reducerea capacitatii si cu dizabilitati.Trebuie accentuat insa ca boala cronica si varsta
num erg intotdeauna mana in mana.Shapiro gaseste ca mai mult de jumatate din pacientii
cu internari mai lungi de 6 luni de zile sunt persoane cu varsta sub 65 de ani,fapt
confirmat de studii effectuate in spitalele din Londra si Ontario.

Este important deci a se face deosebirea intre pacientii suferinzi de boli cornice si
varstnici.Acestia ar putea avea multe probleme de boala,caracteristica fiind
polipatologia,insa in relative putine cazuri ele conduc la instalarea dizabilitatilor
complexe ce au ca rezultat pierderea independentei.In celelalte cazuri,speranta de a
obtine o revenire satisfacatoare la independenta este buna.

Pacientii varstnici exprima numeroase stari cornice de boala,remarcabile


fiind:boala arterosclerotica vasculara,bronhopneumopatia cronica obstructive,diabetul
zaharat tardiv,artrite cronice.Prima sic ea mai cmuna dintre acestea – arteroscleroza – se
manifeasta de obicei ca o serie de episoade acute de infarct miocardica,gangrene din
cauza bolii vasculare de fond,infectie caderii.

Cu toate ca o parte din indivizi devin bolnavi cronici in aceste conditii,majoritatea


continua sa mentina un mod de viata independent in afara perioadelor acute
ocazionale.Trebuie adaugat aici ca inclusive grupul cu dizabilitate tratat cu seriozitate
poate sa duca o existenta satisfacatoare.
Cronicitate nu inseamna ca tratamentul nu poate fi aplicat pentru a reduce
problemele si a ajuta mentinerea independentei.

Roland Cape apreciaza ca,la un varstnic,efectul unei boli cronice se incadreaza in


linii mari,intr-una din urmatoarele trei posibilitati:

-prima este aceea a bolii terminale si pacientul mare in 2-3 saptamani;

-a doua este aceea a bolii care raspunde la tratament si se reabiliteaza corespunzator,iar


pacientul isi recapata independenta deplina;

-a treia posibilitate este ca boala sa aiba ca rezultat o pierdere semnificativa a abilitatii


functionale,asa incat individual devine dependent de suportul celor din jur.

Geriatrul american considera ca varstnicii se tem de aceasta ultima


posibilitate,desi managementul bolii varstnicilor ar trebui sa evite aceasta situatie pe cat
posibil.Acest obiectiv poate fi realizat avand pacientul varstnic intr-un program continuu
de reabilitare, acasa,sau,daca e necesar intr-un centru de zi si servicii comunitare,in
scopul de a incuraja si mentine independenta completa sau numai partiala.

O alta problema legata de patologia varstnicului,care consideram ca merita a fi


amintita,este aceea a unei afectiuni chirurgicale cu risc de deces,de exemplu descoperire
unui anevrism aortic abdominal asimptomatic la un octogenar,situatie potential letala
pentru ca ruptura anevrismului va fi aproape sigur cauzatoare de moarte.O interventie
chirurgicala ar inlatura anevrismul si riscul sau letal,dar pe de alta parte,o astfel de
interventie efectuata la un octogenar sanatos este grevata de o mortalitate destul de
mare(paroximativ 19%)si poate determina,prin stressul operator si prin posibilele efecte
adverse ale medicamentelor,deteriorarea capacitatii psihice si a independentei individului.

Experienta arata ca majoritatii varstnicilor,daca li se ofera posibilitatea de a


alege,prefera o viata scurta si independenta in locul unei lungi perioade de
invaliditate,cand ei sunt dependenti de ingrijirile altora.

Revenind asupra importantei reabilitarii,subliniem ca pentru un varstnic,partea


critica a unei boli este etapa finala,adica restabilirea functiei mentale si fizice pana la
stadiul dinaintea bolii.

Exista o deosebire intre modul in care fiintele reactioneaza la boala si se


restabilesc la anumite varste.Astfel individul adult afecteaza o boala acuta severa,deseori
se restabileste remarcabil,in mod rapid,reabilitarea sa fiind stimulata de nevoia de a se
intoarce la responsabilitatile familiale si de serviciu.

In contrast cu aceasta,perspectiva viitorului pentru varstnic este un stimulent


pentru reabilitarea sa si,nefiind motivat,el na va depune efortul necesar procesului de
reabilitare,care necesita inevitavil conlucrarea din partea pacientului.
De aceea varstnicul are nevoie de supraveghere atenta si de sprijin permanent
pentru realizarea acestui obiectiv.El trebuie convins, si nu este simplu in totdeauna,ca
singura cale de a remedia forta psihica si abilitatea este sa-si asume reasponsabilitati,sa se
ridice din pat si sa foloseasca musculatura,evident in limitele acceptabile,gradual pe o
perioada de timp.Eficacitatea programelor de reabilitare a fost verificata in timp de
nenumarate ori atat in Marea Britanie cat si in America de Nord.Acest aspect al ingrijirii
nu trebuie scapat niciodata din vedere,indiferent de boala.

Un alt aspect al patologiei varstnicului,care consideram ca merita a fi amintit aici


este rolul deosebit pe care il poate avea medicina geriatrica preventiva.Si pot fi date in
acest sens numeroase exemple.Astfel,osteoporoza,considerata in oarecare masura
universala la femeia varstnica datorita privatiunii hormonale din menopauza,are un risc
maxim de fractura in jurul varstei de 75-80 de ani.In lume exista annual sute de mii de
fracturi osoase grave,atribuite osteoporozei.

Analizarea dietei femeilor de varsta mijlocie arata ca pentru multe dintre ele dieta
contine insuficient calciu si,cu toate ca balanta calcica negativa poate fi numai un factor
secundar al acestei boli multifactoriale,ea joaca un rol important si este in mod sigur un
factor remediabil.

Se poate actiona preventiv si asupra celorlalti factori etiologici ai


osteoporozei,prin corectie hormonala si prin activitate fizica,deosebit de importanta fiind
conservarea unei activitati fizice chiar si modeste.

Rezultatele studiilor epidemiologice intaresc rolul medicului in preventia primara


a bolii cardiovasculare care sunt principala cauza de mortalitate la varstnici.Factorii de
risc identificati in studiul Framingham care sunt modificabili sau pot fi preveniti,sunt:
hipertensiunea,colesterolul seric crescut,fumatul,intoleranta la glucoza,hipertrofia
ventricolului stang.Obezitatea excesiva,hipercolesterolemia,hiperglicemia,dietele supra
saturate in grasimi si consumul excesiv de alcool(in contrast cu consumul permis al unui
pahar de vin pe zi),sunt conditiile sau biceiurile in care medicul are posibilitatea sa ia o
atitudine.Exista multe oportunitati de a practica medicina preventiva.De
exemplu:imunizarea varstnicului prin vaccinari ar trebui sa fie acceptata ca metoda de
rutina.La fel,administrarea medicamentelor antitrombotice postoperator si in toate
celelalte situatii de imobilizare unde riscul de embolie pulmonara este de temut.

Ronald Cape afirma ca “in geriatrie”,”un dram de prevenire are valoare mai mare
dect in car de tratament”;rolul preventiei este de peste 12,5 ori mai mare decat al
tratamentului.

Depresia şi tulburările cognitive reprezintă şi în prezent cea mai grea povară a


vârstnicului. Spre deosebire de afecţiuni ca boala Altzheimer şi demenţa vasculară, în al
căror tratament se fac astăzi primii paşi, depresia este o afecţiune care a fost studiată de
mult timp şi pentru care există în prezent tratament, cu o eficienţă în 80-90% din cazuri.
Cunoscută încă din antichitate, depresia şi manifestările ei clinice au fost descrise
de Hipocrate, ca afecţiuni ale “ bilei negre”. În traducerea literară din limba greacă se
descoperă însă o formă particulară a depresiei - “melancolia”.

În Evul Mediu, teoria umorală a lui Hipocrate a fost negată, depresia şi bolile
mintale au fost considerate a fi exprimări ale posesiei trupului de demoni. Se menţine în
schimb noţiunea de melancolie de-a lungul secolelor, fără a avea o semnificaţie precisă,
care însă nu se referă în totdeauna la melancolia autentică - tulburare afectivă profundă,
caracterizată de o tristeţe patologică.

Secolul XIX aduce clasificări noi, prin separarea “delirului parţial de tristeţe” –
numit lipemanie de Esquirol – din grupa delirurilor – monomanii - pentru ca apoi să
apară noţiunea de nebunie circulară – Farlet - şi cea de fobie cu două forme – Baillarger –
pentru a desemna depresiile recidivante ce alternează cu episoadele de agitaţie euforică
din excitaţia maniacală sau psihoza maniaco-depresivă – după Kraepelin.

Termenul de depresie a fost utilizat întâmplător în secolul XIX de Baillarger, şi se


impune ca urmare a utilizării sistematice de către Kraepelin, descriind perioadele de
tristeţe şi de descurajare, care alternează cu cele de excitaţie şi euforie din psihoza
maniaco-depresivă. Cuvântul depresie va desemna toate episoadele de tristeţe, de scădere
a tonusului psihic, însoţite de modificarea comportamentului şi trăirilor
subiectului.Sentimentul de tristeţe nu semnifică depresia, dar depresia implică inevitabil
tristeţea, a cărei intensitate poate varia, influenţând viaţa, activitatea şi funcţiile
elementare, ca somnul şi apetitul. Tristeţea, ca sentiment de mâhnire, poate fi răspunsul la
un eveniment dezagreabil, dar poate deveni patologică dacă este exagerată ca intensitate
şi durată, cu atât mai mult dacă apare fără o cauză aparentă. Tristeţea regăsită în limitele
depresiei poate fi influenţată de factori individuali predispozanţi, genetici, psihologici,
biologici, dar de cele mai multe ori factorii sunt intricaţi.

Din punct de vedere medical, depresia este un concept care se adresează unei
afecţiuni cu simptome bine definite, cu o modalitate de exprimare variată, ca origine şi
gravitate. De aceea, depresia în sens strict medical, este o boală a dispoziţiei care implică
procese cognitive şi care are răsunet asupra funcţionării întregului organism. Cu o
frecvenţă în rândul populaţiei de 5-8%, depresia poate ajunge ca la vârsta de 65 de ani să
fie diagnosticată la 15% din subiecţi, iar la 70 de ani creşte până la 26,9% în rândul
bărbaţilor şi 45,2% pentru femei (Gräsbäck, 1996). Într-un studiu efectuat asupra
bolnavilor internaţi în perioada 1975-1977 la Institutul Naţional de Geriatrie, A. Aslan şi
C. Bălăceanu - Stolnici au arătat că incidenţa depresiei a fost de 16,5%, din care 77,6%
au fost femei şi 22,4% bărbaţi.

În prezent se acceptă ideea că etiologia depresiei la vârstnic este multifactorială şi


că există factori de risc asociaţi acestora. Astfel, depresia apare în una din următoarele
circumstanţe:

- procesul normal de îmbătrânire


- condiţii patologice ca: demenţă; afecţiuni neurodegenerative; miocardice; endocrine:
tulburări tiroidiene, hiperparatiroidismul, S. Cushing, boala Addison; neoplazii;
metabolice: uremia; infecţioase: tbc, sifilis; sistemice: boala lupică, poliartrita; în
deficienţe nutriţionale,

- administrarea de droguri: rezerpina, metildopa, digoxina, barbituricele, estrogenii şi


corticosteroizii, fenolazide, cimetidina, cicloserina, vincristina şi rar: guanetidina,
hidralazina, propranololul, levodopa

- afecţiuni genetice

Se presupune că metabolismul cerebral al nero-transmiţătorilor, în special al


serotoninei şi noradrenalinei, ar avea importanţă patogenică în tulburările emoţionale, în
special în tulburarea de dispoziţie. În examinările post-mortem efectuate pe creierul uman
la vârstnic s-au evidenţiat nivele scăzute de neuro-transmiţători, cu scăderea marcată a
nivelelor de serotonină în putamen şi a noradrenalinei în arii cerebrale restrânse. Această
scădere ar avea consecinţe asupra pragului depresiei la vârstnici. Aceleaşi modificări se
înregistrează la bolnavii cu Altzheimer sau la cei care înainte de deces au avut demenţă
vasculară.

Dintre deficienţele nutriţionale, scăderea nivelului vit B12, coenzimă în multe


procese metabolice, în special la nivelul sistemului nervos central, reprezintă un evident
factor de risc al tulburările cognitive şi al depresiei.

