Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala apare in cele mai multe cazuri in copilarie, iar la adulti debutul este in jurul varstei de 30-40 ani.
Declansarea la copii se manifesta in momentul diversificarii, atunci cand se adauga produse
cerealiere ce contin si gluten.
Incidenta intolerantei la gluten a atins in 2008 aproximativ 2% din totalul populatiei in Romania,
aparand in special in randul copiilor. Boala celiaca este rezultanta interactiunii dintre factorii genetici
si cei de mediu. S-a constatat ca exista o agregare familiala a acestei boli - gemenii monozigoti au o
incidenta a leziunilor intestinale de pana la 75%. In privinta factorilor de mediu, pe langa existenta
gliadinei in alimentatie, s-a constatat faptul ca exista si alti factori ce contribuie la declansarea si
exacerbarea enteropatiei - alimentatia bogata in grasimi, stresul si enterovirozele.
Afectiune este produsa de ingestia unei proteine numita gliadina, o componenta solubila a glutenului
care se gaseste in ovaz, secara, orz, grau si hibrizi ale acestor cereale. Reactia gliadinei asupra
structurii intestinului subtire conduce la modificarea vilozitatilor, fenomen care se soldeaza cu
instalarea malabsorbtiei. Glutenul este o fractiune proteica ce reprezinta 7-11% din greutatea fainii.
Fractiunea solubila a acestei proteine este incriminata pentru declansarea simptomatologiei (in cazul
graului ea se numeste gliadina, la secara, secalina, iar la orz, hordeina - pentru simplificare vom
discuta doar despre gliadina, deoarece graul este consumat pe scara mult mai larga). Gliadina
reprezinta 40% din proteinele din faina de grau.
Boala afecteaza in principala primele doua treimi ale intestinului subtire, dar in unele cazuri afecteaza
si portiunea distala. Aria de absorbtie la nivelul acestui organ este redusa semnificativ prin atrofia si
aplatizarea vilozitatilor intestinale. Celulele de la nivelul vilozitatilor devin deficitare in enzime de
mare importanta, cum ar fi dizaharidazele si peptidazele, astfel digestia si transportul in sange a
nutrientilor esentiali sunt diminuate.
Multi pacienti sunt asimptomatici sau au simptome minore, ceea ce conduce la concluzia ca
prevalenta ar putea fi mult mai mare decat o arata statisticile. Aproximativ 10-15% din anemiile
feriprive fara cauza decelata ar putea sa aiba la baza boala celiaca. Semnele si simtomele bolii au o
variabilitate foarte mare de la un pacient la altul.
Simptomele cele mai frecvent intalnite sunt durerea abdominala, balonarea, oboseala, scaderea in
greutate, diareea si steatoreea. De asemenea, pot fi prezente ulceratiile bucale, glosita si stomatita,
iar in cazuri cronice osteomalacie, osteoporoza, anemie prin deficienta fierului sau a acidului folic,
hipoalbuminemie.
In cazul copiilor cu varsta intre 6 luni si 3 ani simptomatologia este marcata de diaree, reducerea
ritmului de crestere, varsaturi, balonare si modificarea scaunelor (culoare, miros, cantitate,
consistenta). La adulti, cele mai frecvente simptome sunt astenia, fatigabilitatea, anemia si
manifestarile autoimune. Diareea nu este obligatorie.
Statoreea (eliminarea grasimilor in scaun) este urmare a reducerii secretiei exocrine pancreatice, a
reducerii digestiei lipidice, scaderea concentratiei sarurilor biliare.
-dermatita herpetiforma
Boala celiaca se poate manifesta la adult in forma clasica, cu tot cortegiul de simptome (dar mai putin
dramatic ca la copil), intr-o forma oculta, cu manifestari minime sau printr-o forma latenta (prezenta
la pacienti cu dermatita herpetiforma).
Diagnosticul paraclinic se stabileste prin examen coprologic, care evidentiaza steatoreea, analize de
sange (anemie, hipoalbuminemie etc), teste de evidentiere a malabsorbtiei, examen radiologic si
examen bioptic al mucoasei intestinale, care este esential pentru diagnostic.
Solutia terapeutica este reprezentata de regimul alimentar fara produse ce contin gliadina.
