Boala celiacă, numită şi enteropatie glutenică, este o afecţiune
autoimună multifactorială care apare de regulă la persoane cu predispoziţie genetică şi este declanşată de consumul alimentelor ce conţin proteina numita gluten.La aceste persoane, ingestia unor cantităţi extrem de mici de gluten declanşează un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subţire, conducând la distrugerea vilozităţilor intestinale şi implicit la imposibilitatea organismului de a asimila nutrienţii.
Glutenul se află în grâu, orz, ovăz și secară dar poate fi regăsit în
multe produse alimentare pe care le vedem în fiecare zi ca de exemplu: sosuri și produse de patiserie sau unele medicamente și vitamine. Boala celiacă poate fi diagnosticată atât în copilarie, cât și la vârsta adultă. Practic, o persoană poate trai mulți ani fără apariția simptomelor, boala celiacă putându-se manifesta dupa evenimente stresante sau majore (o sarcină, o infecție virală, o intervenție chirurgicală sau un stres emoțional important). Supranumită şi “boala cameleon”, boala celiacă are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate. Mai cunoscute sunt simptomele gastrointestinale (diaree, balonare, spasme, greaţă, flatulenţă,reflux gastro-esofagian, etc).Cu toate acestea, trebuie avute în vedere şi simptome de ordin metabolic, neuropsihic, dermatologic, osteoarticular etc. La copil întâlnindu-se triada celiacă: creșterea în volum a abdomenului, scăderea ponderală, diareea. Tratamentul în boala celiacă este o terapie exclusiv nutriţională – Dieta fără gluten. Această alimentaţie specială constă în eliminarea totală a alimentelor care contin gluten și trebuie respectata toată viața.
Alimentele interzise pacienților cu intoleranță la gluten sunt:
GRÂU ȘI HIBRIZI: bulgur, spelt, kamut, inclusiv tărâțe, borș, amidon de grâu, germeni, griș, pesmet; ORZ: malț, oțet din malț; SECARĂ: fulgi, preparate cu malț; ALIMENTE PROCESATE: bere, paste, sosuri, crutoane, chipsuri, lactate cu adaosuri, etc; DULCIURI și deserturi – cele mai multe preparate de cofetărie şi patiserie (torturi, prăjituri, biscuiţi, pateuri, plăcintă), budinci instant, deserturi congelate care conţin stabilizatori cu gluten, unele bomboane.
Alimentele permise pacienților cu intoleranță la gluten sunt:
Cereale/făină:- porumb, amidon de porumb, mălai, cartofi, făină
de cartofi, orez, făină de orez, mei, tapioca, amidon de tapioca; Pâine preparată doar din făină fără gluten; Paste făinoase fără gluten-paste din orez; Pseudocereale fara gluten: hriscă, quinoa, tapioca, sorg, amarant ; Lapte proaspăt , smântână, iaurt, unt; Carne proaspătă de porc, vită, oaie, carne de pasăre, peşte; Brânză proaspată de vacă, de oaie, telemea de vacă; Oua, zahăr, ceai, sare, miere; Fructe proaspete, congelate, uscate, conservate, sucuri naturale din fructe:- avocado, fructe de padure, banane, mere, struguri, gutui;
verde, broccoli, varză, spanac, morcovi, fasole; Peste:- somon, hering, sardină, ton, etc; Uleiuri vegetale:- masline, floarea soarelui, porumb, etc. Semințe:- floarea soarelui, dovleac, etc. După precizarea diagnosticului de maladie celiacă, medicul gastroenterolog și specialistul dietetician vor veni în ajutorul pacientului cu un program de dietă fără gluten dar care să asigure aportul necesar și corect de nutrienți alimentari și de calorii. Etichetele de pe ambalajele produselor alimentare vor fi citite cu multă atenție pentru a ne asigura că nu conțin gluten sau alte ingrediente considerate periculoase. Dacă introducerea dietei fără gluten poate fi frustrantă, mai ales pentru copii, există suficiente alimente care pot înlocui cu succes produsele care conțin gluten. Vestea bună este că ameliorarea simptomatologiei poate începe la numai câteva zile de la instituirea dietei alimentare fără gluten. Chiar dacă nu există vindecare de maladie celiacă (fiind de cauza genetică ea persistă), după adoptarea regimului fără gluten, intestinul subțire ar trebui să se vindece în maximum doi ani la adulți și în numai câteva luni la copii și tineri.