În creierul uman se înregistrează o concentraţie crescută de vit B12, în special la


nivelul plexului coroid, apoi la nivelul substanţei cenuşii şi a celei albe. Nivele scăzute
ale vit B12 se evidenţiază la vârstnicii care nu prezintă concomitent anemie; 32% din
vârstnici au aport insuficient de vit B12, care duce în final la gastrită atrofică, scăderea
factorului intrinsec şi la perturbarea transportului vit B12.

Deficienţa de folaţi este de asemenea corelată cu depresia. În dietele cu aport


scăzut de folaţi se instalează în timp insomnia, iritabilitatea, oboseala şi tulburările de
memorie. Pacienţii cu anemie megaloblastică prin deficit de folaţi prezintă tulburări
depresive şi cognitive, ca cele mai frecvente simptome. În plus, studiul concentraţiei
folaţilor la pacienţii depresivi a demonstrate că 15-38% din aceştia au nivele scăzute ale
folaţilor în sânge.

2.7 Depresia la persoanele varstnice

Stările depresive la vârstnic se pot clasifica în[9]:

I. Depresii endogene

- episoade depresive ale psihozei maniaco-depresive – dezordini bipolare


- episoade depresive majore, unice sau recurente, aşa-numitele melancolii de involuţie
(Kraepelin)

- distimii depresive sau constituţionale

-ciclotimiile – stări depresive uşoare intercalate cu stări hipomaniacale

II. Depresii reactive

Sunt urmare a impactului psihologic al factorilor de mediu, sunt foarte frecvente


la vârstnici şi cuprind traume psihice, neadaptări sociale, familiale în care pe primul loc
se clasează depresia provocată de pensionare şi pierderea rolului jucat în societate, de
scăderea nivelului de trai, numită şi ”moartea socială”. Tot aici pot fi incluse şi depresiile
de doliu, depresiile din diferite boli infirmizante, prin care bolnavul îşi pierde autonomia,
depresiile din sindroamele dureroase prelungite şi frica de moarte – “sfârşitul efectului
Prometeu” (C.Bălăceanu-Stolnici).

III. Depresiile psihoorganice

Apar ca sindrom unic sau la debutul diferitelor forme de demenţă; implică


dificultăţi mari de diagnostic.

IV. Depresiile de origine organică

Au cauze extranevraxiale şi pot fi: iatrogene, endocrine, metabolice, infecţioase şi


sistemice.

V. Depresiile exhaustive

Numite şi depresii de epuizare, apar ca urmare a unor eforturi prelungite cu


epuizare fizică marcată, de exemplu în cazul afecţiunilor acute respiratorii sau toxice.

VI. Depresiile din schizofrenii, rar întâlnite la vârstnici, fac parte din evoluţia
schizofreniei – schizomelancolia, dezordinile schizoafective - sau se suprapune un episod
depresiv major pe o boală preexistentă.

3.INSTITUTII

3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana?

Aceasta decizie nu ar trebui sa fie luata decat dupa o evaluare riguroasa a


contextului medico-psiho-social si a dorintelor pacientului si familiei sale.
In decizia de a institutionaliza o persoana varstnica,consilierea bolnavului si a familiei
sale nu se poate face decat dupa o evaluare foarte precisa.Aceasta trebuie sa tina cont de
starea medico-psiho-sociala a pacientului si deasemenea de dorinta pacientului si a
familiei sale si de diferitele solutii accesibile.

Familia sau institutionalizarea?

Ingrijirea la domiciliu reprezinta un stres pentru apartinatori.Atmosfera familiala


realizeaza un confort psihic pentru pacient,dar institutionalizarea este mai benefica din
punct de vedere al asistentei medicale mai corecte.

Societatea in general,si corpul medical psihiatric in special,nu pot pana in prezent


sa statueze un mod unic de gandire asupra tipului de ingrijire pe care il necesita
batranul:familiala sau institutionala.Exista pentru ambele alternative,avantaje si
dezavantaje,oportunitati si limite.Decizia de a angriji un batran la domiciliu este dificil de
luat in unele cazuri,tinand cont ca adesea ne aflam in fata unui individ tarat fizic si/sau cu
diverse afectiuni mentale(depresie,anxietate,dementa).

Ingrijitorii unei astfel de persoane sunt supusi unei avalanse de probleme intre
care aspectul financiar nu este de neglijat.Consultarea periodica a medicului de familie si
a psihiatrului devine necesara pentru ajustarea permanenta a atitudinii fata de pacient.

Studiile efectuate in SUA[10] arata ca o parte semnificativa din batrani sunt “ai
nimanui”.In aceste conditii societatea este obligata sa ii institutionalizeze,ingrijirile
acordata fiind in acest caz exclusiv comunitare.Gradul de institutionalizare al varstnicului
depinde de numeroasele aspecte,specifice in mare parte fiecarei refgiuni
geografice:religie,grad de civilizatie,nivel economic,obiceiuri.Studiile amintite constata
ca,in cazul batranilor ingrijiti la domiciliu,acestia sunt asistati de
fiice(29%),fii(8%),partener marital(36%),de alte persoane cointeresate(27%)(Kaplan si
Sadock).

Copii care decid sa stea cu parintii la batranete sunt prinsi intr-un cerc
cicios,denumit de americani “sandwish”.Ei isi impart energia si timpul liber intre
parintele neputincios si proprii copii.Aceasta generatie “sandwich” este privita astfel ca o
generatie de sacrificiu.

Desi actualmente tendinta este de dezinstitutionalizare,in toata lumea exista forme


de ocrotire a vrastnicului in asemenea asezaminte.

O institutie reprezinta o organizatie care are statut,reguli de functionare stabilite


prin regulamente si/sau legi,avand rolul sau functia sociala de a satisface anumite nevoi
colective(Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu-Dictionar de sociologie).

In Romania exista mai multe tipuri de institutii specializate de ocrotire;in functie


de perioada cat varstnicul este ocrotit,institutiile pot fi pe termen lung sau temporare,ele
apartinand pana nu demult unorministere diferite,astfel:
-

-pe termen lung - sub tutela Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a consiliilor
locale se afla caminele de pensionari unde se pot interna ca urmare a deciziei Oficiului de
Asistenta Sociala, numai varstnici pensionari.

-sub tutela Inspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap-camine spital unde


sunt internati varstnici dependenti sau camine pentru persoane fara nici un fel de venit.

-temporar – cel mai frecvent apartinand unor fundatii sau organizatii


neguvernamentale.Ocrotirea temporara presupune accesul in centre de zi in care
varstnicul ii poate petrece sub supraveghere timpul liber in mod placut sau poate fi
ingrijit(in cazul dementului) pe perioada cat familia (apartinatorii) isi desfasoara alte
activitati (serviciu,cumparaturi);de asemenea,varstnicii pot desfasura diverse terapii fizice
si ergoterapeutice in cadrul unor programe recuperatorii si profilactice organizate.

Decizia privind institutionalizarea pe termen lung trebuie sa fie o decizie


elaborate de o echipa pluridisciplinara formata din asistent social,medic,psiholog,la care
va participa obligatoriu varstnicul in cunostinta de cauza,eventual si familia
varstnicului;ea este o decizie de mare raspundere care vizeaza viitorul persoanei,si are
numeroase repercusiuni psihice,morale si financiare.Varstnicul este o persoana
matura,respectabila,care are dreptul la a decide ce este mai bine pentru el,dar poate fi
sprijinit,consiliat in a I se prezenta riscurile si beneficiile traiului singur sau in institutie.

3.2 Cauze ale institutionalizarii pe termen lung:

-singuratatea si lipsa retelei de support;

-dorinta manifesta a varstnicului;

-lipsa veniturilor;

-diferite afectiuni cronice;

-handicapul fizic sau mental;

-pierderea locuintei;

-lipsa adaptarii in cadrul serviciilor la domiciliu;

-“crize” in sanul familiei de origine;

-imobilizarea la pat;
-violenta domestica sau a celor ce s-au angajat sa-i ingrijeasca.

Populatia in institutiile de ocrotire este relative omogena pe grupe de varsta.In


lucrarea “Diagnoza calitatii vietii varstnicilor din Romania” de Hildegard Puwak se
mentioneaza ca in caminele pentru varstnici,predomina persoanele de sex
feminine(70%);de asemenea,din distributia pe varste rezulta ca 80% dintre persoanele
institutionalizate depasesc 70 de ani si aproape 60% se situeaza peste 75 de ani.Nivelul
de instructie al varstnicilor din aceste institutii este de peste 50% sub nivelul mediu,intre
aceasta si statutul social al pensionarului existand o relatie directa.

Desi dupa 1990 s-au schimbat multe privind institutiile pentru varstnici,totusi
batranii din multe institutii au relatat faptul ca sunt deprimati,nefericiti,inadaptati;studiile
au demonstrate ca au mai putina vitalitate,mai putina activitate si mor mai repede decat
persoanele de acceasi varsta din societate.

Schultz si Bremmer in 1977 raportau tulburari de ordin psihologic si tristete mai


ales atunci cand transferal era involuntary.

Procedeul de administrare in aceste institutii se face prin adresabilitatea


varstnicului sau apartinatorilor catre serviciul de asistenta sociala ceea ce demonstreaza o
redusa implicare a serviciului de asistenta sociala in actiunea de cunoastere a starii si
conditiilor persoanelor varstnice care se afla in risc major;categoric,varstnicii cu nevoi
speciale sunt mult mai multi dar lipsa retelei de ocrotire privind persoana
varstnica,precum si marginalizarea problemelor varstnicilor,au dus la slaba monitorizare
si la lipsa solutiilor multor probleme ale acestor categorii de persoane.In general
procedeul de administrare aduce daune individului,care este adesea privit ca un “obiect”
usor de prelucrat,este privat de la intrare in propriile sale haine,de multe ori numai este
“domn” in relatia cu personalul si este o victima a agresiunii verbale si uneori si fizice a
personalului.Nu de rare ori rezidentii sunt pusi in situatia de a implora personalul pentru
lucruri minore (un pahar cu apa,sa fie schimbati,sau permisiunea de a folosi telefonul).O
atitudine ce accentueaza scaderea stimei de sine este “stigmatizarea” (personalul sau
ceilalti rezidenti pot ponegri un anumit pacient,il pot arata cu degetul sau vorbi despre el
ca si cum el nu ar fi present).

In opozitie,poate aparea tendinta de a “spitaliza” exagerat


spatiile,toaletele,regimuri stricte fata de riscul de contaminare a alimentelor si
lenjeriei.Un aspect deloc de neglijat este violarea intimitatii,existand inca institutii in care
toaletele nu sunt despartite in cabine,camerele au 7-10 locuri,dulapurile,hainele sunt
commune,etc.

Aceste neajunsuri,ce nu se pot generalize pentru toate institutiile,isi au originea in


incercarea acestora de a satisface nevoile de baza ale varstnicului in limita bugetului.

Se pune problema de ce in 10 ani nu s-a putut schimba mai mult;pentru ca exista


inca structuri rigide si persoane in pozitii de decizie care nu doresc schimbarea,personalul
este foarte putin si adesea necalificat,sunt foarte putine cursuri care au ridicat nivelul de
pregatire a personalului,personalul nu este selectat(pentru ca in general cei care doresc un
astfel de post au o situatie socio-economica precara el fiind o alternative a existentei lui si
nu o alegere).

Ceea ce nonsideram important este responsabilitatea deontologiei


medicale,cresterea nivelului de comunicare dintre medic si pacient dar si rezolvarea
retribuirii adecvat pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o asuma.

Conform noii legi privind asistenta sociala a persoanei varstnice,beneficiaza de


asistenta sociala persoana varstnica care se gaseste in una din urmatoarele situatii:

a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau a unor persoane obligate la
aceasta potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

b) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea


ingrijirii necesare;

c) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza


resurselor proprii;

d) nu se poate gospodarii singura sau necesita ingrijire specializata;

e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale datorita bolii ori


starii fizice sau psihice.

Shuthlesworth (1982) a studiat atitudinea administratorilor institutiilor de ocrotire


si a rudelor varstnicilor institutionalizati,reiesind ca in marea majoritate aceasta coincide
in ceea ce priveste responsabilitatea pentru calitatea serviciilor oferite.

In primul rand au cazut de acord ca majoritatea sarcinilor revin institutiei.Aici


sunt serviciile vitale de ingrijire.Acestea includ: chestiuni tehnice,asistenta
medicala,securitate,ingrijirea camerei si alimentatia.

In al doile rand au existat diferente de opinie atunci cand familiile au fost


doritoare sa-si asume anumite responsabilitati.In majoritatea lor,aceste contraste au fost
legate de chestiuni mai putin tehnice,cum ar fi: mobilarea camerei,activitati de tip timp
liber si pregatirea unor mancaruri speciale.

