Ioneci Alexandra, gr 2
Personalitatea
La această vârstă, copilul are mai multă încredere în el. Arată acest aspect mai ales prin
acţiunile sale: utilizarea articolelor destinate adultului: machiaj, detergenţi etc. Afectivitatea
faţă de părinţi este deseori evidenţiată prin diferite gesturi şi acţiuni. Ataşamentul faţă de
aceştia se remarcă în special în momentele de separare: părinţii pleacă la serviciu, copilul este
lăsat la creşă, ora culcării etc. Lipsa părinţilor poate fi înlocuită cu jucăria preferată a
copilului, de care acesta devine foarte ataşat. Tot în această perioadă, simţul proprietăţii este
foarte accentuat. Copilul va înţelege în timp că poate împrumuta un obiect altcuiva. Aceasta
se va realiza prin explicaţii repetate.
Curiozitatea copilului este în continuă creştere în această perioadă. De aceea, este necesar ca
părinţii să acorde o atenţie deosebită siguranţei celor mici. Simpla interdicţie a unor acţiuni nu
este suficientă, deoarece copilul devine tot mai dornic de a le realiza. Cea mai bună abordare a
acestor situaţii este explicaţia. Dacă copilul înţelege de nu are nevoie să facă acea acţiune,
şansa ca el să o întreprindă este mai mică.
Limbajul
Socializarea
Copilul preferă compania celor de vârsta lui, comparativ cu lunile mai mici, unde prefera
compania adultului. Cu toate acestea, îi place compania adultului, simţindu-se în siguranţă. În
prezenţa unui adult, copilul este dornic să contribuie la treburile casnice, imitându-l. De
asemenea, copilul îşi face prieteni şi stabileşte cu ei o relaţie care pune accentul pe
comunicare, imitaţie şi multă joacă.
La această vârstă, copilul are o preferinţa pentru deghizare. Fetele, în special, sunt cele care
imită mama. Ele probează diferite obiecte de vestimentaţie, încălţăminte sau încearcă chiar
utilizarea machiajului. Băieţii se pot deghiza în personajele preferate din poveşti, în cowboy
etc.
Copii pot fi instruiţi cu privire la modul de comportare în situaţii întâlnite în societate prin
simpla citire a povestirilor educative. Astfel, pot fi utilizate poveşti ce pot fi inspirate chiar din
provocările pe care cei mici le întâmpină. Avantajul acestora este că sunt preferate de copii,
pentru că ei se regăsesc în personaje. Exemple de astfel de teme pot fi: frica de întuneric al
ursuleţului, căţeluşul care se spală pe dinţi, pisica care nu adorme la timp etc. Poveştile au
rolul şi de a stimula imaginaţia copilului.
Personalitatea
Această perioadă se caracterizează prin disciplină şi autodisciplină. Astfel, copilul şi-a însuşit
anumite reguli de bază pe care le respectă, pentru a se integra în viaţa de familie. Tot în acest
interval, încrederea în sine se clădeşte şi copilul îşi formează o viziune mai amplă asupra
mediului.
Explorarea mediului este o altă caracteristică pentru această etapă de dezvoltare. Copilul poate
sorta obiectele în funcţie de culoare, model, formă etc. Această însuşire stă la baza dezvoltării
inteligenţei şi a logicii.
Limbajul
Limbajul este în continuă dezvoltare, iar copilul poate achiziţiona între treizeci şi trei sute de
cuvinte. Acesta poate forma propoziţii corecte din punct de vedere gramatical şi poate realiza
chiar şi concordanţa timpurilor verbale. În această etapă de dezvoltare, copilul poate învăţa si
cuvinte dintr-o altă limbă. O limbă străină va fi mai uşor de asimilat, dacă utilizarea acesteia
este frecventă în prezenţa copilului.
Socializarea
Schimbările din această categorie nu sunt majore. În relaţiile cu cei din jur, copilul este
sociabil şi comunicativ. În cazul apariţiei unui conflict, acestuia îi este greu să îl soluţioneze,
putând recurge chiar la un comportament agresiv. Explicaţiile adulţilor şi experienţele pe care
le are copilul, îl vor determina să reacţioneze mai conciliant şi să aibă mai multă răbdare în
viitor.
În cadrul jocului, copilul învaţă să se joace şi singur. Acesta îşi poate dezvolta diferite scenarii
de joacă pe baza imaginaţiei. Principalele jocuri preferate sunt cele care implică demontarea
obiectelor, deoarece copilul este curios să afle care este mecanismul de funcţionare al
respectivului obiect; precum şi jocurile de construit: cuburi, lego; jocurile de puzzle etc.
Copilul poate să îşi evidenţieze şi talentele artistice, el începând să deseneze, să picteze, să se
joace cu plastilina etc.
Personalitatea
Limbajul
Pronunţia cuvintelor se perfecţionează. Pot să mai existe unele dificultăţi în pronunţia unor
consoane. Acestea se pot corecta în timp. Părinţii pot atenţiona copilul când greşeşte, în acest
fel ei rectificând pronunţia acelor cuvinte. De asemenea, apelarea la un logoped este mai utilă,
deoarece acesta utilizează tehnici specifice de corectare.
Copilul are abilitatea de a asculta şi de a executa trei instrucţiuni oferite simultan de adult. Un
astfel de exemplu poate fi: „Mergi în dormitor, ia ochelarii şi adu-mi, te rog.”.
Socializarea
Comunicarea cu cei de vârstă apropiată creşte. Copilul se joacă mai frumos cu aceştia şi poate
chiar inventa jocuri simple. Utilizează obiectele din jur imitând jucăriile, uneori preferându-le
în locul acestora. Îi place să se joace prin imitaţie: să fie medic, poliţist, astronaut etc.
Personalitatea
Personalitatea copilului se conturează, uneori fiind prezente şi unele capricii ale acestuia.
Copilul are încredere în el, se simte mare şi va încerca să îşi ia propriile decizii. Uneori va
încerca să intervină şi în deciziile altora. Comportamentul adulţilor în astfel de situaţii este
foarte important. Abordarea potrivită este oferirea copilului dreptul de alege în anumite
circumstanţe, dar şi impunerea unor reguli şi a unor limite. Astfel, este prevenită dezvoltarea
unui tip de personalitate dificil şi greu de integrat în societate.
Limbajul
Socializarea
În relaţiile cu cei din jur este mai prietenos şi reuşeşte să prevină sau să aplaneze mai eficient
conflictele. Jocurile copilului se bazează mult pe imaginaţie (jocuri prin imitaţie), acesta fiind
la limita cu realitate. De cele mai multe ori, imaginaţia se întrepătrunde cu realitatea, copii
nerealizând o distincţie clară între acestea.
Concluzii
Cunoaşterea acestor etape constituie un element important pentru conceperea unui plan de
creştere a copilului. Etapele dezvoltării copilului contribuie la o evoluţie completă a acestuia,
dar şi la atenuarea anxietăţii părinţiilor cu privire la creştere şi educare.