Experiment

Psihopedagogic

Elev: Pop Diana-Teodora

Tema cercetarii

“Utilizarea metodelor interactive ca factor optimizator in Reeducarea ortofonica in

invatamantul prescolar”
 Dislalia

Cea mai frecventă dintre tulburările de pronunţie este dislalia (pelticia), prezentă în peste 90% din cazuri, atât la persoanele
normale cât şi la cele cu tulburări mintale şi senzoriale. Ea constă în abaterea de la pronunţia standard sau incapacitatea
subiectului de a pronunţa corect un sunet, o silabă sau un cuvânt. Sunetele cele mai afectate sunt cele care apar mai târziu în
vorbirea copilului necesitând o modulare şi o sincronizare mai fină din partea componentelor aparatului fonoarticulator; este cazul
vibrantei ,,r”, siflantelor ,,s”, ,,z”, africatelor ,,c”, ,,g”, ,,ţ” şi şuierătoarelor ,,ş” şi ,,j”. Atunci când dislalia nu este însoţită şi de alte
deficienţe, integritatea funcţiilor limbajului se păstrează, şansele corectării fiind mult mai mari. De asemenea, dacă subiectul are
tulburări de articulare, pronunţie, manifestate prin omiterea, deformarea, substituirea, înlocuirea sau inversarea sunetelor, sau care
afectează decodarea mesajelor verbale avem dislalie.

Diagnosticul dislaliei se poate pune după ce copilul împlineşte 3 ½ ani. Trăsătura caracteristică a vorbirii dislalice o constituie
tulburarea unităţii dintre forma şi conţinutul vorbirii.
 Scopul Cercetarii Obiectivele Cercetarii
● utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva
a nivelului de pregatire al elevilor, adecvarea sau elaborarea altora
noi;
Inlocuirea unor metode
● determinarea nivelului de pregatire al elevilor implicati in cercetare;
traditionale ( copilul repeta
● inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de
cuvinte pana reuseste sa
elevii claselor experimentale si de control, la testul initial si la cel
pronunte) cu metode moderne,
final;
interactiva care au scopul de a
● analiza relatiei dintre rezultatele scolare si invatarea prin cooperare
captiva copilul si interesul
prin: interpretarea calitativa si cantitativa a rezultatelor prescolarilor
acestuia; experimentarea
la testele administrate, analizarea climatului educational, a
invatarii prin cooperare.
comunicarii si a inteligentei interpersonale, a motivatiei si a
satisfactiei in activitatea didactica, a factorilor care stimuleaza sau
franeaza invatarea prin cooperare;
● cuantificarea si masurarea gradului de implicare al celor doi
componenti ai binomului educational - prescolar si educatoare - in
derularea activitatii didactice
Tipul cercetarii:

practic-aplicativǎ;

Ipoteza cercetarii
Daca utilizam metode interactive de grup in invatamantul prescolar, atunci va creste performanta atingerii
competentelor specifice ariei curriculare limba si comunicare la gradinita, iar prescolarii asimileaza mai bine
o cantitate de cunostinte, isi formeaza si consolideaza deprinderi tipice pentru insusirea vorbirii corecte,
asociate tehnicilor de comunicare, fapt ce le permite o performanta superioara de comunicare.
Variabilele cercetarii

VARIABILA INDEPENDENTA VARIABILA DEPENDENTA

ale experimentului: metode de invatare ale experimentului: performantele scolare

prin cooperare, respectiv si comportamentale ale elevilor
"Predarea/Invatarea reciproca", (deprinderi de vorbire corectǎ, capacitati
"Ganditi-Lucrati in perechi-Comunicati”. cognitive comlexe: gandire divergenta,
logica,deprinderi sociale).
Coordonate majore ale metodicii de cercetare:

Locul de desfasurare a cercetarii: Gradinita cu program prelungit Arlecchino, judetul Mures,

Educatoare: Pop Lucia si Radu Simina
Perioada de cercetare: anul scolar 2022-2023 - Modulele I,II si III
Esantionul de participanti:
esantionul experimental: grupa mare (Grad. p.p Arlecchino), colectiv format din 23 copii,
participanti la cercetare 10 copii din efectivul total al grupei, nivel de dezvoltare fizica si
intelectuala corespunzatoare varstei, usoare probleme in vorbirea directa( dislalii) detin
competente corespunzatoare obiectivelor cadru si de referinta prevazute in programa scolara
pentru grupa mare;
esantionul de control: grupa mare ( Grad.p.p. Arlecchino),participanti la cercetare 13
copii(restul grupei) nivel de dezvoltare fizica si intelectuala corespunzatoare varstei, fara
probleme in vorbirea directa, competente specifice discilplinelor la nivelul standardelor
curriculare prevazute de programa pentru grupa mare
 Esantionul de continut

Cartonase care contin cuvinte cu vibranta ,,r”, siflantele ,,s”, ,,z”, africatele ,,c”, ,,g”, ,,ţ” şi
şuierătoarele ,,ş” şi ,,j” la inceput, in mijloc si in final, cartonase cu animale care contin
aceste vibrante siflante africate sau suieratori; gimnastca fetei, si a limbi, vocalize
(rareriroru, sasesisosu, zazezizozu, tatetitotu,lalelilolu, etc.)
 Metoda cercetarii

Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus: experimentul psiho-pedagogic /

didactic, metoda observatiei, metoda testelor si a altor probe de evaluare orala. Metoda
de baza a fost experimentul didactic iar tehnica utilizata este cea esantioanelor
paralele/echivalente, adica designe experimental intersubiecti, in care se include un
esantion de control, cu nivel comparabil cu cel al esantionului experimental, cat mai
asemanator cu acesta. La esantionul de control(efectivul de 13 copii), maniera de lucru
va fi obisnuita, neinfluentata de variabila independenta, manipulata la esantionul
experimental(efectivul de 10 copii). Se urmareste, pe de o parte, variatia variabilei
dependente in functie de variabila independenta (la esantionul experimental) si, pe de
alta parte, variatia variabilei dependente in conditiile in care nu intervine variabila
independenta (la esantionul de control). Intrucat cele doua tipuri de esantioane nu
difera semnificativ/sensibil la inceputul experimentului, fiind aproximativ echivalente,
diferentele constatate la sfarsitul experimentului sunt, foarte probabil, datorate noului
factor.
Feedback dupa realizarea experimentului

Metodele utilizate au fost de succes si de ajutor, dupa punerea in practica a acestui experiment
copii din esantionul experimental si au reeducat ortofonia si au reusit sa scape de balbaiala ne
mai avand nevoie in continuare de un logoped. Intre timp esantionul de control si a exersat
dictia.