Acest studiu sugereaza ca implicarea familiei in ingrijirea varstnicilor nu tine de


dorinta familiilor de a-si asuma responsabilitati legale de ingrijire,ci tine de recunoasterea
insuficienta a importantei implicarii familiilor de catre administratorii de institutie,ca
rezultatul administrarii poate esua in relatia cu familia in procesul de comunicare cu
aceasta.
Managerii acestor institutii ar trebui sa nu scape din vedere posibilitatea
schimbarii politicii in institutie,astfel incat sa faciliteze implicarea activa a familiei in
ocrotirea varstnicului.

Relatia intre schimbarea mediului,mortalitatea si morbiditate a fost investigata in


cadrul unor studii efectuate in spitalele de neuropsihiatrie si caminele pentru
batrani.Mutarea unui varstnic dintr-un loc familiar intr-o institutie chiar in apropierea
casei lui a fost cauza unei dezorganizari la nivel psihologic si cauza unei stari stresante.O
persoana varstnica ce se pregateste sa intre intr-o institutie trebuie sa prcurga mai multe
etape:

- sa ia o decizie;

- sa dea o declaratie;

- sa astepte raspunsul;

- sa astepte momentul internarii.

Situatii care sunt suficient de stresante.Efectele acestui stres la persoana varstnica


inaintea admiterii in institutie sunt asemanatoare cu efectele directe ale institurionalizarii.

Tohin si Lieberman au evidentiat diferente foarte mari intre varstnicii care


urmeaza sa fie admisi intr-o institutie si varstnicii care traiesc in comunitate,in privinta
functionarii cognitive,raspunsurilor afective,stari emotionale,imaginea de sine.

Rezultatele au aratat o lejera dezorganizare la nivel cognitiv,limitatrea


raspunsurilor afective,scaderea sentimentului de “stima de sine”,diminuarea nivelului
self-esteem-ului si depresie.Aceste rezultate arata ca exista un proces psiho-social
anticipatoriu in care fortele sunt puse in miscare asa in cat individul ajunge sa aproximeze
institutionalizarea in minte,inainte de a intra definitiv intr-un mediu institutionalizat.

3.3 Perioade de criza in viata batranului

Strategia individuala care atenueaza efectele unui egent strsant de viata,denumita


capacitate de coping, nu este mai rdusa la batrani decat la tineri.Cele mai importante
evenimente stresante la varsta inaintata sunt pensionarea si pierderea partenerului de
viata.Aceste doua schimbari majore il fac pe baran sa incerce sa-si redefineasca
identitatea si sa creeze roluri noi care sa le inlocuiasca pe acelea pe care le-a pierdut.

Pensionarea: este privita de gerontologi ca o perioada de criza psihologica(pentru


17% din barbati si 11% femei),adaptatrea la noua situatie sociala depinzand de mai multi
factori:disponibilizarea fortata,statutul socio-economic scazut,probleme de sanatate,
personalitate competitiva tip A,imposibilitatea de a planifica viitorul si dificultati de
adaptare la nou.Incetarea activitatii profesionale (mai ales cand este brusca)are implicatii
psiho-sociale semnificative, individul piezandu-si sentimentul de utilitate, prestigiu
social,responsabilitatea,rolul in familie, fenomen resimtit ca o drama echivalenta cu
“izolarea”.Extrema este reprezentata,dupa unele studii, de cresterea riscului de deces si
suicid in primii doi ani de la pensionare.

Pensionarea reprezinta un fenomen important in viata,care poate marca un punc


terminus al dinamismului social sau,din contra,un punc de inceput pentru o viata
rezervata relaxarii si tuturor activitatilor pentru care n-a existat timp sau fonduri
anterior.Exista si situatii in care pensionarea apare dintr-o necesitate (de boala) moment
care de obicei survine brusc fara nici o pregatire si al carui impact aduce cu sine multiple
probleme la nivel individula sau la nivelul societatii.

Personalul implicat in munca cu varstnicii isi punea adesea problema de ce multi


sexagenari se considera insultati atunci cand sunt numiti “”batrani” in momentul in care
survine pensionarea.Exista mai multe explicatii,cum ar fi:faptul ca situatia materiala a
varstnicului nu creaza o stare “care sa convina”,faptul ca in general pensionarea este
asemanatoare cu o boala,cu singuratatea,stigmatizarea,izolarea;de altfel exista si
problema scaderii veniturilor,ceea ce poate duce la fenomenul de frustrare si de
revolta,considerand valoarea pensiei drept o lipsa de respect din partea statului pentru
munca depusa.Exista totusi o categorie de pensionari “tineri”,care incearca sa-si gaseasca
“ceva de lucru”,desi piata de munca nu are in Romania o oferta prea bogata pentru
acestia,iar cursuri de recalificare pentru varstnici la noi in tara nu exista.Pensionarea este
considerata de multi autori o piatra de hotar,dar toate studiile arata ca desi ea este
perceputa ca o pierdere,atunci cand ii este gasit un sens si persoanei i se face o pregatire o
poate depasi cu bine.In general in toata lumea educatia premergatoare pensionarii este
insuficienta si tardiva.In Romania nici ne exista asemenea cursuri de pregatire si de multe
ori impactul este cel prezentat anterior.Aici asitentul social ar avea un rol marcant.

Cu atat mai mare este impactul cu cat pensionarea are o cauza patologica.Aici
asitentul social ar fi cel mai reprezentativ profesionist ca sa indrume si sa consiliezeacesti
bolnavi,desi prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale.Un pensionar de boala isi pierde
brusc capacitatea de lucru,fapt ce intervine in mod agresiv atat pe plan economic(situatia
financiara a familiei),cat si pe plan psihic(sentimentu de inutilitate).De
asemenea,pensionarea mai poate fi un eveniment generator de criza cand aceasta survine
ca urmare a restructurarilor facute la lucul de munca,atunci cand pentru a preveni somajul
se recurge mult mai rapid la pensionare.Tot in plan socialse pierd anumite roluri care au
fost castigate de-a lungul vietii,ceea ce poate duce la crize de adaptare,manifestate mai
frecvent in randul batranilor aflati pana in acel moment in functii importante.Femeile par
mai putin afectate de pensionare,dar pot trece prin crize de anxietate gandindu-se la
aceasta.

In Romania,multe femei dupa pensionare le revine rolul de bunica sau se ocupa de


amenajarea casei si nu de putine ori de ingrijirea rudelor bolnave.In multe tari
occidentale,dupa pensionare varstnicii devin membrii activi ai unor asociatii,avand
fiecare roluri bine determinate,ceea ce duce de obicei la scaderea marcata a impactului
pensionarii,sau devin activi in cadrul unor societati caritabile sau religioase.De
asemenea,multi participa la cursurile unor universitati de vara sau pentru varsta a III-
a,sau isi deschid mici afaceri.H.Clavet sustine ca “alegera individuala a varstei de
pensionare at rebui ridicata la rang de drept al persoanei”.Exista tari in care se poarta
discutii in acest sens,fara a se ajunge deocamdata la decizia privind anularea criteriului de
varsta,devenit o impunere institutionala si apreciat ca invechit intr-o societate ce se
coordoneaza dupa alte prioritati si valori.

Categoriile de prestatii pentru pensionari include in cazul tuturor tarilor:pensia de


varsta,pensia de invaliditate si pensia de urmas.Pentru obtinerea pensiei de
batranete,varsta minima variaza de la 55 la 65 de ani pentru femei si de la 60 la 70 de ani
pentru barbati.Exista tari la care la pensia de invaliditate se adauga sporuri pentru
invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau sporuri pentru pensionarii care fac
dovada ca venitul lor este sub pragul unui trai decent pe plan national.Pentru obtinerea
acesteia se pune conditia incadrarii intr-un anumit grad de invaliditate calculat.Pentru
obtinerea pensiei de urmas,conditia esentiala este legata de perioada si de cuantului
contributiei defunctului.Pensionarea poate duce la scaderea relatiilor sociale,varstnicul
fiind mai circumspect in legarea de noi prietenii si este precaut in orice contact cu
prietenii vechi.

Fiind un moment de raspantie in viata sociala a persoanei,pensionarea ar trebui sa


fie in atentia profesionistilor,care accepta in unanimitate ca daca se face o pregatire
anterioara,acest moment este mult mai usor depasit.

Decesul partenerului de viata constituie unul dintre cele mai stresante evenimente
pentru batran.Se presupune ca varstnicul suporta mai greu pierderea persoanei
iubite,datorita incapacitatii de a raspunde adecvat la stres,in special atunci cand acesta
survine neasteptat.Imbatranirea unui cuplu duce,atunci cand ambii parteneri
supravietuiesc,la o simbioza aproape organica,la o veritabila interdependenta,echilibrul
realizat surpandu-se brutal in cazul decesului unuia dintre ei.Sotul ramas,in absenta unei
atmosfere familiale calde si a unei motivatii puternice,dezvolta rapid o degradare a
conditiei biologice,pe fondul agravarii afectiunilor fizice si mentale preexistente.Mariajul
reprezinta pentru batran reversul solitudinii.Efectele benefice ale vietii in doi si
catastrofele care se produc uneori la batranii singuri sunt relevante pentru importanta
studierii acestui fenomen.Numeroase studii facute in SUA au arata ca majoritatea
persoanelor divortate de peste 65 de ani,divorteaza inainte de acest prag.Majoritatea
barbatilor varstnici sunt casatoriti (75-80%),in timp ce majoritatea femeilor nu sunt
940%casatorite),fapt ce se datoreaza diferentei dintre mediile sperantei de viata la cele
doua sexe.De exemplu in SUA in 1990 vaduvele erau de trei ori mai multe decat
vaduvii.Studiile au dus la concluzia ca persoanele peste 65de ani divorteaza extrem de
rar,neputandu-se gasi o justificare clara,care sa fie urmata de consecintele aplicabile
pentru tineri.
3.4 Dependenta persoanelor varstnice

Notiunea de dependenta este integrata gerontologic si geriatria fata de care este


inseparabila.Ea are specific geriatric si desi nu este o boala,ea poate fi determinata de
boala,de accident,de o anomalie innascuta sau castigata la care se adauga in cazul
varstnicilor,procesul de involutie.

Dr.Constantin Bogdan subliniaza in 1997 una dintre afirmatiile lui Cardot din
1994:”Batranetea ne este o boala;marea varsta induce o dependenta naturala care necesita
ajutor”.

Evolutia demografica face posibila si o crestere a incapacitatilor si handicapurilor


in urmatorii ani.Primele rezultate ale studiilor referitoare la speranta de viata fara
incapacitate sunt incurajatoare,aceasta crescand mai repede decat speranta de viata.In
ciuda progresului constata,multe din persoanele varstnice devin dependente.

Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora de sanatate


publica.Ea determina dimensiunile nevoilor,si serviciile care sunt necesare,ea impune
alocarea de resurse in domeniul asistentei mediacale si sociale,sprijinirea familiilor si alte
forme de ajutor.

Calificand relatia persoanei cu mediul sau inconjurator,dependenta necesita o


abordare globala si multidisciplinara.

Sub aspect preventiv,care se refera la ansamblul populatiei si in particular la


generatia tanara,obiectivul este e a restabili echilibrul rupt intre posibilitatile
persoanei(aptitudinile sale) si spatiu de viata pe care si-l alege.In acest scop,este
indispensabil a se efectua in prealabil evaluarea situatiei functionale.Ea se refera atat la
aptitudinile fizice si psihice cat si la universul social al persoanei.Mijloacele puse in
aplicare trebuie sa fie bine coordonate.Aceste mijloace trebuie sa urmareasca triplu scop:

-corectarea incapacitatilor;

-stabilirea stadiului functional acut;

-adaptarea mediului inconjurator social la stadiul functional stabilizat.

Adeseori sunt necesare numeroase interventii:

-medicale si chirurgicale;

-servicii sociale;

-servicii de ajutor pentru mentinerea la domiciliu;


-institutii de gazduire(centre de zi,aziluri de noapte).

Este important asadar buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns situatiei


intotdeauna aparte a pacientului.

3.5 Servicii comunitare pentru varstnici

Reprezinta un sistem dorit ideal,care cuprinde o gama larga de


componente:servicii multidisciplinare,clinice,de reabilitare, preventive si suportive;pe de
alta parte managementul implica cautarea “agresiva” de noi cazuri,precum si coordonarea
ingrijirii fizice,mentale si a serviciilor sociale.Este evident ca un asemenea sistem este o
fictiune greu de atins,chiar si in cele mai bune conditii.

