Sunteți pe pagina 1din 6

ASOCIAȚIA PENTRU PROMOVAREA

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI EUROPEAN BACĂU

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ


” SANITY ,, BACĂU

EDUCAȚIe pentru
sĂNĂTATE
SPECIALIZAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST – ANUL I

Prof.: MUNTEANU ALINA


Elev : Borta ( Lazăr ) Ana-Maria

EDUCAȚIA NUTRIȚIONALĂ LA COPII


La vârstă de 6-14 ani copilul traversează o perioadă relativ liniștită în ceea ce privește
creșterea, așa încât nevoile nutriționale se rezuma aproape exclusiv la însumarea nevoilor
metabolice de repaus cu cele din activități fizice. Copilul devine din ce în ce mai
independent în stilul său de a se alimenta. Durata de timp petrecuta în afara familiei este tot
mai mare, astfel încât copilul este mai mult si mai eficient influențat de climatul social și
cultural în care trăiește, inclusiv și mai ales de școală. Într-adevăr, ,,experiența deviata’’
dobândită în scoală are un mare potențial de influențare a atitudinii și a comportamentului în
legătură cu ,,sănătatea nutrițională’’.
Nevoile energetice ale copiilor școlari de 60-70 calorii kg/corp/zi. Aceasta înseamnă că sunt
necesare în general 2000-2100 calorii/zi, pentru copii, între 7-9 ani și până la 2500 calorii/zi
pentru cei între 9-15 ani.
În acest sens, proteinele vor fi aduse în tehnologia culinară din alimente de origine animală (
produse lactate, carne, legume etc.), iar lapte 400-500 ml/zi, brânză 40-50 g/zi, carne 120-
150 g/zi, ouă câte unul pe zi.

Lipidele se vor asigura, pe de o parte, din alimentele consumate, rația fiind completata cu
grăsimi animale date sub forma de unt 20-25 g/ zi și untdelemn 15-20 ml/zi.
Glucidele vor fi acoperite din pâine intermediara 200-250 g/zi, paste făinoase 50-100 g/zi,
cartofi 200 g/zi, legume verzi 200 g/zi, fructe 150-200 g/zi, rația fiind completată cu zahar și
cu produse zaharoase în proporție de 20-25 g/zi.

Când mâncăm?

Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru masă. Deci, ideal este să
mâncam la ore regulate, principalul lucru care nu ne vă slabi sănătatea.
Alimentația vă fi reprezentata în 4-5 mese pe zi:
Foarte importanta este masa de dimineața care ar trebui să fie cea mai consistenta.
Nicidecum nu trebuie să ne îngăduim să nu servim micul dejun. Primul lucru pe care tebuie
să-l facem este să ne culcam mai repede seara, pentru a ne putea trezi mai devreme
dimineata, ca să avem timp să mâncam și timp necesar pregătirii mesei.
Ce mâncam la micul dejun?

Este bine să alegem rețete alimentare pe bază de cereale și fructe care se pot alterna și cu alte
alimente. Important este să mâncam bine dimineața pentru a nu cere corpului să folosească
din materialele de rezerva, proteine in principal, lucru care ne vă slabi sănătatea.

 20% din calorii, recomandând în componentele meniului, 250 ml lapte 1-2 felii de pâine
albă, unt, dulceață (20-25g).
 Gustarea de dimineața 10-15% calorii, recomandând in componentele meniului 2 tartine
cu unt și șuncă, un mar, biscuiți, etc.
Prânz
Masa de prânz trebuie să fie ,de asemenea, consistenta - 35-40% din calorii, recomandând
în componentele meniului:supa de pasare cu găluști de gris, supa de tăiței, creme din
legume, ciorbe, borșuri din legume cu carne, mâncăruri din legume cu și fară carne de
porc, vita, pasare, peste, pâine, dulciuri de bucatarie, de patiserie și cofetărie. Gustarea de
după amiaza 10-15% din calorii, recomandând: iaurt și alte produse acidulate, biscuiți,
fructe proaspete sau subforma de compoturi.

Seara (Cina) sau ultima masa a zilei, se va servi cu 3-4 ore inainte de culcare, deci la ora
18-19. - 20% calorii, recomandând în componentele meniului: specialități de friptura
înăbușită de vita, pasăre cu diferite garnituri de legume, salata de sezon, produse de
panificație, dulciuri de bucatarie, de patiserie, de cofetărie, fructe.
Alimentele vor fi pregătite cât mai variat și cât mai apetisante, cu condimentare moderată,
evitându-se alimentele prea sărate sau prea iuți. Se vor evita ,de asemenea, rântașurile
prăjite și în general alimentele prăjite în grăsime încinsă. Este deosebit de important șă se
asigure copiilor de vârstă școlară mare, având în vedere riscurile mai mari de îmbolnăviri
oferite de viața în colectivitate. Vechea zicală conform căreia: ,,Suntem ceea ce mâncam”
este in mare parte adevărată. Corpul omenesc este alcătuit din celule aranjate ca și
cărămizile într-o construcție. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste și a
se înmulți, iar aceste substanțe sunt preluate din mâncare.

Alimentație echilibrată

Alcatuirea unui meniu echilibrat, se bazează pe:


 cereale, legume, zarzavaturi, leguminoase, fructe,
 carne și grăsimi de origine animala (în cantități mici) ținând cont de tipul de activitate
desfășurată, de vârstă și de anumiți factori individuali (intoleranța fața de anumite
alimente, echilibrul hormonal etc.).
Într-o alimentație echilibrata, trebuie să ținem cont de proporția diferitelor substanțe care
furnizează organismului energia.
Exemplu:
glucidele ar trebui să aducă intre 55% și 75% din totalul caloriilor ingerate zilnic,
grăsimile să nu depășească 30%;
proteinele să constituie între 10% și 15% din totalul caloriilor.
O alimentație deficitară poate fi cauza unor tulburări in procesul de dezvoltare sau în starea de
sănătate, tulburări care nu devin evidente imediat, ci uneori mult mai tărziu. Copiii
subalimentați sunt mult mai putini rezistenți la frig, sau la diferite boli, pe care le fac mult mai
grav. Copiii se îmbolnăvesc cel mai des când sunt, fie subalimentați sau, mai curând, greșit
alimentati. Astfel copiii care primesc în exces făinoase și dulciuri, pierd pofta de mâncare,
devin mai greoi și au o rezistență scăzută la infecții.

Deficiențele nutriționale la vârsta școlară sunt rare, comparativ cu alte vârste, dintre acestea
amintim:
anemia prin deficit de fier ;
obezitatea ;
deficiențele marginale de vitamine.

Alimente ce pot fi consumate în orice cantitate:


fructe ;
cereale ;
zarzavaturi

Alimente ce pot fi consumate în cantități moderate:


fructe uscate ;
leguminoase (mazăre, fasole uscata, linte) ; -
lapte și produse lactate ;
oua, carne de pui și peste ;

Alimente mai puțin recomandate:


dulciuri ;
carne grasă ;
grăsimi.
BIBLIOGRAFIE
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/educatia-nutritionala-la-copii
https://www.nutritiepediatrica.ro/
https://www.forbes.ro/reguli-pentru-alimentatia-sanatoasa-scolarilor-125303
https://www.google.com/search?
q=imagini+alimentatie+sanatoasa&sxsrf=ALeKk02omxjgcmr1bq5O_t8ifCPUXh2-
WA:1619724115703&source=lnms&tbm=isch&sa=X
\

S-ar putea să vă placă și