Ameliorarea clinica are loc imediat ce se restrictioneaza gliadina in alimentatie. Practic se va exclude
complet din regimul alimentar graul, secara, ovazul si orzul. Chiar si simpla contaminare a fainii
folosite de pacient cu resturi de faina cu gliadina (la moara) poate declansa cortegiul de simptome
specific celiachiei. Numai in conditiile excluderii tuturor surselor de gliadina intestinul subtire incepe
sa se regenereze si sa functioneze normal, iar complicatiile cronice sunt prevenite.
Cand se trece la abordarea practica a dietei, de obicei incep sa apara problemele. Sursele evidente,
precum produsele de panificatie, spaghetele, taiteii sunt usor de indepartat, insa dificultatile apar in
cazul alimentelor la care in procesul de fabricatie se adauga faina de grau in cantitati minime, si astfel
nu poate fi detectat vizual sau gustativ. Aici vorbim de branzeturi, conserve de carne si peste,
tocaturi de carne, carnati si mezeluri, fasole in conserva, legume conservate, dulciuri, ciocolata,
sosuri pentru carne, salate, inghetata, iaurt cu fructe, mustar si multe altele. In mod normal, pe
eticheta produselor ar trebui sa fie mentionata prezenta glutenului. In caz contrar, pacientul cu boala
celiaca nu trebuie sa riste sa consume un produs a carui compozitie nu o cunoaste.
Se recomanda utilizarea de substituenti alimentari pe baza de porumb, orez, soia, tapioca, mei, rosii,
hrisca, care vor fi integrate in alimentatie dupa retete speciale si nu prin simpla inlocuire a fainei de
grau.
Pentru multi dintre pacienti, adoptarea unei diete fara gluten presupune anumite sacrificii greu de
suportat la inceput, pentru ca noi, romanii suntem obisnuiti sa consumam mult grau, sub diverse
forme. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca cerealele ce contin gliadina sunt folosite si ca
aditivi in procesele de pregatire si preparare a numeroase alimente.
Pacientii care trec prin mai multe cicluri de renuntare la dieta fara gluten si apoi reluare ei, pot
ajunge sa nu mai raspunsa la terapia nutritionala si chiar pot sa apara complicatii.
Alimente permise
- oua
- carne (orice fel)
- legume
- fructe
- legume in sos
Iata cateva idei de preparate ce ar putea fi integrate in regimul alimentar al pacentului cu boala
celiaca:
Mic dejun
� Ompleta cu sunculita
Pranz si cina
� Salata verde cu rosii, castravete, ceapa, seminte de floarea soarelui si carne slaba (pui, ton)
� Sos de carne de pui sau vita sau fructe de mare cu legume si orez brun fiert
� Tocana de legume (fasole, cartofi, morcov, mazare) cu carne de vita sau pui
� Spanac cu ou ochi
Gustari
� Mar copt
� Popcorn
� Fructe proaspete
De mare utilitate pentru pacientii cu boala celiaca sunt produsele dietetice special concepute, insa
trebuie retinut ca cea mai mare parte a alimentatiei acestor pacienti trebuie sa provina din alimente
naturale. Daca insa ne gandim la gustarile interprandiale, solutia o putem gasi in aceste produse fara
gluten, care asigura energie si nutrienti, fara a provoca probleme digestive.
Nutrivita este o companie de import si distributie de produse dietetice si bio. Inca de la infiintare si-a
asumat misiunea de a oferi unui numar cat mai mare de consumatori romani produse de calitate,
care sa ii ajute sa-si mentina sau sa-si recastige starea de sanatate. Nutrivita importa si Gerble
GlutenFree, o gama de produse special conceputa de nutritionistii Gerble pentru acei consumatori ce
doresc sau sunt nevoiti sa inlature glutenul din alimentatie. Linie de productie controlata, 0% gluten.
Va recomandam urmatoarele produse:
Gerble GlutenFree Fursecuri, 160g - Fursecuri dietetice 100% fara gluten, recomandate persoanelor
cu intoleranta la gluten. Contin faina de orez, cacao degresata si pepite de ciocolata neagra.
Gerble GlutenFree Biscuiti cu lapte, 200g - Biscuiti dietetici 100% fara gluten, recomandati
persoanelor cu intoleranta la gluten. Contin faina de orez si lapte.
Gerble GlutenFree Cereale Cacao, 300g - Cereale dietetice pentru micul dejun cu cacao, 100% fara
gluten, recomandate persoanelor cu intoleranta la gluten.