In prezent sunt relevate pentru managementul varstnicului urmatoarele puncte de


interes:

1.cresterea importantei ingrijirii institutionale(asistate);

2.accentuarea rolului asistentei medicale primare;

3.aprecierea comprehensiva,globala a problemelor batranului;

4.definirea unor rezultate spre care trebuie sa tinda aceasta ingrijire;

5.clarificarea rolului familiei si a institutionalizarii

3.6 Ingrijirea asistata

In statele dezvoltate,prin conceptul de ingrijire asistata se intelege


“dispensarizarea” varstnicului intr-un sistem medical de stat sau privat.Aceasta trebuie sa
fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparuta.Ingrijirea asistata include
si organizatiile non-guvernamentale abilitate in promovarea sanatatii.Acestea utilizeaza
mai multe parghii pentr a reduce costurile pe care le presupune un sistem de ingrijire
pentru batrani:monitorizarea medicala,stabilirea unor conduite de viata, asistenta sociala
pentru cazurile ce nu reprezinta o urgenta.Ele pot contine:centre de consiliere,centre de
dezintoxicare,servicii de interventie in criza.Aceste organizatii trebuie sa-si asume
intreaga responsabilitate pentru serviciile lor.Se creeaza astfel un sistem paralel de
sanatate pentru varstnici,care se intersecteaza cu asistenta specializata doar in conditii de
urgenta.

3.7 Asistenta primara

Este o subspecialitate conceputa in majoritatea tarilor vestice pentru mai mult de


jumatate din numarul total din medicii rezidenti.Medicul de familie are responsabilitatea
diagnosticului,tratamentului si managementul pe termen lung al batranului cu bolifizice si
mentale,si numai in conditii de complicatii sau raspuns terapeutic ineficient pacientul va
fi indrumat catre specialist.Comparativ adultii,batranii sunt ingrijiti mai degraba de catre
medicul de familie.Rezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane peste 65
de anu,o treime este tratata de medicul de familie,si o treime de medicul specialist si
cealalta treime nu primeste asistenta medicala.In acest context medicul de familie trebuie
sa respecte indicatiile medicului specialist.

3.8 Aprecierea globala a problemelor batranului

Pentru a caracteriza cat mai complet starea de sanatate fizica si mentala a unui
batran este nevoie de un consult multidisciplinar,tratamentul ulterior la care va fi supus
urmand a fi ajustat periodic in functie de rezultate.

Definirea rezultatelor spre care trebuie sa tinda ingrijirea varstnicului

Problema care se ridica privitoare la eficienta unui tratament vizeaza remisiunea


simptomului sau stapanirea bolii.Majoritatea studiilor se concentreaza asupra remisiunii
simptomelor.Factorii determinanti in aprecierea sanatatii publice
sunt:dizabilitatea,calitatea vietii,folosirea resurselor
medicale,institutionalizarea,morbiditatea,mortalitatea.

3.9 Calitatea serviciilor

Evaluarea unei institutii,a calitatii serviciilor oferite este un proces complex.Este


clar ca acolo unde exista mizerie si personal necalificat,unde varstnicii sunt nemultumiti
si mor foarte repede,este o institutie necorespunzatoare.
3.10 Dar ce este o institutie corespunzatoare?

Poate fi calitatea masurata in termeni de satisfactie a beneficiarilor sau in functie


de personalul profesionist?

Pentru a creste gradul de satisfactie este suficient ca resursele si asa limitate,sa fie
cheltuite pe imbunatatirea designului,gradina din fata cladirii,servicii de securitate,pe
alimente sau in programe de implicare a voluntarilor?

Anderson,Holmerg,Schneider si Stone au releevat urmatoarelecaracteristici ale


calitatii unei institutii ca fiind importante:

-numarul persoanelor care locuiesc;

-numarul persoanelor care folosesc acelasi grup sanitar;

-numarul de ingrijitori/persoana si timp cat se ocupa de fiecare in parte.

Dar este important sa tinem seama si de modelul comportamental al persoanelor


in relatia cu varstnicii si de marimea institutiei.Greenwald si Linn au relevat faptul ca,cu
cat o institutie este mai mare comunicarea este mai dificila.

Serviciile de lunga durata(camine spital)

Primesc batrani care si-au pierdut autonomia si a caror stare de sanatate necesita o
supraveghere medicala permanenta si tratamente de intretinere.Personalul medical si
ingrijitorii de aici sunt salariati.Gazduirea cade in sarcina celui interesat si a
descendentilor directi(sau a ajutorului social).

In Franta preturile variaza de la o regiune la alta,iar ingrijirile sunt finantate de


asigurarile de sanatate(conform Alain Jean,mai 1999).

Evaluarea globala a persoanelor varstnice

Evaluarea trebuie sa fie globala.Pentru o problema medicala identica,diversitatea


situatiilor sociale sau de mediu explica faptul ca intr-un caz se preconizeaza mentinerea
la domiciliu si in altul se consiliaza pentru institutionalizare.Un batran atins de gonartroza
invalidanta ar putea in mod sigur sa fie mentinut la domiciliu daca locuieste intr-un
imobil dotat cu ascensor sau locuieste la parter,mai ales,daca beneficiaza de ajutor la
domiciliu in special pentru a-si face plimbarile.

Daca din nefericire acelasi varstnic locuieste la etajul V fara ascensor si daca in
comunitate este imposibil sa functioneze ajutorul la domiciliu,situatia este total diferita.
O persoana varstnica atinsa de un proces demential evoluat poate ramane mult
timp la domiciliu daca anturajul reuseste sa se roteasca in permanenta fara ca aceasta sa
fie pentru fiecare o sarcina prea grea.Dimpotriva,aceeasi persoana singura si izolata va
trebui in mod cert rapid institutionalizata.

Semne de alerta:

Anumite indicii defavorabile trebuie sa alerteze medicul generalist si sa-l incite sa


efectueze sau sa dispuna o evaluare a persoanei varstnice in ceea ce priveste gradul sau
de dependenta.Este vorba de indicii la nivelul:

- persoanei-neglijenta vestimentara si pierderea interesului pentru aspectul


sau:miros de urina;hematoame si/sau arsuri;scaderea in greutate;

- comportamentului-dificultati de aprovizionare;stocarea nejustificata de


anumte produse;uitari importante si frecvente cu elemente de
periculozitate;izolare si pierdere a interesului,agresivitate.

- Locuintei:locuinta neintretinuta;intreruperea platii facturilor.

Este logic sa se efectueze evaluarea exhaustiva insa din momentul cand un indiciu
de risc atrage atentia medicului de mamilie (generalist).

In acelasi timp trebuie evitata dramatizarea care poate conduce la diagnosticarea


gresita a unor stari tranzitorii ca invaliditatea definitiva.

Evaluarea indica de asemenea reevaluarea situatiilor.

3.11 Cum evaluam?

Exista grile cu o folosire (aplicare) usoara,care permit o evaluare a nivelului


general de autonomie a persoanei varstnice.De exemplu,in strainatate se folosesc:

- scala IADL –anexa 1 (Instrumental Activities of Daily Living)a lui


Lawton,care evalueaza activitatile instrumentale ale vietii cotidiene a
subectilor cu o autonomie putin alterata.

- Grila AGGIR –anexa 2-in detaliu prezentata la capitolul:”Dependenta


persoanelor varstnice”.

Evaluarea globala este un ajutor pretios in luarea deciziilor medicului de familie


(generalisti) pentru ca acesta este cel care trebuie sa ramana stapanul situatiei.Sfatul pe
care el este susceptibil sa-l dea in vederea unui plasament integreaza date mult mai
complexe decat simpla evaluare.Doar el stapaneste aceste date,in special pentru ca el
conduce actiunea diferitelor intterventionisti.In sfarsit trebuie sa ne ferim sa reducem
varstnicul la o suma de deficite(deficiente).
3.12Cum organizam plasamentul?

Exista plasamente in institutii care sunt greu de pregatit deoarece ele sunt
consecinta proceselor morbide brutale.Printre cele mai banale se pot cita accidentele
vasculare cerebrale si fracturile,mai ales acelea ale colului femural.

Dar exista,de asemenea,plasamente in institutii care rezulta din procese mai


previzibile,ca o malarie dementiala sau neurologica ce se agraveaza
vizibil,inexorabil.Aici asistentul social si medicul generalist au un rol de
anticipare,pregatind ei insisi bolnavul si anturajul sau in vederea plasamentului si luand
contact cu structura cea mai bine adaptata pentru a primi persoana varstnica devenita
dependenta.Notiunea de criza este importanta pentru ca adeseori in aceasta situatie
plasamentul este vizat,ba chiar realizat.

In acelasi timp,inainte de a pronunta ceea ce risca sa fie definitiv,trebuie sa ne


punem intrebarea asupra caracterului reversibil sau nu a ceea ce atesta criza.

Plecand de la situatiile deja evocate nu este sigur ca sarcina reglarii problemelor


plasamentului revine serviciilor medicale.Medicul de familie (medicul generalist),care isi
cunoaste bine pacientul este cel mai indreptatit sa sintetizeze datele aflata in joc pentru
decizia de plasament.In acelasi timp,medicul poate sa se adreseze serviciilor medicale
superioare sau caminelor spital in vederea diagnosticului si eventualului tratament pentru
ameliorarea situatiei sau pentru a raspunde uneia sau mai multor intrebari tintite:

-Pentru ce acest varstnic a cazut?

-De ce acest varstnic slabeste?

-De ce este dezorientat?

Medicul de familie ii revine sarcina de a cantari beneficiul potential al unei astfel


de institutionalizari in raport cu riscul repercursiunilor asupra
autonomiei,dispozitiei,comportamentului si starii generale la care se expune varstnicul.

In sfarsit,trebuie insistat asupra beneficiului mentinerii la domiciliu,de fiecare


data cand aceasta este posibila,pentru evitarea rupturii sociale,familiale si identitate.

Dorinta batranului

Aceasta este capitala,pacientul fiind centrul insusi al deciziei finale.Medicul de


familie trebuie sa ramana foarte deschis si sa evite orice dogmatism.Dorinta varstnicului
intra adeseori in contradictie cu evaluarea medico-psiho-sociala realizata de medicul de
familie. Anumiti batrani care ar putea foarte bine sa ramana la domiciliu,la nevoie cu un
oarecare sprijin/ajutor,pot la fel de bine sa ceara sa traiasca intr-o institutie/camin,pentru
ca s-ar simti mai in siguranta.O asemenea dorinta trebuie respectata.Trebuie sa ne ferim
de dogma mentinerii la domiciliu cu orice pret.Anumiti batrani nu mai vor sa ramana
acasa de tema unor agresiuni,a singuratatii sau de teama de a deveni o greutate pentru
ceilalti.

Invers,exista situatia cand,desi mentinerea la domiciliu devine foarte


dificila,varstnicul sa doreasca sa ramana acasa cu orice pret.In acest caz medicul de
familie trebuie sa uzeze de persuasiune si sa existe varstnicului ca aceasta ramanere acasa
nu este in mod sigur cea mai buna solutie.

Atunci cand decizia institutionalizarii se impune,aceasta trebuie sa fie,atat cat se


poate,bine lamurita si gandita.Obtinerea consimtamantului batranului este solutia
preferabila.Cel mai adesea,plecarea intr-o institutie este pentru varstnic ultima cotitura
importanta din viata;de aceasta se leaga nelinistea/teama,indeobste fondata,a
nemaintoarcerii la domiciliu si institutia ii apare pe buna dreptate ca o antecamera a
mortii.

Dorinta familiei sau a anturajului

Trebuie sa stii sa evaluezi cererea celorlalti.

Sunt situatii cand evaluarea medico-psiho-sociala si dorinta exprimata de varstnic


pledeaza pentru mentinerea la domiciliu.Cererea de institutionalizare nu vine atunci nici
de la medic,nici de la varstnic,ci de la un tert.In acest tip de situatie,generalistul se poate
intreba daca varstnicul nu este,asa cum spune Robert Moulias,”victima unui ordin de
intemnitare modern”.Pentru ca nu sunt rare cazurile cand varstnicul,resimtit ca
neglijabil,devine obiectul reglarilor de conturi legate de vechi conflicte familiale,
financiare, etc. Daca acesta nu este cazul cel mai frecvent,anturajul este cel mai adesea
nelinistit si temator si e nevoie de mult timp pentru a il linisti.

3.13 Care este capacitatea de a sustine mentinerea la domiciliu?

Problema esentiala care se pune aici este cea a maladiei dementiale.Dementa este
o drama pentru familie:perechea (sotul/sotia),copii,prietenii.Nu vor recunoaste ca le-a
placut ca l-au cunoscut mai demult si chiar batranul insusi nu va recunoaste asta.Familiile
sufera de un amestec de disperare si de vinovatie:disperarea de a nu putea face fata
tuturor tulburarilor (in special celor comportamentale) pe care le produce boala si
vinovatia de a trebui sa-si puna problema institutionalizarii.

