SĂPTĂMÂNA

În rochie albă,de catifea

Se-apropie cu paşi blajini,
Mai somnoroasă,cum e ea,
A săptămânii fiică: LUNI.

Ea voia bună o aduce

Şi munca începută-n zori
Pe câmpuri pline de albine,
De veselie şi de flori.

Apoi,ea pleacă la culcare

Visând castele şi împăraţi
Iar soarele din nou răsare
Şi-apare zâmbitoare MARŢI!

O,cât e de frumoasă
A doua zi din săptămână!
Deşi e mică,ea ne învaţă
Că orice clipă este bună,

Că timpul trece mai frumos

Lângă prieteni şi părinţi
Iar soarele ne va zâmbi
Dacă suntem copii cuminţi!

MIERCURI e dulce,zâmbitoare,
E zână harnică şi bună
Iar lumea-ntreagă o numeşte
A treia zi din săptămână!

Pe Sfânta Miercuri o întâlnim

Lângă Lizuca-n Dumbrăvioară,
Iar seara,dacă adormim,
Apare altă surioară:

E JOI,o fire mai poznaşă

Care la mijloc se piteşte
Trei zile după,trei înainte…
Să vedem cine o ghiceşte!

Un’,doi,trei,patru numărăm
Pe degetele de la mână
Şi împreună ne jucăm
A patra zi din săptămână!

VINERI suntem mai obosiţi,

Cinci zile am trudit din greu
Iar Sfânta Vineri,precum ştiţi
Ne-nvăluie cu calmul său.

Şi ne vorbeşte de Iisus
Ce pentru noi a suferit
Iar vinerea,pe munte,sus
Pe cruce a fost răstignit!

SÂMBĂTA are în grădină

Rufe întinse frumos la soare
Căci astăzi,orice gospodină
Se pregăteşte de sărbătoare!

Ca furnicuţa,pe lângă casă

Adună,mătură,trudeşte,
Îşi spală chipul de craiasă,
De-a doua zi se pregăteşte!

DUMINICA pe toţi ne adună

Şoptind o tainică chemare
Iar clopotele lin răsună
În sfântă zi de sărbătoare!