punguta cu doi bani.txt Erau odata o baba si un mosneag.

Baba avea o gaina, si mosneagul un cucos; gaina babei se oua de cte doua ori pe fiecare zi si baba mnca o multime de oua; iar mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul ntr-o zi pierdu rabdarea si zise: - Mai baba, mannci ca n trgul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua, ca sa-mi prind pofta macar. - Da' cum nu! zice baba, care era foarte zgrcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i mnca; ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua. Mosneagul, pofticios si hapsn, se ia dupa gura babei si, de ciuda, prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna, zicnd: - Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mncarea degeaba. Cucosul, cum scapa din minile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetic. Si cum mergea el pe-un drum, numai iata gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia n clont si se ntoarna cu dnsa napoi spre casa mosneagului. Pe drum se ntlneste c-o trasura c-un boier si cu niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede n clontu-i o punguta si zice vezeteului: - Mai! ia da-te jos si vezi ce are cucosul cela n plisc. Vezeteul se da iute jos din capra trasurii, si c-un fel de mestesug, prinde cucosul si lundu-i punguta din clont o da boierului. Boierul o ia, fara pasare o pune n buzunar si porneste cu trasura nainte. Cocosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spunnd nencetat: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, nciudat, cnd ajunge n dreptul unei fntni, zice vezeteului: - Ma! ia cucosul ist obraznic si-l da n fntna ceea. Vezeteul se da iarasi jos din capra, prinde cucosul si-l azvrle n fntna! Cucosul, vaznd aceasta mare primejdie, ce sa faca? ncepe-a nghiti la apa; si-nghite, si-nghite, pna ce-nghite toata apa din fntna. Apoi zboara de-acolo afara si iarasi se ia n urma trasurii, zicnd: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, vaznd aceasta, s-a mirat cumplit si a zis: - Ma! da' al dracului cucos i-aista! Ei, las' ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule! Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cucosul, sa-l azvrla ntr-un cuptor plin cu jaratic si sa puna o lespede la gura cuptorului. Baba, cinoasa la inima, de cuvnt; face cum i-a zis stapnu-sau. Cucosul, cum vede si asta mare nedreptate, ncepe a varsa la apa; si toarna el toata apa cea din fntna pe jaratic, pna ce stinge focul de tot, si se racoreste cuptorul; ba nca face s-o aparaie prin casa, de s-a ndracit de ciuda hrca de la bucatarie. Apoi da o bleanda lespezii de la gura cuptorului, iese teafar si de acolo, fuga la fereastra boierului si ncepe a trnti cu ciocul n gea- muri si a zice: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! - Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos, zise boierul cuprins de mirare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu si-l zvrle n cireada boilor s-a vacilor; poate vrun buhai nfuriat i-a veni de hac: l-a lua n coarne, si-om scapa de suparare. Vezeteul iarasi ia cucosul si-l zvrle n cireada! Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum nghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pn-a nghitit Pgina 1

punguta cu doi bani.txt el toata cireada, s-a facut un pntece mare, mare ct un munte! Apoi iar vine la fereastra, ntinde aripile n dreptul soarelui, de ntuneca de tot casa boierului, si iarasi ncepe: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, cnd mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos. Mai sta boierul ct sta pe gnduri, pna-i vine iarasi n cap una. - Am sa-l dau n haznaua cu bani; poate va nghiti la galbeni, i-a sta vreunul n gt, s-a neca si-oi scapa de dnsul. Si, cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-l zvrle n haznaua cu bani; caci boierul acela, de mult banarit ce avea, nu-i mai stia numarul. Atunci cucosul nghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile pustii. Apoi iese si de-acolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar ncepe: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Acum, dupa toate cele ntmplate, boierul, vaznd ca n-are ce-i mai face, i-azvrle punguta. Cucosul o ia de jos cu bucurie, se duce n treaba lui si lasa pe boier n pace. Atunci toate pasarile din ograda boiereasca, vaznd voinicia cucosului, s-au luat dupa dnsul, de ti se parea ca-i o nunta, si nu altaceva; iara boierul se uita gales cum se duceau pasarile si zise oftnd: - Duca-se si cobe si tot, numai bine ca am scapat de belea, ca nici lucru curat n-a fost aici! Cucosul nsa mergea tantos, iar pasarile dupa dnsul, si merge el ct merge, pna ce ajunge acasa la mosneag, si de pe la poarta ncepe a cnta: "Cucurigu!!! cucurigu!!!" Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iese afara cu bucurie; si cnd si arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cucosul sau era ceva de speriat! elefantal ti se parea purice pe lnga acest cucos; s-apoi n urma lui veneau crduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase, mai cucuiete si mai boghete. Mosneagul, vaznd pe cucosul sau asa de mare si greoi, si ncunjurat de-att amar de galite, i-a deschis poarta. Atunci cucosul i-a zis: - Stapne, asterne un tol aici n mijlocul ograzii. Mosneagul, iute ca un prsnel, asterne tolul. Cucosul atanci se asaza pe tol, scutura puternic din aripi si ndata se umple ograda si livada mosneagului, pe lnga pasari, si de cirezi de vite; iara pe tol toarna o movila de galbeni, care stralucea la soare de-ti lua ochii! Mosneagul, vaznd aceste mari bogatii, nu stia ce sa faca de bucurie, sarutnd mereu cucosul si dezmierdndu-l. Atunci, iaca si baba venea nu stiu de unde; si, cnd a vazut unele ca aceste, numa-i sclipeau rautacioasei ochii n cap si plesnea de ciuda. - Mosnege, zise ea, rusinata, da-mi si mie niste galbeni! - Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba! Cnd ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu gaina, sa-ti aduca galbeni; c-asa am batut eu cucosul, stii tu din a cui pricina... si iaca ce mi-a adus! Atunci baba se duce n poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plngi de mila! Biata gaina, cum scapa din minile babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica s-o nghite. Apoi repede se ntoarce acasa la baba si ncepe de pe la poarta: "Cot, cot, cotcodac!" Baba iese cu bucurie naintea gainii. Gaina sare peste poarta, trece iute pe lnga baba si se pune pe cuibar; si, dupa vrun ceas de sedere, sare de pe cuibar, cotcodacind. Baba atanci se duce cu fuga, sa vada ce i-a Pgina 2

punguta cu doi bani.txt facut gaina!... Si, cnd se uita n cuibar, ce sa vada? Gaina se ouase o margica. Baba, cnd vede ca s-a batut gaina joc de dnsa, o prinde s-o bate, s-o bate, pn-o omoara n bataie! Si asa, baba cea zgrcita si nebuna a ramas de tot saraca, lipita pamntului. De-acu a mai mnca si rabdari prajite n loc de oua; ca bine si-a facut rs de gaina si-a ucis-o fara sa-i fie vinovata cu nimica, sarmana! Mosneagul nsa era foarte bogat; el si-a facut case mari si gradini frumoase si traia foarte bine; pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iara pe cucos l purta n toate partile dupa dnsul, cu salba de aur la gt si ncaltat cu ciubotele galbene si cu pinteni la calcie, de ti se parea ca-i un irod de cei frumosi, iara nu cucos de facut cu bors.

Pgina 3