Medicul de familie,prin experienta sa,trebuie sa permita familiilor sa se distanteze


de situatia de disperare/suferinta care le apartine.Sa ai acasa o ruda varstnica dementa
este o situatie permanenta,susceptibila de a genera o tensiune psihica insuportabila.
Bunavointa initiala a familiei poate fi inlocuita in timp de sentimentul rejetarii
batranului pe care nu il mai suporta.Atunci este rezonabil sa se propuna familiilor
plasamentului varstnicului,pentru a le descarca de toate sarcinile citidiene si de
asemenea,pentru a le permite reluarea unui contact mai calm cu ruda,pe timpul vizitelor
in institutie.

3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse?

Aceasta alegere este intotdeauna supusa contextului geografic si,in


consecinta,extrem de variata.In masura posibilitatilor,este preferabil ca institutia de
primire sa fie aproape de vechiul domiciliu al varstnicului.Ba chiar este preferabil sa se
permita continuitatea ingrijirilor si,implicit,interventia medicului de familie si a acelorasi
ingrijitori.Orice medic de familie ar trebui sa aiba,din aceeasi cauza,un carnet cu adresele
institutiilor geriatrice,in functie de posibilitatile locale(locuintele camin,camine/case
pensionari,centre de zi,servicii de lunga durata/camine spital).

Locuintele camin

In Franta exista grupuri de cladiri autonome,dotate sau nu cu servicii


colective(reparatii,spalarea lenjeriei,supraveghere medicala),a caror folosire este
facultativa.Rezidentii platesc o taxa pentru diferitele sarcini.Ei pot gasi in cladirea lor si
primesc sprijinul serviciilor de ajutor menajer sau de ingrijire la domiciliu.

Casele/caminele de pensionari

Sunt stabilimente de gazduire sociala dotate cu servicii colective,care primesc


adesea persoane foarte varstnice.Poate fivorba de MAPAD/CPPVD (case de primire
pentru persoane varstnice dependente sau MARPA in mediul rural).Acestea pot fi
publice,private cu scopul nonlucrativ sau lucrativ.

Ingrijirile sunt asigurate de personal ingrijitor salariat si/sau de interventionisti


liberi.Varstnicul are intotdeauna libertatea alegerii medicului sau curant.Pensionarii
platesc pe zi un tarif valabil variabil numit “de gazduire”.

3.15 Cauzele institutionalizarii

STIGMATIZAREA

Acest prim tip[11] cuprinde oamenii care percep vârstnicii ca fiind neajutoraţi,
deci dependenţi de suportul exterior al persoanelor apropiate atât fizic, datorită sănătăţii
precare, cât şi financiar şi emoţional.

IGNORAREA
Acest tip de percepţie este reprezentativ pentru acea categorie de indivizi care
consideră că, în cele mai multe cazuri, bătrânul este capabil să se întreţină singur, deci nu
este dependent de ajutorul anturajului. În schimb, tind să considere că sarcinile pe care le
îndeplineşte un vârstnic (dacă ne referim la domeniul profesional, de exemplu) pot fi
îndeplinite mult mai eficient şi mai bine de un tânăr, astfel că bătrânul nu mai are un rol
social bine determinat. În concepţia acestor persoane, el ar trebui să cedeze locul celor
mai tineri, care sunt mai capabili din punct de vedere profesional.

ACCEPTAREA

O altă categorie este constituită din indivizi care consideră că vârstnicii au nevoie
de sprijin material şi emoţional din partea celor din jur, pentru că în marea lor majoritate,
bătrânii nu mai pot să se întreţină singuri. Deşi în mare măsură nu mai pot fi utili
societăţii datorită sănătăţii precare şi statutului de persoană dependentă, bătrânii şi-au
câştigat meritul de a fi îngrijiţi la bătrâneţe printr-o viaţă dedicată muncii în slujba
societăţii. Astfel, persoanele ce se încadrează în acest tip consideră că este de datoria lor,
a celor mai tineri, să sprijine integrarea armonioasă a vârstnicului în grupul social.

DISCRIMINAREA

Aceată categorie cuprinde indivizii ce consideră că bătrânii sunt persoane


autonome, care au un rol social bine precizat în grupul social. Ei nu contestă o anumită
utilitate socială a persoanelor trecute de un anumit prag de vârstă. Totuşi, din motive care
cel mai adesea se plasează în sfera prejudecăţilor , vârstnicii nu sunt apreciaţi la justa lor
valoare şi suportă atitudinile de respingere ale celor din jur.

INTEGRAREA

Acest tip este reprezentativ pentru indivizii care consideră că bătrânul este o
persoană ca oricare alta, care îşi are locul lui, bine precizat, în societate. Bătrânii sunt
percepuţi, deci, ca fiind bine adaptaţi, pentru că acceptă slăbiciunile acestei vârste, dar în
acelaşi timp cunosc atuurile ei.

STIGMAT ŞI MARGINALITATE

Gravitatea acestor fenomene de marginalizare şi stigmatizare a vârstnicilor nu


poate fi pusă la îndoială, din moment ce ele subminează şi deteriorează identitatea
personală a bătrânului şi implicit identitatea socială a categoriei lor de vârstă.Sociologia
interacţionistă abundă în teoretizări ale acestui fenomen prin care identitatea unei
persoane sau unui grup se modelează conform opiniei pe care un alt grup o împărtăşeşte
în legătură cu acesta.

3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului


Este o tema noua,ce a aparut la inceputul anilor ’80 comparativ cu maltratarea
copilului ce a fost definita de Kempe in 1979.

Prima maltratare (rele tratamente) ne referim la copii sau la altii apartinatori sau
persoane din anturajul varstnicului( care ingrijesc vastnicul),producandu0i abuzuri
(vatamari) fizice,emotionale,sexuale sau juridice sau neglijand persoana varstnica intr-un
asemenea grad incat starea sanatatii sale fizice si/sau emotionale precum si viata ii sunt
puse in pericul.

Categorii ale abuzului cuprind:

-Abuzul fizic

-Abuzul emotional

-Abuzul sexual

-Abuzul juridic

De obicei persoana varstnica este o persoana care poate fi victima abuzului


fizic(batai,arsuri,fracturi) din cauza capacitatii fizice reduse,a unor economii mai mult
sau mai putin mari(sunt dese emisiunile televizate care prezinta persoane varstnice
singure violate si omorate pentru 10 000 de lei).

De asemenea,multi varstnici sunt inselati de persoane “binevoitoare” carora le


doneaza casa in schimbul unor zile linistite,dar ulterior ajung in strada sau,cu putin
noroc,intr-o institutie.

Fara a lasa pe un plan inferior abuzul fizic ce poate uneori fi cauzator de


moarte,cel putin la fel de traumatizant este abuzul emotional(injuraturile,amenintarea cu
moartea,cu bataia,cu luarea banilor,cu luarea averii).El poate produce o stare permanenta
de anxietate,spaima,climat emotional ce poate avea efecte cumulate suprapuse peste o
patologie caracteristica varstnicului.

Abuzul emotional trebuie sa fie in centrul atentiei lucratorului social pentru ca el


este greu de demonstrat,iar varstnicii cu greu isi dezvaluie traumele pe care le traiesc,intr-
o astfel de situatie.

Din perspectiva abuzului putem privi spre:

-Abuzul in familie

-Abuzul in institutie

De obicei se vorbeste despre situatiile abuzive din familie,dar institutia reprezinta


inca un loc inchis in care abuzul emotional isi face adesea loc.
Serviciile sociale care se ocupa de persoane varstnice ar trebui sa aiba
specialisti,sa sfatuiasca din punct de vedere juridic varstnicii cu capacitate de
discernamant dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa ne apram singuri din timp
testamentele.

Neglijarea poate fi:

-Emotionala

-Fizica

-Juridica

Gandindu-ne la neglijarea fizica comparativ cu abuzul fizic,daca in situatia de


abuz mai pot ramane supravietuitori care sa planga, sa protesteze,in cazul neglijentei,ea
poate fi fatala(a se vedea numeroase emisiuni si articole in care varstnicii singuri au cedat
din lipsa suportului alimentar si financiar).

Neglijarea juridica poate viza de exemplu lipsa unui suport legislativ adecvat care
sa puna la adapost toate categoriile de varstnici.

Maltratarea duce de cele mai multe ori la deteriorarea conditiei biologice a


batranului,atat pe plan fizic cat si mental,iar daca se asociaza cu alte afectiuni
concomitente,poate duce la agravarea acestora si deces.

In multe tari,maltratarea constituie infractiune si se pedepseste prin lege.

3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice

“Cine n-are batrani sa-si cumpere!”

Oare ce a determinat nasterea acestui proverb?Mai este de actualitate,mai este


validat de realitatea siciala?Este prezenta varstnicului atat de respectata?Atunci de ce
vedem varstnici ata de singuri?De ce vedem fiice si fii care isi conduc parintii batrani pe
scarile unui camin,de ce traim un sentiment de respingere cand trebuie sa ingrijim un
batran?Suntem oare mai necrutatori?

Numai atunci cand ne mor parintii realizam ca ni se rup radacinile;oare de ce


MOs Craciun are chipul unui barbat,iar Dumnezeu –al unui bunic?Oare de ce devenim
rigizi ca niste masini atunci cand totusi ingrijim un bolnaj sin u-I mai oferim nimic sau
prea putin in afara nevoilor de baza?
Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanelor vârstnice

Capitolul I: Drepturi comune pentru persoanele vârstnice[12]

Pentru o bună abordare a problematicii persoanelor vârstnice, profesioniştii trebuie să


cunoască următoarele drepturi ale acestor persoane:

Art. 1 Dreptul de a fi respectat cu propriile sale valori individuale;

Art. 2 Dreptul de a decide cu privire la problemele sale şi asupra modului de rezolvare a


acestora;

Art. 3 Dreptul la informaţie, mai ales dacă sunt informaţii cu privire la persoană
respectivă;

Art. 4 Dreptul la libertate fără discriminare pe bază de rasă, sex, religie, opinie sau orice
altă circumstanţă personală ori socială;

Art. 5 Dreptul la securitate;

Art. 6 Dreptul de a beneficia de servicii profesionale de asistenţă;

Art. 7 Dreptul la desfăşurarea propriei personalităţi;

Art. 8 Dreptul la respect, intimitate, demnitate şi viaţă intimă;

Art. 9 Dreptul de a participa la luarea deciziilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la


domiciliu şi pentru beneficiarii de servicii din centrul de zi, respectiv la luarea deciziilor
privind intervenţia socială care li se aplică;

Art. 10 Dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite;

Art. 11 Dreptul asigurării continuităţii serviciilor pentru persoanele vârstnice atâta timp
cât se menţin condiţiile ce au generat situaţia de dificultate;

Art. 12 Dreptul de a participa la evaluarea serviciilor sociale primite;

Art. 13 Dreptul de a fi vaccinaţi antigripal, periodic controlaţi la tegumente şi în zona


capilară pentru a preveni maladiile infecţioase şi contagioase.

Capitolul II: Drepturi specifice

Secţiunea 1: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


servicii de îngrijire la domiciliu
Art. 15 Dreptul de a beneficia de un număr de ore de îngrijire corespunzător nevoilor
persoanei vârstnice (minim de două ori pe săptămână câte două ore);

Art. 16 Dreptul de a beneficia şi de alte servicii sociale complementare destinate


persoanelor vârstnice (frecventarea centrului de zi - dacă sănătatea le permite, CARP,
etc.);

Art. 17 Dreptul de a fi vizitate pe perioada cât sunt internate în spital;

Art. 18 Dreptul de a beneficia de servicii de îngrijire permanent prin înlocuirea


îngrijitoarelor în perioada de concedii în limita posibilităţilor.

Secţiunea 2: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


serviciile centrului de zi

Art. 20 Dreptul de a participa la activităţile din centru de zi conform dorinţelor şi


posibilităţilor fizice şi psihice fără a fi lezaţi într-un fel;

Art. 21 Dreptul de a fi consultaţi cu privire la programul de activităţi;

Art. 22 Dreptul de a beneficia de sprijin în caz de îmbolnăvire sau spitalizare.

Secţiunea 3: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


serviciile centrului de zi tip Alzheimer

Art. 24 Dreptul de a fi informaţi despre calificarea şi experienţa personalului care oferă


servicii;

Art. 25 Dreptul de a vizita Centrul de Zi pentru a putea aprecia în ce măsură corespunde


nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor şi a familiilor acestora;

Art. 26 Dreptul de a primi asistenţă medicală de specialitate – standardizare şi urmărire


terapeutică conform programului medicului specialist, pe bază de programare;

Art. 27 Dreptul de a primi asistenţă la hrănire, dacă este necesar, pe timpul desfăşurării
programului, încurajându-se totodată şi hrănirea independentă;

Art. 28 Dreptul de a li se asigura un mediu curat, igienic, protejat contra infecţiilor;

Art. 29 Dreptul la condiţii corespunzătoare de igienă personală şi menţinerea sănătăţii


precum şi asistenţă de specialitate pentru cei care au dificultăţi de autoîngrijire;
Art. 30 Dreptul de a participa la activităţile de terapie ocupaţională: ergoterapie,
kinetoterapie, etc.;

Art. 31 Dreptul la informare cu privire la necesitatea şi importanţa exerciţiilor


terapeutice;

Art. 32 Dreptul ca familia beneficiarului să primească informaţii cel puţin o dată pe


săptămână despre comportamentul, activitatea, starea fizică şi psihică a beneficiarului;

Art. 33 Dreptul de a refuza - în condiţii obiective – primirea serviciilor sociale.

Capitolul 3: Obligaţiile comune pentru persoanele vârstnice

Art. 34 De a furniza informaţii corecte cu privire la identitate, situaţie familială, socială,


medicală şi economică;

Art. 35 De a participa la procesul de furnizare a serviciilor;

Art. 36 De a contribui conform legislaţiei, în vigoare, hotărârilor Consiliului Local la


plata serviciilor sociale furnizate, funcţie de situaţia lor materială;

Art. 37 De a comunica orice modificare intervenită în situaţia lor familială, socială,


medicală şi economică;

Art. 38 De a respecta regulile instituţiei şi personalul acesteia.

Capitolul 4: Obligaţiile specifice pentru persoanele vârstnice

Secţiunea 1: Obligaţii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


servicii de îngrijire la domiciliu

Art. 39 De a respecta personalul şi serviciile primite;

Art. 40 De a participa în măsura posibilităţilor la serviciile casnice acordate;

Art. 41 De a anunţa din timp atunci când părăseşte domiciliul pentru o anumită perioadă
(inclusiv pentru o zi).

Secţiunea 2: Obligaţiile specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


serviciile centrului de zi
Art. 42 De a respecta programul de activităţi din cadrul centrului (orele 8-13,30);

Art. 43 De a anunţa când nu frecventează centrul mai mult de o zi;

Art. 44 De a avea o ţinută decentă, igienă corporală adecvată şi un limbaj de comunicare


corespunzător;

Art. 45 De a avea un comportament decent, să se respecte reciproc, fără convenţii cu


conotaţii ironice sau de altă natură;

Art. 46 De a nu veni sub influenţa alcoolului şi de a nu consuma alcool pe perioada


frecventării centrului.

Secţiunea 3: Obligaţii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiază de


serviciile centrului de zi tip Alzheimer

Art. 47 De a respecta termenele şi clauzele stabilite în cadrul planului individualizat de


asistenţă şi îngrijire;

Art. 48 De a anunţa orice modificare intervenită în legătură cu situaţia sa personală pe


parcursul acordării serviciilor sociale;

Art. 49 De a frecventa Centrul de Zi cel puţin o dată pe săptămână, iar în cazurile bine
motivate, să anunţe telefonic;

Art. 50 De a respecta programul zilnic al Centrului de Zi precum şi drepturile şi


demnitatea celorlalţi beneficiari;

Art. 51 De a avea o ţinută vestimentară lejeră şi curată, adecvată anotimpului şi un set de


haine de schimb în caz de incontinenţă ocazională;

Art. 52 De a avea încălţăminte de schimb, care este păstrată în Centru;

Art. 53 De a purta scutece de unică folosinţă în caz de incontinenţă ocazională minoră;

Art. 54 De a avea o igienă locală şi generală (tegumente şi capilară) asigurată de către


aparţinători;

Art. 55 De a nu frecventa centrul atunci când se află în perioada de convalescenţă, în


cazul în care au viroze respiratorii, gripă sau boli contagioase, pentru a nu contamina
ceilalţi beneficiari;

Art. 56 De a anunţa orice modificare de tratament medicamentos şi/sau alte boli ivite,
pentru supravegherea şi menţinerea stării de sănătate. În caz de internare în spital să
aducă copia biletului de ieşire din spital. Medicaţia trebuie asigurată de către familie şi pe
perioada frecventării centrului de zi;

Art. 57 De a participa la activităţile de ergoterapie, kinetoterapie, terapie ocupaţională,


etc.;

Art. 58 De a avea un comportament respectuos faţă de personalul angajat şi ceilalţi


beneficiari ai serviciului;

Art. 59 De a nu solicita servicii suplimentare faţă de cele prevăzute în contractul de


acordare a serviciilor sociale.

Din aceasta multitudine de intrebari s-a nascut dorinta de a discuta despre


drepturile persoanelor varstnice.In lume sunt insa adeseori ignorate,desi ele s-au impus
din 1976.Fara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate,amintim:

-dreptul la ingrijire medicala,

-dreptul la religie

-dreptul la prevenirea dependentei,

-dreptul la ocrotire de catre personal calificat,

-dreptul la ocrotire legala,

-dreptul de a lege locul si modul de viata,

-dreptul la sustinere familiale si comunitara.

Exista totusi tari care incearca sa le respecte.De exemplu,in Danemarca,batranii


institutionalizati cu diagnostic de dementa Alzaheimer,beneficiaza d un program de
recrutare in grup sau individual asistati de un geroterapeut;de asemenea varstnicii partial
dependenti sau independenti dar singuri sau cu venituri mici,beneficiaza de servicii la
domiciliu bine concretizate,effectuate de personal calificat:asistent social,medic,asistenta
de ocrotiere.

In Romania este salutara intentia asociatioei Alzheimer care,de exemplu in


Timisoara coordoneaza un centru de zi pentru bolnazii cu acest tip de dementa,in cadrul
caruia realizeaza diverse activitati ocupationale,permitand astfel familiei varstnicului sa-
si organizeze activitatile zilnice.Desi calitatea serviciilor este buna,ele sunt insuficiente
comparative cu numarul mare de bolnavi pe aria judetului.

Problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei institutionalizati,care de multe


ori zac in pat din lipsa diagnosticului,din lipsa resurselor sau din indiferenta.O problema
si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii in Romania a serviciilor la domiciliu
care la ora actuala se raelizeaza mai mult in ceea ce priveste nursing-ul,terapia
ocupationala,kinetoterapia,etc.

Drepturile batranului in societate nu trebuie subminate.Adesea,dupa o viata


sociala active si multe ori apparent implinita,asitam la marginalizarea acestei
categorii.Vom intalni astfel prea multi batrani in spitale,azile sau pe strazi si prea putini
inconjurati de familie,in caminele pe care de multe ori le-au construit cu propriile
maini.O parte dintre ei nu ai copii care sa ii ingrijeasca,dar mare majoritate sunt “uitati”
si considerati ca “poveri”,”legume” sau “anexe nefolositoare” de catre cei carora le-au
dat viata.Apare astfel motivat conceptual dictinului biblic:

“Sa nu iti nesocotesti parintii”.

3.18 Rolul asistentului social

1.Muncitor de teren(outreach worker)[13]-om care merge in comunitate pentru a


identifica o nevoie si urmeaza referintele date in contextul serviciului;

2.Intermediator(broker)-cunoaste serviciile disponibile si se asigura ca acei aflati in


nevoie ajung la serviciul necesar lor;

3.Avocat(advocate)-ajuta clienti specifici sa obtina anumite servicii care in mod obisnuit


le-ar fi refuzate;ajuta la extinderea serviciilor pentru oameni in nevoie;

4.Evaluare(evaluation)-evalueaza nevoile si resursele,genereaza alternativele pentru


indeplinirea nevoilor si ia decizii;

5.Invatator(teacher)-invata fapte si aptitudini;

6.Mobilizator(mobilizer)-ajuta la dezvoltarea de noi servicii;

7.Persoana care determina schimbari de comportament(behavior changer)-schimba


anumite parti specifice din comportamentul clientilor;

8.Consultant(consultant)-lucreaza cu alti profesionisti pentru a-i ajuta sa fie mai eficienti


in asigurarea de servicii;

9.Indrumator pentru comunitate(comunity planner)-ajuta grupuri din comunitate sa


planifice eficient nevoile de asistent social ale comunitatii respective;

10.Purtator de grija(care giver)-asigura servicii de intrajutorare pentru aceia care nu pot


sa-si rezolve singuri problemele si nevoile proprii;

11.Manager informational(data manager)-colecteaza si analizeaza informatiile cu scopul


de a putea lua decizii;
12.Administrator(administrator)-executa activitatile necesare pentru planificarea si
implementarea unor programe de servicii.

Studiu
Ca metoda de studiu sa folosit cercetarea cantitativa.

Studiul a fost efectuat pe persoanele varstnice aflate intr-o institutie de stat


“Caminul pentru persoane varstnice Jimbolia” din judetul Timis, cat si pe persoane
varstnice aflate intr-o institutie privata “Casa Adam Muller Guttenbrunn” din Timisoara.

Scopul studiului este analizarea calitatii vietii persoanelor varstnice din


institutiile de stat cat si institutii private.

Obiectivele studiului sunt:

1.Analizarea calitatii serviciilor oferite in cadrul institutiilor

2.Eficienta activitatilor pe care le desfasoara varstnici din institutii

3.Identificarea cauzelor care conduc la institutionalizare

4.Analizarea efectelor institutionalizarii persoanelor varstnice

5.Identificarea cailor de dezinstitutionalizare a persoanelor varstnice

Ipotezele studiului:

1.Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate,cu atat varstnicii se vor
simtii cu adevarat respectati si apreciati

2.Cu cat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai folositoare
societatii,cu atat varstnicii se vor simtii mai motivati si utili

3.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc sansele ca varstnicul sa
ajunga in institutie

4.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat cresc sansele ca
varstnicul sa ajunga in institutie

5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii,atunci ei vor fi mai fericiti si nu
vor mai fi nevoiti sa apeleze la institutii
1. Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate,cu atat
varstnicii se vor simtii cu adevarat respectati si apreciati

Pentru verificarea ipotezei 1 am corelat 4 intrebari (3-5,3-6,4-5,4-6)

cum vi se par serviciile oferite de institutie? * prin serviciile oferite de institutie va simtiti
respectati si apreciati?

Crosstabulation

Count
prin serviciile oferite Total
de institutie va simtiti
respectati si apreciati?

in mare masura asa si asa in mica


masura
cum vi se par
serviciile oferite
de institutie?

de buna calitate 25 23 48

satisfacatoare 9 10 19

nesatisfacatoare 2 2

nu pot aprecia 1 1

Total
35 33 2 70

Symmetric Measures

ValueAsymp. Std. ErrorApprox. TApprox. Sig.

Interval by Interval
Pearson's R ,179,164 1,501 ,138

Ordinal by Ordinal

Spearman Correlation,120,131 ,999 ,321

N of Valid Cases

70

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

cum vi se par serviciile oferite de institutie? * cum va simtiti in cadrul institutiei?


Crosstabulation

Count
Count

cum va simtiti in cadrul Total


institutiei?

foarte bine bine rau


cum vi se par
serviciile oferite de
institutie?
de buna calitate 25 22 1 48

satisfacatoare 8 11 19

nesatisfacatoare 2 2

nu pot aprecia 1 1
Total
33 34 3 70

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.
Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,289 ,127 2,492 ,015
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,205 ,123 1,728 ,089
Correlation
N of Valid
Cases
70

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

sunteti multumit(a) de personalul institutiei? * prin serviciile oferite de institutie va


simtiti respectati si apreciati? Crosstabulation
Count

prin serviciile Total


oferite de
institutie va
simtiti respectati
si apreciati?

in mare masura asa si asa in mica


masura
sunteti multumit(a) de
personalul institutiei?
foarte multumit(a) 29 20 49

multumitor 6 13 19

nemultumitor 2 2
Total
35 33 2 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,433 ,130 3,962 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,337 ,117 2,953 ,004
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

sunteti multumit(a) de personalul institutiei? * cum va simtiti in cadrul institutiei?


Crosstabulation

Count
cum va simtiti in Total
cadrul institutiei?

foarte bine bine rau


sunteti multumit(a)
de personalul
institutiei?
foarte multumit(a) 29 19 1 49

multumitor 4 15 19

nemultumitor 2 2
Total
33 34 3 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,465 ,121 4,328 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,403 ,107 3,627 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 serii de corelatii astfel: 68,57% din
persoanele chestionate au spus ca serviciile sunt de buna calitate si 48,57% se simt
bine si 47,14% se simt foarte bine.De asemena 70,00% dintre persoanele chestionate
au spus ca sunt foarte multumiti de personalul institutiei,iar 50,00% se simt in mare
masura respectati si apreciati.

Deci ipoteza se valideaza

2.Cu atat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai
folositoare societatii,cu atat varstnicii se vor simti mai motivati si utili

Pentru verificarea ipotezei 2 am corelat intrebarile:(7-9,7-10,8-9,8-10)


sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei? * activitatile pe
care le desfasurati in institutie va motiveaza? Crosstabulation

Count

activitatile pe care le Total


desfasurati in institutie
va motiveaza?

da asa si asa nu
sunteti multumiti
de activitatile pe
care le desfasurati
in cadrul
institutiei?
da 24 16 1 41

asa si asa 6 18 2 26

se poate si mai 3 3
bine
Total
30 37 3 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,335 ,077 2,937 ,005
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,382 ,102 3,411 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.


sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei? * prin
activitatile pe care le desfasurati in institutie va simtiti utili? Crosstabulation

Count

prin Total
activitatile
pe care le
desfasurati in
institutie va
simtiti utili?
da asa si asa nu nu pot
aprecia
sunteti
multumiti de
activitatile
pe care le
desfasurati in
cadrul
institutiei?
da 18 18 4 1 41

asa si asa 8 13 2 3 26

se poate si 2 1 3
mai bine
Total
26 33 6 5 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,260 ,121 2,217 ,030
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,208 ,115 1,756 ,084
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folositoare societatii?


* activitatile pe care le desfasurati in institutie va motiveaza?

Crosstabulation

Count
activitatile pe Total
care le
desfasurati in
institutie va
motiveaza?

da asa si asa nu
credeti ca
activitatile pe
care le
desfasurati in
cadrul
institutiei sunt
folositoare
societatii?
da 16 8 24

asa si asa 9 12 1 22

nu 2 5 2 9

nu pot aprecia 3 12 15
Total
30 37 3 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,351 ,094 3,087 ,003
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,380 ,100 3,387 ,001
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folositoare societatii?


* prin activitatile pe care le desfasurati in institutie va simtiti utili? Crosstabulation

Count
prin Total
activitatile
pe care le
desfasurati in
institutie va
simtiti utili?

da asa si asa nu nu pot


aprecia
credeti ca
activitatile
pe care le
desfasurati in
cadrul
institutiei
sunt
folositoare
societatii?
da 17 7 24

asa si asa 3 15 3 1 22

nu 1 4 3 1 9

nu pot5 7 3 15
aprecia
Total
26 33 6 5 70

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.
Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,373 ,107 3,316 ,001
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,413 ,112 3,740 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

Ipoteza se valideaza in toate cele 4 serii de corelatii astfel: 58,57% din


persoanele chestionate au considerat ca activitatile pe care le desfasoara in institutie
sunt utile si motivante.

Deci ipoteza se valideaza

3.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc sansele ca
varstnicul sa ajunga in institutie

Pentru iopiteza 3 am corelat 4 intrebari: (11-13,11-14,12-13,12-14)


primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din membrii familiei va viziteaza mai
des?

Crosstabulation

Count

care din Total


membrii
familiei va
viziteaza
mai des?

copii prietenii vecinii alte rude


primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
da 22 3 11 36

nu 10 13 11 34
Total
22 10 16 22 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,385 ,104 3,444 ,001
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,367 ,120 3,249 ,002
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.


primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din urmatoarele situatii caracterizeaza
cel mai bine relatia dumneavoastra cu familia? Crosstabulation

Count

care din Total


urmatoarele
situatii
caracterizeaza
cel mai bine
relatia
dumneavoastra
cu familia?
relatie relatie relatie nici un fel
foarte buna satisfacatoare nesatisfacatoare de relatie
primiti
vizite din
partea
membrilor
familiei?
da 5 20 9 2 36

nu 3 31 34
Total
5 20 12 33 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,828 ,042 12,159 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,853 ,043 13,491 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.


cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din membrii familiei va
viziteaza mai des? Crosstabulation

Count

care din Total


membrii
familiei va
viziteaza mai
des?
copii prietenii vecinii alte rude
cat de des
primiti vizite
din partea
membrilor
familiei?
foarte des 1 1

des 9 2 11

rar 9 1 2 10 22

foarte rar 3 9 14 10 36
Total
22 10 16 22 70
Symmetric Measures

Value Asymp. Std. Error Approx. T Approx. Sig.


Interval by Interval
Pearson's R ,377 ,105 3,358 ,001
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation ,325 ,123 2,834 ,006
N of Valid Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.


cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei? * care din urmatoarele situatii
caracterizeaza cel mai bine relatia dumneavoastra cu familia? Crosstabulation

Count

care din Total


urmatoarele
situatii
caracterizeaza
cel mai bine
relatia
dumneavoastra
cu familia?

relatie relatie relatie nici un fel


foarte buna satisfacatoare nesatisfacatoare de relatie
cat de des
primiti
vizite din
partea
membrilor
familiei?
foarte des 1 1

des 5 4 1 1 11

rar 12 4 6 22

foarte rar 3 7 26 36
Total
5 20 12 33 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,658 ,075 7,203 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,644 ,083 6,947 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

Ipoteza se valideaza in toate cele 4 serii de corelatii astfel: din persoanele


chestionate au recunoscut ca 28,57% au relatii nesatisfacatoare sau 47,14% nici un
fel de relatie cu membrii familiei,ca urmare un procent de 51,43% dintre
persoanele chestionate primesc vizite foarte rar din partea membrilor familiei si un
procent de 1,34% primesc vizite din partea familiei.

Atunci cand sunt chestionati in legatura cu persoanele care ii viziteaza


recunosc ca primesc vizite foarte rar de la alte rude(31,43%),vecini(22,86%) si
prieteni (14,29%).

Atunci cand sunt chestionati in legatura cu relatiile cu familia un procent de


47,14% recunoasc ca nu au nici un fel de relatii cu familia.

Deci ipoteza se valideaza.

4.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat cresc
sansele ca varstnicul sa ajunga in institutie

Pentru ipoteza 4 am corelat 4 intrebari: (15-17,15-18,16-17,16-18)


care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile institutiei de
ingrijire? * ce conditii aveati inainte de a apela la serviciile institutiei de ingrijire?
Crosstabulation

Count

ce conditii Total
aveati inainte
de a apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?

bune satisfacatoare nesatisfacatoareprecare


care era situatia
dumneavoastra
materiala
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
satisfacatoare 2 19 10 3 34

nesatisfacatoare 2 17 3 22

critica 1 13 14
Total
2 21 28 19 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,698 ,070 8,042 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,693 ,077 7,921 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.


care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile institutiei de
ingrijire? * in opinia dumneavoastra care ar fi principalele cauze pentru care ati ales sa
apelati la institutia de ingrijire? Crosstabulation

Count

in opinia Total
dumneavoastra
care ar fi
principalele
cauze pentru
care ati ales sa
apelati la
institutia de
ingrijire?

cauze cauze probleme alte cauze


medicale materiale familiale
care era situatia
dumneavoastra
materiala
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
satisfacatoare 13 4 14 3 34

nesatisfacatoare3 13 5 1 22

critica 1 8 3 2 14
Total
17 25 22 6 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,077 ,119 ,639 ,525

Ordinal by
Ordinal
Spearman ,055 ,127 ,452 ,652
Correlation
N of Valid
Cases
70

a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

in care din categoriile de mai jos puteti include veniturile pe care le aveati inainte de a
apela la institutia de ingrijire? * ce conditii aveati inainte de a apela la serviciile institutiei
de ingrijire? Crosstabulation

Count
ce conditii Total
aveati inainte
de a apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?

bune satisfacatoarenesatisfacatoareprecare
in care din
categoriile de
mai jos puteti
include
veniturile pe
care le aveati
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?
satisfacatoare 2 14 9 2 27

nesatisfacatoare 7 13 2 22

mici 6 15 21
Total
2 21 28 19 70

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.
Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,642 ,073 6,905 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,638 ,079 6,835 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

in care din categoriile de mai jos puteti include veniturile pe care le aveati inainte de a
apela la institutia de ingrijire? * in opinia dumneavoastra care ar fi principalele cauze
pentru care ati ales sa apelati la institutia de ingrijire? CrosstabulationCount
in opinia Total
dumneavoastra
care ar fi
principalele
cauze pentru
care ati ales sa
apelati la
institutia de
ingrijire?

cauze cauze probleme alte cauze


medicale materiale familiale
in care din
categoriile de
mai jos puteti
include
veniturile pe
care le aveati
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?
satisfacatoare 12 3 8 4 27

nesatisfacatoare3 9 10 22
mici 2 13 4 2 21
Total
17 25 22 6 70
Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson's R ,065 ,125 ,540 ,591
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,069 ,131 ,574 ,568
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

b Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c Based on normal approximation.

Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 serii de corelatii astfel: un procent de


30,00% declara ca aveau conditii satisfacatoare inainte de a ajunge in institutie
deoarece acest procent reprezinta persoanele varstnice care au fost nevoite sa
apeleze la institutii pt le-au plecat copii sau rudele in strainatate.Dara avand in
vedere neomogenitatea lotului,un procent de 27,14% declara ca aveau conditii
precare.

Cauzele care duc la institutionalizare sunt in principal cauze materiale 35,71% si


probleme familiale 31,43% si un procent de 20,00% un procent mai mic comparativ
declara ca situatia lor materiala era critica.

Coreland veniturile cu conditiile se contureaza ideea ca atunci cand exista


venituri mici cauzele care au dus la institutionalizare erau din cauza conditiei
materiale precare.
Deci ipoteza se valideaza.

5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii atunci ei vor fi mai
fericiti si nu vor mai fi nevoiti sa apeleze la institutii

Pentru ipoteza 5 am corelat 4 intrebari: (19-21,19-22,20-21,20-22)

in opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a apela la


serviciile institutiei de ingrijire? * va simteati mai bine din punct de vedere medical
inainte de a apela la institutia de ingrijire? Crosstabulation

Count
va simteati mai bine Total
din punct de vedere
medical inainte de a
apela la institutia de
ingrijire?

da asa si asa nu nu pot


aprecia
in opinia
dumneavoastra
erati util(a)
familiei
dumneavoastra
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
Da 1 1 2

asa si asa 12 11 2 25

nu 1 13 9 3 26

nu pot aprecia 4 6 7 17
Total
1 29 27 13 70

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.
Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,178 ,124 1,489 ,141
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,175 ,123 1,469 ,147
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

B Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

C Based on normal approximation.

in opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a apela la


serviciile institutiei de ingrijire? * de cand sunteti in institutie duceti o viata mai linistita?
Crosstabulation

Count
de cand Total
sunteti in
institutie
duceti o
viata mai
linistita?

da asa si asa nu nu pot


aprecia
in opinia
dumneavoastra
erati util(a)
familiei
dumneavoastra
inainte de a
apela la
serviciile
institutiei de
ingrijire?
Da 2 2

asa si asa 17 6 1 1 25

nu 25 1 26

nu pot aprecia 10 2 5 17
Total
54 9 1 6 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,214 ,129 1,804 ,076
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,085 ,142 ,705 ,483
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

B Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

C Based on normal approximation.


va simtiti ca fiind o povara pentru societate? * va simteati mai bine din punct de vedere
medical inainte de a apela la institutia de ingrijire? Crosstabulation

Count

va simteati Total
mai bine din
punct de
vedere
medical
inainte de a
apela la
institutia de
ingrijire?

da asa si asa nu nu pot


aprecia
va simtiti ca
fiind o
povara
pentru
societate?
Da 7 4 3 14

asa si asa 1 16 13 2 32

nu 4 7 2 13

nu pot 2 3 6 11
aprecia
Total
1 29 27 13 70

Symmetric Measures

ValueAsymp. Std. ErrorApprox. TApprox. Sig.


Interval by Interval
Pearson’s R ,298,124 2,571 ,012
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation,267,125 2,288 ,025
N of Valid Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

B Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

C Based on normal approximation.

va simtiti ca fiind o povara pentru societate? * de cand sunteti in institutie duceti o viata
mai linistita? Crosstabulation

Count

de cand Total
sunteti in
institutie
duceti o
viata mai
linistita?

da asa si asa nu nu pot


aprecia
va simtiti ca
fiind o
povara
pentru
societate?
Da 14 14

asa si asa 27 4 1 32

nu 9 4 13

nu pot4 1 6 11
aprecia
Total
54 9 1 6 70

Symmetric Measures

Value Asymp. Std.Approx. T Approx. Sig.


Error
Interval by
Interval
Pearson’s R ,558 ,090 5,549 ,000
Ordinal by
Ordinal
Spearman ,476 ,095 4,467 ,000
Correlation
N of Valid
Cases
70
a Not assuming the null hypothesis.

B Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.


C Based on normal approximation.

Ipoteza se valideaza prin toate cele 4 corelatii astfel: un procent de 37,14%


declara ca nu erau utili familiei,20,00% nu se simt utili societatii,se coreleaza pentru
ca nu ses imteau bine din punc de vedere medical si material.desi nu se simteau o
povara pentru societate si pentru familie persoanele chestionate dceclara in procent
de 77,14% ca sunt mult mai linistiti de cand se afla in institutie.

Deci ipoteza se valideaza.

Propuneri
Varstnici in impas
Motivatie proiect:

Acest proiect a luat fiinta datorita nevoilor pe care le au batranii cu situatii


materiale si medicale precare din Timisoara,judetul Timis.

Problemele cu care se confrunta acesti batrani saraci si bolnavi,afecteaza in mod


direct moralul batranilor,si indirect,imaginea serviciilor sociale ale orasului.

Grupul tinata il reprezinta 30 de persoane varstnice cu situatie mareriala si


medicala precara.

Scopul:

Imbunatatirea situatiilor materiale si medicale si totodata imbunatatirea imagini


pe care au serviciile sociale in localitate.

Obiective:

1.Promovarea serviciilor de voluntariat din Timisoara;

2.Implicarea si colaborarea directa si indirecta a serviciilor sociale si medicale din


Timisoara;

3.Colaborarea cu serviciile sociale din primaria Timisoara,in vederea accesarii


fondurilor necesare pentru o mai buna ingrijire a batranilor;

4.Imbunatatirea calitatii vietii batranilor aflati in situatii critice;

Activitati:
1.Infoarmarea membrilor comunitatii in legatura cu scopul proiectului si
motivarea voluntarilor;

2.Vor avea loc intalniri si discutii cu reprezentantii mai multor serviciilor sociale
si medicale cu care se vor stabilii parteneriate;

3.Se va lua legatura cu reprezentantii serviciilor sociale din primarie,si se va


discuta despre aceaste probleme cu care se confrunta o mare parte din varstnicii din
Timisoara si despre proiecte pentru obtinerea de fonduri.

4.Oferirea de ajutoare materiale si medicale la domiciliul lor,cat si din partea


serviciilor medicale cu care exista parteneriat;

Resursele din comunitate

Resurse umane:

-voluntarii recrutati

-cativa reprezentanti din cadrul serviciilor sociale ale primarie

-personal medical

Resurse materiale:

-fonduri obtinute din sponsorizari

-fonduri obtinute din proiecte

Metode de lucru:

-implicarea mass-mediei locale in promovarea si sprijinirea obiectivelor si


activitatilor din cadrul proiectului(mediatizare);

-editarea de materiale informative cu privire la activitatile desfasurate in cadrul


proiectului

-organizarea unor mese rotunde intre reprezentantii serviciilor sociale din


primarie,reprezentanti ai serviciilor medicale si reprezentanti ai altor servicii sociale din
localitate

-distribuirea unor materiale informative pe plan local,in scopul implicarii


factorilor de decizie guvernamentali(primarie,consiliu local)

-distribuirea de materiale informative la facultatile cu profil de asistenta sociala


care pot oferi voluntari
-intocmirea unui plan de desfasurare al activitatilor

Plan de activitate:

Desfasurarea proiectului va avea loc pe durata de aproximativ 18 luni(cu posibilitate de


prelungire)

Luna 1,2,3:

-prezentarea si promovarea proiectului in cadrul comunitatii locale;

-recrutarea voluntarilor

-trainninguri oferite volunarilor pentru a usura munca cu persoanele varstnice si in


redactarea proiectelor pentru strangere de fonfuri

-inceperea distribuirii de materiale informative

Luna 4,5,6,7,8

-prezentarea proiectului Consiliului Local Timisoara si primarie Timisoara

-organizarea unor mese rotunde cu serviciile sociale din Timisoara in scopul


obtineri de informatii in legatura cu persoanele varstnice in situatii critice,aflate in baza
lor de date;

-redactarea proiectelor pentru strangerea de fonduri

-organizarea unor mese rotunde pentru dezbateri dupa obtinerea fondurilor

-intocmirea unui plan de activitati pentru demararea proiectului

-intocmirea contractelor de parteneriat cu reprezentantii servicilor sociale si


servicile medicale

-demararea proiectului

Luna 9,10,11,12,13,14,15,16

-contactarea beneficiarilor

-redactarea anchetelor sociale la domiciliul varstnicilor;

-in urma rezultatelor rezultate din anchetele sociale se stabilesc cele 30 de


persoane varstnice care vor fi beneficiarii proiectului
-organizarea unor mese rotunde in scopul intocmirii unor liste care vor
contine:alimente, haine…etc,necesare fiecarei persoane in parte

-procurarea de alimente,haine…etc;

-distribuirea celor necesare pentru un trai mai bun

-discutii cu fiecare beneficiar in parte

-beneficiarii care doresc vor participa la diverse discutii in parcuri

-programarea unor consultatii medicale

-in cazurile in care este nevoie persoanele varstnice vor fi tansportate la spitalele
cu care exista parteneriat pentru tratament si serviciu medical specializat

-supervizarea voluntarilor

Luna 17,18

-finalizarea proiectului

-evaluarea proiectului

-redactarea unor proiecte pentru continuitate

Rezultate:

1.imbunatatira calitatii vietii celor 30 de persoane varstnice beneficiare ale


proiectului

2.imbunatatirea relatiilor dintre serviciile sociale din Timisoara

3.buna cooperare dintre serviciile sociale,voluntari si beneficiari

4.imbunatatire imaginii serviciilor sociale din Timisoara

5.buna colaborare dintre primarie si consiliul local

6.oferirea unui exemplu de foarte buna colaborare pentru Timisoreni

7.promovarea voluntariatului

8.oferirea de posibilitati beneficiarilor de a socializa

Rolul asistentului social:


-informator:informeaza comunitatea TImisoareana cu privire la oportunitatile
punerii in practica a acestu proiect(avantajele si dezavantajele implementarii proiectului);

-educator:explica modul de abordare a problemelor care pot apare

-coordonator:coordoneaza activitatile din cadrul proiectului si colaborarea cu


serviciile sociale si cu voluntarii

-mediator:mediaza legaturile dintre colaboratori,aplaneaza eventualel conflicte

-organizator:organizeaza intalnirile,distribuie voluntarii pe activitati

-consilier:ofera consiliere pe diverse probleme care pot aparea in desfasurarea


proiectului

-supervizor:supervizeaza voluntarii si buna desfasurare a activitatilor

Concluzii:

1.Concluzia acestu studiu este aceea ca varstncii se bucura de un prestigiu


scazut.Daca incercam sa dam cateva explicatii,putem spune ca acest fenomen are
cauze multiple si se refera la aspecte distincte ale vietii sociale in care,cel putin in
perioada actuala,sunt apreciate valorile materiale,iar primul efect care il aduce
dupa sine pensionarea este scaderea venitului.Acest fapt atrage dupa sine o
multitudine de probleme pentru varstnicii aflati in aceasta situatie.

2.O alta cauza este date de faptul ca tinerii isi asigura prin educatie posibilitatea
dew a obtine locuri de mumca mai bine platite,astfel incat urca mai usor in ierarhia
sociala decat varstnicii.

3.Parintii inceteaza sa mai fie cei care stiu totul,cei care inmagazineaza
cunoasterea,pentru ca educatia lor se rezuma in medie la 10-12 clase,in timp ce
tinerii,din necesitatea de a se adapta cerintelor societatii,sunt din ce in ce mai bine
pregatiti profesional,astfel incat iau treptat locul parintilor

4.Consecintele acestui fenomen(de scadere a prestigiului varstnicului) si gravitatea


lui se reflecta in faptul ca aceasta categorie de varsta trece prin experienta
discriminarii in tot mai multe contexte sociale.

5.Insertia sau reinsertia a persoanelor varstnice intampina dificultati,deoarece


serviciile de asistenta sociala oferite varstnicilorsunt precare,problemele acestora
fiind practic ignorate.

6.Asezamintele de tipul azilelor de batrani se plaseaza in regiunea din spate,de culise


a socialului,un spatiu care trebuie cosmetizat,pentru ca realitatea lui este incomoda
pentru cei mai multi.Situatia celui care opteaza pentru aceasta ultima
solutie(caminul) este extrem de delicata,pentru ca reprezinta un cumul de pierderi
dureroase cu care batranul sa confrntat inainte de a intra in camin:decesul
partenerului,plecarea copiilor din casa parinteasca sau in strainatate,pierderea
ocupatiei prin pensionare si odata cu toate acestea pierderea propriei identitati.

ANEXE
Bibliografie
• Prelici V.,Barbat C.-“Assitenta sociala in perspectiva integrarii
Europene:Identitate si procesualitate”, Editura Universitatea de
Vest,2007,Timisoara
• Bucur V.-“Probleme actuale ale varstei a treia”,Editura
Eurostampa,2001.Timisoara
• Goian C.-“Deprinderi in asistenta sociala”,Institutul European,2004,Iasi
• Stanciu C.-“Notiuni introductive in asistenta sociala gerontologica”,Editura
Solness, 2008, Timisoara
• Bălăceanu-Stolnici C.-„Geriatrie practică”, Editura Medicală
Amaltea,1998,Bucuresti
• Zamfir E. si Zamfir C.-“Politici sociale:Romania in context European”,Editura
Alternative, 1995,Bucuresti
• Neamtu G.(coordonator)-“Tratat de asistenta sociala”,Editura Polirom,2003
• http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2000.1-4.a06.pdf.
• http://www.medicinasportiva.ro/medicina%20sportiva/articole/Batranetea%20si
%20activitatea%20fizica.html#Definitia_batranetii_si_clasificarea_ei
• http://www.emcb.ro/article.php?story=20070425141537151
• http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2000.1-4.a07.pdf.

Chestionarul a fost aplicat cu scop de studiu si el este confidential

Chestionarul lucrarii

Varsta:……

Sex:…….....

1.Cum vi se par serviciile oferite de institutie?

de buna calitate

satisfacatoare

nesatisfacatoare
nu pot aprecia

2.Sunteti multumit(a) de personalul institutiei?

Foarte multumit(a)

Multumitor

Nemultumitor

Foarte nemultumit(a)

3.Prin serviciile oferite de institutii va simtiti respectati si apreciati?

In mare masura

Asa si asa

In mica masura

Deloc

4.Cum va simtiti in cadrul institutiei?

Foarte bine

Bine

Rau

Foarte rau

5.Sunteti multumiti de activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei?

Da

Asa si asa

Nu

Se poate si mai bine

6.Credeti ca activitatile pe care le desfasurati in cadrul institutiei sunt folositoare


societatii?

Da
Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

7.Activitatile pe care le defasurati in institutie va motiveaza?

Da

Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

8.Prin activitatiile pe care le desfasurati in institutie va simtiti utili?

Da

Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

9.Primiti vizite din partea membrilor familiei?

Da

Nu

10.Cat de des primiti vizite din partea membrilor familiei?

Foarte des

Des

Rar

Foarte rar

11.Care din membri familiei va viziteaza mai des?


Copii

Vecinii

Prietenii

Alte rude

12.Care din urmatoarele situatii caracterizeaza cel mai bine relatia dumneavoastra cu
familia?

Relatie foarte buna

Relatie satisfacatoare

Relatie nesatisfacatoare

Nici un fel de relatie

13.Care era situatia dumneavoastra materiala inainte de a apela la serviciile institutiei de


ingrijire?

Foarte buna

Satisfacatoare

Nesatisfacatoare

Critica

14.In care dintre categoriile de mai jos putei include veniturile pe care la aveati inainte de
a apela la institutia de ingrijire?

Mari

Satisfacatoare

Nesatisfacatoare

Mici

15.Ce conditii aveati inainte de a apela la serviciile institutiei de ingrijire?

Bune

Satisfacatoare
Nesatisfacatoare

Precare

16.In opinia dumneavoastra care ar fi principalele cauze pentru care ati ales sa apelati la
institutia de ingrijire?

Cauze medicale

Cauze materiale

Probleme familiale

Alte cause

17.In opinia dumneavoastra erati util(a) familiei dumneavoastra inainte de a apela la


serviciile institutiei de ingrijire?

Da

Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

18.Va simtiti ca fiind o povara pentru societate?

Da

Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

19.Va simteati mai bine din punct de vedere medical inainte de a apela la institutia de
ingrijire?

Da

Asa si asa
Nu

Nu pot aprecia

20.De cand sunteti in institutie duceti o viata mai linistita?

Da

Asa si asa

Nu

Nu pot aprecia

Date statistice: