TEHNICI DE MANIPULARE

(<Nu suntem pl[ti\i pentru a fi morali!)

La <]nt`lnirea consultativ[ din 9 mai de la M.A.E. au participat =i c`\iva studen\i ai Ligii. Printre ei trei tineri din nordul Bucovinei, afla\i la studii ]n Bucure=ti. S-au a=ezat pe un r`nd de scaune ]n spate, la perete; masa oval[ cu microfoane a s[lii Gafencu era ocupat[ de c[tre reprezentan\ii O.N.G.-urilor. Studen\ii bucovineni primiser[ textul Tratatului cu o sear[ ]nainte =i apucaser[ s[-l parcurg[, formul`ndu-=i unele obiec\ii. Valeriu Zegrea accede la microfon (unii reprezentan\i ai O.N.G.-urilor p[r[seau sala, dup[ ce luaser[ cuv`ntul) =i atac[ Tratatul ]n punctul lui considerat forte de c[tre Putere <sprijinirea minorit[\ii rom`ne din Ucraina ]n eforturile sale de a-=i p[stra identitatea: Tratatul nu are prevederi concrete prin care s[ se ofere un ajutor real, eficient rom`nilor din teritoriile ocupate de Ucraina. El preia o serie de prevederi generale ale conven\iilor interna\ionale =i ale Constitu\iei Ucrainei, cu privire la drepturile minorit[\ilor na\ionale:

< Articolul 13 1. }n scopul protec\iei identit[\ii etnice, culturale, lingvistice =i religioase a minorit[\ii rom`ne din Ucraina =i a minorit[\ii ucrainene din Rom`nia, P[r\ile Contractante vor aplica normele =i standardele interna\ionale prin care sunt determinate drepturile persoanelor apar\in`nd minorit[\ilor na\ionale . 5. P[r\ile contractante reafirm[ c[ persoanele apar\in`nd minorit[\ii rom`ne din Ucraina =i cele apar\in`nd minorit[\ii ucrainene din Rom`nia au dreptul de a folosi limba lor matern[ ]n raporturile cu autorit[\ile publice, ]n conformitate cu legisla\ia lor na\ional[ =i cu angajamentele interna\ionale ale P[r\ilor Contractante. 6. P[r\ile Contractante recunosc c[, ]n exercitarea dreptului la asociere, persoanele apar\in`nd acestei minorit[\i na\ionale pot ]nfiin\a =i men\ine, ]n conformitate cu legisla\ia intern[, propriile organiza\ii, asocia\ii, precum =i institu\ii sau a=ez[minte de ]nv[\[m`nt, culturale =i religioase.

Mai mult, alineatul 9 al articolului 13, livreaz[ rom`nii din Teritoriile Ocupate autorit[\ilor ucrainene, ]n situa\ii de ]nc[lcare a drepturilor lor: <Orice persoan[ apar\in`nd unei minorit[\i na\ionale, care consider[ c[ drepturile
71

protejate prin acest articol i-au fost ]nc[lcate, are dreptul s[ adreseze o peti\ie autorit[\ilor de stat competente, folosind procedurile legale disponibile. Dup[ aceast[ interven\ie care nu a primit nici un r[spuns Valeriu Zegrea s-a retras pe scaunul din spate, al[turi de ceilal\i studen\i bucovineni. La c`teva minute, unul dintre func\ionarii Ministerului de Externe a venit ]n dreptul lor =i le-a cerut s[ nu mai intervin[: <Dumneavoastr[ ave\i statut de observatori. Nu mai face\i valuri. S[ remarc[m expresia; ea va reveni, ]ntr-o luare de pozi\ie ulterioar[, ]n problema Tratatului, a pre=edintelui Constantinescu. Peste c`teva zile, ]n cadrul unei ]nt`lniri cu Dumitru Ciau=u, care a avut loc ]n sala de Consiliu a Facult[\ii de Drept =i la care era prezent un reprezentant al Ambasadei Ucrainei la Bucure=ti, Valeriu Zegrea =i-a reiterat pozi\ia: <Pentru p[strarea identit[\ii rom`nilor din teritoriile ocupate de c[tre Ucraina, ar fi suficient ca ucrainenii s[-=i respecte propria Constitu\ie, care este foarte generoas[ ]n aceast[ privin\[. Dup[ ]ncheierea acestui tratat de care Ucraina are acum mare nevoie pentru a se legitima ca stat procesul de dezna\ionalizare va continua cu o intensitate sporit[. Din nou, avertismentul lui Valeriu Zegrea a sunat ]n pustiu. }n noiembrie 1998 c`nd efectele pe acest plan ale tratatului deveniser[ de mult vizibile Ziua titreaz[:

<Petre Roman consider[ c[ M.A.E. e vinovat de caren\ele Tratatului cu Ucraina Pre=edintele Senatului, Petre Roman, a declarat ieri la Satu Mare c[ Ministerul Afacerilor Externe a gre=it din punct de vedere tehnic atunci c`nd a ]ncheiat Tratatul cu Ucraina. El a spus c[ tratatul bilateral prezint[ caren\e privind modul ]n care sunt puse ]n aplicare prevederile legate de drepturile minorit[\ii rom`ne din Ucraina. Se vede acum unde tratatul ar fi putut fi mai atent. Este capitolul legat de punerea ]n aplicare =i condi\iile care privesc minoritatea rom`n[ din Ucraina. Acolo, tehnic vorbind, M.A.E. nu a fost la ]n[l\ime.
Petre Roman ]l gratuleaz[ cu ]nc[ un =ut ]n fund pe cel mai apropiat coechipier al s[u de odinioar[ (supranumit ]ntre prieteni Zepelin, probabil pentru alunec[rile valsate ale acestui dirijabil ]n alizeele politicului). Spre finalul ]ntrunirii din 9 mai de la M.A.E., c`nd devenise limpede c[ ea are un caracter formal, c[ Tratatul este b[tut ]n cuie, Valeriu Zegrea revine la microfon. I se refuz[ cuv`ntul: <A\i mai vorbit o dat[. Atunci, un al doilea student bucovinean se a=eaz[ la microfon. Ridic[ de
72

repetate ori m`na, cer`nd cuv`ntul. Nu i se d[. }ntrunirea se sf`r=ea.

<Eram din ce ]n ce mai indignat. Nu mi se d[dea cuv`ntul. L-am luat: Se vorbe=te aici despre soarta rom`nilor din Ucraina. Se vorbe=te de 3 ore, iar noi, care tr[im acolo, nu suntem consulta\i. Cum se poate? V[ ascult[m! Vorbi\i! Dar v[ rug[m s[ fi\i scurt. Ave\i un minut a intervenit Adrian Severin. Ce puteam s[ spun ]ntr-un minut? Eram emo\ionat. G`ndisem ]ndelung o singur[ fraz[: }n 1940, noi, genera\ia nen[scut[ ]nc[, am fost pre\ul pe care Rom`nia l-a pl[tit pentru nu mai mult dec`t un an de lini=te a ei. Rom`nia ne este datoare. Am continuat, sub presiunea timpului limitat, f[r[ s[-mi pot alege cuvintele: Avem nevoie de ajutor acum. Dac[ armata rom`n[ va intra ]n Cern[u\i peste 20, 30, 100 de ani, e posibil ca acolo s[ nu mai fie rom`ni, sau s[ fie ]nt`mpinat[ de c[tre rom`ni cu armele ]n m`n[, deoarece ei vor fi deja dezna\ionaliza\i. Am repetat, de c`teva ori, aceast[ idee. Nu aveam ]n minte ce form[ de ajutor s[ ni se dea. De=i spusesem de intrarea armatei rom`ne ]n Cern[u\i, nu m[ g`ndeam la intrarea armatei rom`ne acum. Nici vorb[ s[ fi cerut semnarea tratatului rom`no ucrainean ]n actuala lui form[. Interven\ia mea fusese ]n sensul celor spuse ]nainte de c[tre Valer: Tratatul este ineficient. Prin articolul 13.9., ne d[ pe m`na ucrainenilor, pune lupul paznic la oi. Dup[ ce ]ntrunirea a luat sf`r=it, cel care ]nregistrase (era cu un magnetofon) mi-a spus c[ dup[ amiaz[, la 5, va fi la radio o emisiune pe aceast[ tem[. Am ajuns acas[ dup[ ]nceperea emisiunii. Adrian Severin vorbea despre necesitatea =i utilitatea ]ncheierii tratatului. C`nd mi-am auzit cuvintele, m-am ]ngrozit; decupaser[ textul: +i, ca o prob[ pentru necesitatea semn[rii acestui tratat, iat[ ce ne-a spus un student din nordul Bucovinei, la ]nt`lnirea de azi, de la Ministerul Afacerilor Externe: Avem nevoie de ajutor acum peste 20, 30, 100 de ani, e posibil s[ nu mai fie acolo rom`ni C`teva dintre cuvintele mele, scoase din context, erau folosite pentru justificarea semn[rii tratatului; se auzea clar unde t[iaser[ fraza.
Am stat de vorb[, de c`teva ori, cu acest student. Un sentiment na\ional puternic: <Cei care nu ]n\eleg sensul pozitiv al termenului na\ionalist s[ consulte dic\ionarele. Nu pe cele comuniste. Bunicul lui dup[ mam[, fost soldat ]n armata rom`n[, a intrat ]n rezisten\a na\ional[ la cedarea Bucovinei, ]n 1940; dup[ 1945 a fost condamnat la 15 ani de lag[r; a
73

fost eliberat dup[ moartea lui Stalin. La ]ncheierea Tratatului cu Ucraina i-a spus dezn[d[jduit: <M[ vor ]ngropa ru=ii. Acest student, Viorel Ianciuc, este singurul interlocutor care, ]n discu\iile pe care le-am purtat pe marginea tratatului, a adus, ]n privin\a drepturilor =i obliga\iilor noastre ]n Basarabia =i Bucovina, argumentul sacralit[\ii. Mai departe, pe cuvintele g`tuite de emo\ie pe care le-a rostit ]n acel minut acordat de c[tre ministrul de externe al Rom`niei, Adrian Severin, au umblat foarfecele montajului comandat de c[tre fostul activist cultural al Asocia\iei Studen\ilor Comuni=ti specializat ]n astfel de montaje acela=i Adrian Severin.

1997. Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Tratatului cu privire la rela\iile de bun[ vecin[tate dintre Rom`nia =i Ucraina:
<Domnul Adrian Severin:

Extrase din Stenograma =edin\ei Camerei Deputa\ilor din 26 iunie

Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat

Domnii Petre |urlea, Marcu Tudor (din banc[):

Oare?!

Domnule ministru de stat, v[ rog s[ ne spune\i care dintre reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea tratatului ]n actuala form[? Dup[ =tiin\a noastr[, nici unul: ba din contr[, se opun unei astfel de ratific[ri. r[spund domnului Valeriu Tab[r[: da, la ]nt`lnirile pe care le-am avut la Ministerul de Externe cu diverse organiza\ii neguvernamentale, au participat =i reprezentan\i ai unor organiza\ii neguvernamentale din Bucovina =i unul dintre tinerii de acolo, unul dintre tinerii care au participat, ne-a spus, ]n numele celorlal\i, ne-a spus: Sigur, dumneavoastr[ v[ pune\i problema, ast[zi, aici (din partea st`ng[ a s[lii: Cum se nume=te?), pentru c[ se discuta =i atunci, o s[ v[ dau numele, doar nu v[ imagina\i c[ mint, o s[ v[ dau numele ]n mod exact (rumoare ]n partea st`ng[ a s[lii de =edin\[), dar, deci, spunea acest t`n[r, n-am textul =i ]ncerc s[ reproduc c`t mai exact: Dumneavoastr[ discuta\i aici despre am`narea semn[rii tratatului., pe atunci se punea problema de semnare, ]n a=teptarea unui moment mai favorabil. S-ar putea , spunea acel t`n[r ]n continuare, ca momentul favorabil s[ vin[ peste 10, 20, peste 100 de ani, dar atunci nu vom mai exista ]n
74

. Domnul Valeriu Tab[r[:

. Domnul Adrian Severin:

Bucovina =i noi suntem cei care suport[m direct sacrificiul pe care Rom`nia l-a f[cut, c`ndva, ]n 1940.
Aceast[ b`lb`ial[ manipulatorie a lui Adrian Severin merit[ s[ fie analizat[ =i pentru a vedea lipsa de rigoare =i nivelul la care au loc, deseori, discu\iile ]n Parlamentul Rom`niei. }n primul r`nd tehnica glis[rii contextului, bine cunoscut[ ]n construc\iile manipulatorii sau sofistice: cu ajutorul aparent inofensivei sintagme <]n numele celorlal\i, Severin insinueaz[ asumarea de c[tre ceilal\i (ceilal\i <tineri care au participat, ceilal\i <tineri de acolo din Bucovina sau chiar ceilal\i <reprezentan\i ai unor organiza\ii neguvernamentale din Bucovina) a spuselor (=i ele mistificate) ale acestui t`n[r. Acel student a vorbit ]n nume propriu, ]n condi\iile pe care le-am relatat. Mult mai important, ]ns[: Adrian Severin afirmase, cu aplomb, de la tribuna Camerei: <Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat. Plusase, inutil =i iresponsabil, a=a cum a plusat pe tot parcursul valid[rii tratatului. Nici mai mult, nici mai pu\in dec`t toat[ comunitatea rom`n[ din Ucraina! }ntrebarea lui Valeriu Tab[r[ fusese: <Care dintre reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea Tratatului ]n actuala lui form[? Valeriu Tab[r[ s-ar fi mul\umit cu c`teva nume de reprezentan\i auto-riza\i ai acestor comunit[\i, eventual cu unul. R[spunsul la ]ntrebarea lui Valeriu Tab[r[ este: nici unul! Cunoa=te\i deja Declara\iile lui Lorin Fortuna, Mircea Druc, Valeriu Graur. M[ voi opri asupra Declara\iei de la Putna. La data acestor discu\ii, Declara\ia de la Putna fusese semnat[ de peste 50 de organiza\ii neguvernamentale =i partide politice. Printre O.N.G.-urile semnatare: Asocia\ia

Cultural[ <Glasul Basarabiei, Asocia\ia Cultural[ <Pro Basarabia =i Bucovina, Asocia\ia Rom`n[ a Victimelor Represiunilor Staliniste, Consiliul Na\ional al Re]ntregirii, Societatea pentru Cultura =i Literatura Rom`n[ ]n Bucovina, Societatea Cultural[ <Bucure=ti Chi=in[u, Societatea Cultural[ <|inutul Her\a, Uniunea Rom`nilor Bucovineni am selectat numai organi-za\ii ale
rom`nilor proveni\i din Teritoriile Ocupate. La data ratific[rii Tratatului la Camer[, punctul 29 al Declara\iei de la Putna avea urm[toarea form[: <Atragem aten\ia c[ Tratatul propus spre ratificare reprezint[ strict

voin\a de cabinet a Executivului =i Pre=edin\iei, incapacitatea lor de a ap[ra cu demnitate interesele fundamentale ale Rom`niei =i nu angajeaz[ ]n nici un fel
75

con=tiin\a na\ional[ =i drepturile noastre asupra teritoriilor de\inute ilegal de c[tre Ucraina.
Nici unul dintre reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti basarabene =i bucovinene care tr[iesc acum ]n Teritoriile Ocupate nu a cerut ratificarea tratatului ]n actuala lui form[. Nici Vasile T[r`\eanu, nici Arcadie Opai\, nici profesorul Constantinovici, nici Alexandrina Cernov, nici profesorul Grigore Bostan, nici Ilie Tudor Zegrea, nici Dumitru Covalciuc, nici Petru Grozavu, nici Dumitru Hajd[u, nici Gheorghe Simionca. Nici una dintre societ[\ile culturale: nu <Mihai Eminescu, nu <Aron Pumnul, nu <Dun[rea =i Marea, nu <George Co=buc. Nici o forma\iune politic[ din Teritoriile Ocupate. Nimeni. Dimpotriv[, reprezentan\ii rom`nilor din Teritoriile Ocupate au cerut ca tratatul s[ nu fie semnat ]n actuala lui form[. La Cern[u\i, semnarea Tratatului de baz[ este considerat[ ca a treia tr[dare (1940, 1947, 1997). Acesta este motivul pentru care, la ]ntrebarea lui Valeriu Tab[r[, Adrian Severin, b`lb`indu-se, nu s-a putut referi la nici un reprezentant al comunit[\ilor rom`ne=ti din Teritoriile Ocupate. La 3 mai 1997, Viorel Patrichi public[ un interviu luat lui Vasile T[r`\eanu, redactorul-=ef al ziarului Arca=ul din Cern[u\i:

<V.P.: Atunci c`nd s-a invocat semnarea tratatului dintre Rom`nia =i Ungaria, frunta=ii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom`nia au fost solicita\i de Budapesta la mai multe consf[tuiri; societ[\ile rom`ne=ti din nordul Bucovinei nu sunt ]ntrebate de c[tre Guvernul Rom`niei, c`nd se discut[ destinul rom`nilor de acolo. Cum v[ explica\i acest lucru? V.T.: +i pe noi ne mir[ acest fapt, mai ales c[ Rom`nia permite organizarea partidelor pe criterii etnice, ceea ce ]n Ucraina e imposibil. O dat[ ce noi, rom`nii, nu suntem constitui\i ]ntr-un partid puternic, cum este UDMR ]n Rom`nia, e clar c[ oficialit[\ile de la Bucure=ti s-au g`ndit c[ nu au cu cine discuta; dar puteau s[ ne consulte =i pe noi, rom`nii din Cern[u\i, la nivelul societ[\ilor culturale. Trec`nd spre Kiev sau spre Moscova, puteau s[ fac[ o escal[ =i la noi s[ vad[ cum tr[iesc rom`nii no=tri, ce probleme avem, =i apoi s[ semneze un tratat pe care pretind c[-l vor de dragul nostru.
+i iat[ ce spune doamna Alexandrina Cernov, profesor la catedra de Limba =i Literatura Rom`n[ a Universit[\ii din Cern[u\i, membru de onoare al Academiei Rom`ne: <S-a semnat un document prin care, ]n ceea ce prive=te Rom`nia, se reactualizeaz[ Pactul Molotov Ribbentrop. Suntem sacrifica\i ]n numele unei himere. Semnatarii acestui document nu au nici un drept moral, cu at`t mai
76

pu\in unul istoric, s[ hot[rasc[ soarta noastr[, s[ ne ]nchid[ pentru totdeauna por\ile, s[ ne lase cum spune poetul Ilie Motrescu f[r[ nici o zdrean\[ de speran\[. Am fost foarte indignat[ de afirma\iile doamnei Zoe Petre din revista 22 care sus\ine teza c[ nordul Bucovinei trebuie sacrificat ]n numele intereselor politice actuale ale Rom`niei; =i astfel de idei sunt lansate de un istoric rom`n! Cred c[ ]n aceast[ problem[ ar fi trebuit consulta\i to\i liderii mi=c[rii noastre na\ionale. Nu au fost consulta\i nici unul dintre cei doi membri de onoare ai Academiei Rom`ne, care au participat de la ]nceput la mi=carea de rena=tere a con=tiin\ei na\ionale rom`ne=ti de la Cern[u\i =i care sunt responsabili de ceea ce spun =i fac. S[ recapitul[m. <Domnul Adrian Severin: <Domnul Valeriu Tab[r[:

Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat

Domnule ministru de stat, v[ rog s[ ne spune\i care dintre reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea tratatului ]n actuala lui form[? Dup[ =tiin\a noastr[, nici unul: ba din contr[, se opun unei astfel de ratific[ri.
Ca r[spuns la aceast[ ]ntrebare, de la tribuna Camerei Deputa\ilor, Adrian Severin poveste=te ce i-a spus <un t`n[r <]n numele celorlal\i, afirm[ d`nsul mistific`nd, ]n plus, =i con\inutul spuselor acestui t`n[r. Nu e de mirare c[ Adrian Severin se preteaz[ la o asemenea mistificare; de mirare este c[ ]ntregul Parlament se las[ manipulat. Nimeni nu a remarcat grava discrepan\[ ]ntre afirma\ia lui Severin: <comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat =i justificarea dat[ de el pentru aceast[ afirma\ie: <unul dintre tinerii de acolo, unul dintre tinerii care au participat ne-a spus: R[spunsul lui Severin pare a-i fi mul\umit pe deputa\i. }ntrebarea se dovede=te a fi avut o func\ie pur retoric[ =i problema r[m`ne, ca multe altele ]n Parlamentul Rom`niei, ]n coad[ de pe=te. La 7 iulie, ]n Senat, mistificarea este escaladat[: <Domnul Adrian Severin:

Nu mai departe de acum c`teva zile, ]nso\indu-l pe Pre=edintele Emil Constantinescu, am avut ocazia s[ facem o vizit[ ]n satul Babele din Ucraina, din sudul Basarabiei, ca provincie istoric[, unde am ]nt`lnit reprezentan\i ai comunit[\ii rom`ne care tr[iesc acolo, =i mesajul acestor reprezentan\i a fost cel
77

pu\in la fel de clar ca mesajul pe care, cu c`teva luni ]nainte, la o ]nt`lnire pe care am organizat-o la Ministerul de Externe, ni l-au dat reprezentan\ii studen\ilor din Bucovina, mai exact din Cern[u\i, =i care ne-au spus c[ pentru ei acest Tratat acum este important, pentru c[ ei au nevoie acum =i nu peste 10, 20, 30 de ani de sprijin ]n ceea ce prive=te p[strarea identit[\ii lor culturale, etnice, lingvistice, religioase etc.
<Unul dintre tinerii care au participat, vorbind ]n numele celorlal\i, de la Camer[, devine, la Senat, <reprezentan\ii studen\ilor din Bucovina, iar ambigua manipulare a cuvintelor acelui t`n[r, f[cut[ la Camera Deputa\ilor, cap[t[ aplomb la Senat: <ne-au spus c[ pentru ei acest Tratat acum este important. }n sf`r=it, ]n prim[vara lui 99, consider`nd c[ peste manipularea pe care a orchestrat-o la 9 mai 1997 s-a a=ternut complet praful uit[rii, Adrian Severin afirm[, sigur de sine: <}n acest sens toat[ lumea se pare c[ a uitat cuvintele unui grup de

tineri studen\i bucovineni rostite ]n zilele premerg[toare semn[rii Tratatului. Ace=tia spuneau: Dac[ Tratatul nu se ]ncheie doar pentru a se evita impresia c[ Rom`nia a renun\at la teritoriile sale, atunci semna\i-l acum, ]ntruc`t altfel, peste c`teva decenii, c`nd poate le va putea relua, nu va mai tr[i nici un rom`n pe acele p[m`nturi. (Tratatul cu Ucraina un succes exasperant, ]n Lumea magazin 4/1999)
Sunt deja <cuvintele unui grup de tineri nu pot s[-mi reprim compara\ia: ca la ASC, pe vremuri care au spus, f[r[ nici un echivoc: <Tratatul semna\i-l acum. +i, sub presiunea maselor, l-au semnat! * }n aceea=i perioad[, imediat dup[ semnarea Tratatului, la Kiev, de c[tre mini=trii de externe ai Rom`niei =i Ucrainei, ]ncepe ceea ce se dovede=te a fi ]n\eles pre=edintele Constantinescu printr-o <larg[ dezbatere public[ na\ional[, anume apari\ia sa pe postul na\ional de televiziune, ]ntr-o pledoarie unilateral[ proTratat. <Dac[ e dezbatere na\ional[, e natural ca televiziunea na\ional[ =i marile

cotidiane na\ionale s[ prezinte opiniile celor care au convingerile pre=edin-telui na\iunii =i ale ministrului ei de externe noteaz[ Viorel Patrichi.

}ntr-una dintre <dezbateri, pre=edintele apare ]nso\it de istoricul profesor dr. Dinu Giurescu, cel care lansase, la concuren\[ cu deja celebra sintagm[ preziden\ial[, varianta: <Trebuie s[ renun\[m la istorie. Evident, este o

78

emisiune <la dou[ voci proTratat. Chiar presa favorabil[ remarc[: <pre=edintele ar fi trebuit s[ fie ]nso\it =i de un opozant al ideii semn[rii tratatului. Flashback: Cu o jum[tate de secol ]n urm[, ]n 1940, istoricul profesor C.C. Giurescu, tat[l profesorului Dinu Giurescu, vota ]n Consiliul de Coroan[ pentru cedarea Basarabiei =i Bucovinei. Nicolae Iorga ceruse imperativ rezisten\a armat[. }ntr-o a doua emisiune de acest fel, mingea ]i este servit[ la fileu pre=edintelui de c[tre Anca Toader. Un comentariu dur la adresa acestei emisiuni, semnat de c[tre Viorel Patrichi, Tratatul cu Ucraina marea p[c[leal[, nu prime=te spa\iu la Rom`nia liber[; Patrichi reu=e=te s[-l publice ]n Lumea Magazin:

<Semnarea acestui tratat este justificat[ cu argumente ca orice inep\ie care nu poate fi reparat[: Nu putem ataca Ucraina pentru recuperarea teritoriilor. Trebuie s[ \inem cont de faptul c[ Ucraina are 60 de milioane de locuitori =i de\ine focoase nucleare, spune pre=edintele.
Trebuie subliniat c[ absolut nimeni ]n Rom`nia, nici ]nainte de 89, nici dup[ 89, nici dup[ 96, nu a pus problema recuper[rii prin for\[ a teritoriilor noastre ocupate de Uniunea Sovietic[, ulterior de Ucraina. Afirma\ia pre=edintelui a fost perceput[, de c[tre cei care erau ]n cuno=tin\[ de cauz[, ca o jignire la adresa poporului rom`n. Prin faptul c[ sugereaz[ o asemenea abordare din partea adversarilor semn[rii tratatului capitulard. Prin primitivismul politic al acestei afirma\ii manipulatorii, care exprim[ supozi\ia pre=edintelui asupra unui primitivism politic al acelora c[rora li se adreseaz[. Am comentat deja acest tip de manipulare: <Alternativa la validarea acestui tratat este atacarea Ucrainei. Alternative la validarea acestui tratat capitulard erau nenum[rate: de la semnarea unei declara\ii de bun[ vecin[tate, cu sau f[r[ men\ionarea existen\ei contenciosului teritorial, p`n[ la continuarea negocierilor <cu o voin\[ politic[ de cremene cum va spune dr. Aurel Preda care s[ conduc[ la o form[ de text acceptabil[ pentru diploma\ia rom`n[. O Declara\ie solemn[ unilateral[ a Parlamentului Rom`niei, prin care s-ar fi f[cut cunoscut c[ Rom`nia, ]n spiritul Actului Final, respect[ principiul inviolabilit[\ii teritoriale ]n raport cu to\i vecinii s[i, ar fi fost un semnal la fel de clar =i mult mai precaut din punct de vedere diplomatic, asupra faptului c[ Rom`nia este un factor de stabilitate ]n zon[. Dup[ cum reiese, printre altele, din sondajele f[cute ]n mediile diplomatice americane de c[tre p[rintele Calciu-Dumitreasa, Statele Unite nu a=teptau mai mult. Pre=edintele Constantinescu a determinat Externele =i Parlamentul s[
79

pluseze, obsedat de himera <pa=aportului de intrare ]n NATO. Nu exist[ <pa=aport pentru intrarea ]n NATO. }n diploma\ie, la vorbe se r[spunde cu vorbe. +i cred c[ orice diplomat serios desconsider[ un adversar sau un partener care face altfel. Pre=edintele Constantinescu ne spune c[ face o politic[ extern[ bazat[ pe principiul <str`ngerii loiale de m`n[. Un asemenea principiu nu exist[ ]n politic[. O solu\ie elegant[ ar fi fost urmarea procedurii de ratificare p`n[ la Senat =i neratificarea ]n Senat (ceea ce s-ar fi ]nt`mplat ]n mod natural ]n lipsa puternicei presiuni politice pentru ratificare). O alternativ[ subtil[ diplomatic ar fi fost ]ncheierea cu prioritate a unui Tratat de baz[ cu Federa\ia Rus[, ]naintea celui cu Ucraina, ]n care s[ se fi ]ncercat, printr-o persuadare diplomatic[ profesionalist[, introducerea formulei de condamnare a pactului Molotov Ribbentrop =i a consecin\elor sale. Trebuie subliniat, ]nc[ o dat[, c[ teritoriile noastre nu se afl[ ]n Federa\ia Rus[ deci opozi\ia Rusiei la introducerea unei asemenea clauze nu ar fi avut obiect concret =i c[ Rom`nia ar fi putut juca pe frontul diplomatic de est cartea rus[ ]mpotriva c[r\ii ucrainene. Pre=edintele Constantinescu a ales cartea ucrainean[, care ne-a costat renun\area de jure la teritoriile rom`ne=ti ocupate de Ucraina, =i a ]ncercat s[ conving[ poporul rom`n c[ este unica. O asemenea linie politic[ ar fi ]nsemnat introducerea prealabil[ a clauzei de condamnare a Pactului Molotov Ribbentrop =i a urm[rilor sale ]n tratatul semnat de Rom`nia cu Germania (fapt realizat ]n tratatele semnate cu Italia =i cu |[rile Baltice). Adic[ o strategie politic[ urm[rit[ cu tenacitate. Ceea ce am avut ]n schimb, ]n to\i ace=ti ani de dup[ 89, se nume=te diletantism. Revin la comentariul lui Viorel Patrichi asupra emisiunii TVR1, cu prezen\a pre=edintelui Constantinescu, sus\inute de c[tre Anca Toader:

<A nu semna un document umilitor nu presupune c[ vom s[ri m`ine pe cai. Japonia nu atac[ Rusia, chiar dac[ nu semneaz[ tratatul de pace p`n[ la restituirea celor patru insule pustii. Astfel, din punct de vedere juridic, Tokio =i Moscova se afl[ ]nc[ ]n stare de beligeran\[. Bine, dar Rom`nia nu e Japonia, vine contraargumentul. Da, dar nici Ucraina nu e Rusia. Trebuie s[ \inem seama, apoi, c[ Ucraina are 60 de milioane de locuitori =i posed[ arme nucleare, afirm[ pre=edintele Constantinescu pe postul na\ional de televiziune, la o or[ de v`rf. }n realitate, Ucraina are 49 de milioane de locuitori =i, ]n 1995, a predat Rusiei toate ogivele nucleare. A induce opiniei publice spaima unui atac nuclear este cel pu\in regretabil.
80

}n manipul[rile opiniei publice de c[tre conducerile succesive ale Rom`niei postdecembriste, se pare c[ cifra 60 are o func\ie ocult[: <60.000 de mor\i la revolu\ie manipulare TVR1 Iliescu Roman. <60 de miliarde dolari investi\ie str[in[ ]n timpul mandatului meu manipulare TVR1 Emil Constantinescu, ]n campania electoral[. <60 de milioane de locuitori, popula\ia statului pe care Rom`nia ar trebui s[-l atace, dac[ nu ar semna tratatul manipulare TVR1 Emil Constantinescu. La ]nceputul lui 1998, pre=edintele Constantinescu ]i acord[ lui Marius Tuc[ un interviu, transmis ]n direct de la la Cotroceni. De=i abandon`ndu-=i pentru prima dat[ bretelele la sacou =i cravat[ (ceea ce pentru el este echivalentul \inutei fracpapion), Marius Tuc[ nu-=i p[r[se=te stilul frust al ]ntreb[rilor:

<M.T.: Hai s[ spunem lucrurilor pe nume. A\i fost acuzat =i sunte\i acuza\i, cei care v[ afla\i la putere, c[ prin semnarea acestui tratat cu Ucraina am pierdut definitiv acele p[r\i din Rom`nia, m[ refer la Bucovina, la nordul =i sudul Basarabiei, definitiv. E.C.: Cine m[ acuz[? M.T.: Eu!
}n cadrul acestei emisiuni, pre=edintele reitereaz[ acela=i strereotip manipulator, ]ntr-o variant[ u=or modificat[: alternativa la semnarea Tratatu-lui cu Ucraina amenin\are militar[ din partea Ucrainei.

<M.T.: A\i vorbit de sacrificii istorice, domnule pre=edinte. E.C.: P[i nu se poate face nici un fapt istoric f[r[ sacrificii. Dar aceste sacrificii A nu semna, a men\ine o situa\ie din aceasta, de incertitudine, puteam s[ gener[m evolu\ii foarte periculoase. De exemplu: imediat ce am fost la Lisabona, dup[ ce am fost ales pre=edinte, Ucraina, de pild[, preg[tea demon-stra\ii militare, a=a-zise, am fost informat, pe Insula +erpilor sau ]n alt[ parte. Rom`nia ar fi fost

Desigur pre=edintele Constantinescu ]=i cunoa=te vulnerabilitatea ]n lansarea de unul singur a ideii <sacrificiului istoric (poate chiar la Lisabona, ]nainte de Davos). Dar e sub\ire g`ndul s[u c[ ]i vom accepta disculparea prin faptul c[: <dup[ ce am fost ales pre=edinte, Ucraina, de pild[, preg[tea demonstra\ii militare, a=a-zise, am fost informat, pe Insula +erpilor sau ]n alt[ parte. Rom`nia ar fi fost P[cat c[ fidel manierei sale de a nu l[sa interlocutorul s[-=i duc[ g`ndul p`n[ la cap[t Marius Tuc[ ne-a pus ]n imposibilitatea de a afla sf`r=itul acestei impecabile argumenta\ii preziden\iale.
81

Peste c`teva zile, marcat de exasperarea pre=edintelui c[ povestea cu Tratatul cu Ucraina nu se mai termin[, Adrian Severin ]i vine ]n ajutor cu o luare de pozi\ie ]n pres[: <Tratatul cu Ucraina un succes exasperant. Severin o \ine oblu cu <succesul, ca Ivan cu fluiera. La urma urmei putem c[dea de acord: un succes pentru Ucraina, exasperant pentru Rom`nia! +i, ]n sf`r=it o modificare fundamental[ de perspectiv[ din partea pre=edintelui, ]ntre 1997 =i 1999, devenit[ evident[ ]n cursul discu\iilor cu Marius Tuc[:

<E.C.: Nu, nu. Sta\i un moment, domnule Tuc[. Au fost valuri?E o \ar[ democratic[. Au fost manifesta\ii de sute de mii de oameni ]mpotriva acestui tratat? Au fost? Le-a\i v[zut dumneavoastr[? Referendumul nu s-a f[cut pentru c[ nu au existat condi\ii, nu au existat acele mari mi=c[ri populare care s[ se opun[. Nu au existat. Atunci f[ceam referendum.
+tim c[ punctul forte al pre=edintelui nu este Dreptul Constitu\ional (profesorul Iorgovan estima c[ nici 50% din ceea ce face pre=edintele nu este constitu\ional); din acest motiv ni se pare scuzabil[ aceast[ interpretare proprie (<original[) a textului Constitu\iei privitor la referendum. Articolul 90: <Pre=edintele Rom`niei, dup[ consultarea Parlamentului, poate cere poporului s[-=i exprime, prin referendum, voin\a cu privire la probleme de interes na\ional. Ne reamintim aprilie 1997: <}ntre parafare =i semnare doresc s[ propun o dezbatere public[ na\ional[. (declara\ie de uz extern ]n fa\a =efilor de state prezen\i la Istanbul) Ianuarie 1999: <Au fost valuri? Suntem o \ar[ democratic[. Au fost manifesta\ii de sute de mii de oameni ]mpotriva acestui tratat? Atunci f[ceam referendum. (declara\ie de uz intern, la Marius Tuc[ Show) +i iat[, ]n rezumat, ce s-a ]nt`mplat ]ntre aceste dou[ declara\ii: <E o \ar[ democratic[. La 8 mai 1997, mijloacele de informare ]n mas[ se ]nchid punctelor de vedere critice la adresa Tratatului. }ncepe campania de manipulare a opiniei publice prin mass-media, ]n primul r`nd prin marile posturi de televiziune TVR1 =i ProTV. Printre materialele pe care mi le-a trimis, de cur`nd, Lorin Fortuna xerocopia unui articol din Gazeta de Boto=ani din 6 mai 1997:

<Gazeta de Boto=ani ]ncepe dezbaterea Tratatului cu Ucraina. Veteranii de r[zboi =i ofi\erii activi boto=[neni denun\[ pactul Molotov Ribbentrop Severin.
82

Am tot a=teptat ca, de undeva, s[ se dea semnalul pentru ]nceperea acelei largi campanii publice de dezbatere a Tratatului cu Ucraina. Dar jurnali=tii mediilor oficiale de informare (Radioteleviziunea, Rompres) bat str[in[t[\ile pe banii publici ca s[ ne transmit[ ceea ce =tiam de mult de la al\ii. Ziarele centrale c`nt[ duios pe tema integr[rii europene =i a <extinderii alian\ei nord-atlantice. Posturile radio =i TV particulare (cu unele mici excep\ii) arat[ =i ele ce interese se ascund ]n spatele lor =i de unde vin banii. A=a c[ ne lu[m noi inima-n din\i =i ]ncepem dezbaterea public[ na\ional[. Pentru ]nceput d[m cuv`ntul celor mai ]ndrept[\i\i s[ se pronun\e veteranii de r[zboi. <
Ceea ce am descris aici este un infim cr`mpei din ampla manipulare <democratic[ a opiniei publice rom`ne=ti, formal deosebit[ de manipularea totalitar[ de dinainte de 89. Mi-am permis s[ pun titlul acestui capitol dup[ titlul bine cunoscutei c[r\i a prietenului meu mai t`n[r fost student al Facult[\ii de Fizic[ =i, ]nc[ de pe atunci, om de o mare suprafa\[ cultural[ redactorul-=ef al Rom`niei Libere, Bogdan Ficeac. Probabil Bogdan ar putea anexa la compendiul s[u, Tehnici de manipulare, o duzin[ de volume cu caracter ilustrativ, inspirate din via\a a=a-zis politic[ a Rom`niei postdecembriste =i postnoiembriste. De o stringent[ actualitate pentru manipularea mass-media ]n conflictul din Balcani =i de o deosebit[ densitate capitolul 10 al c[r\ii sale, ]ncheiat cu tran=anta formulare aforistic[ pe care am preluat-o ca subtitlu al acestui capitol: <We are not paid to be moral Sunt cuvintele lui James Harff, directorul companiei <Ruder & Fin Global Political Affairs, companie care are printre preocup[ri intoxicarea opiniei publice mondiale =i care a organizat <demonizarea s`rbilor, lucr`nd dup[ spusele d-lui Harff <timp de optsprezece luni pentru Croa\ia, BosniaHer\egovina, ca =i pentru opozi\ia din provincia Kosovo. }nchei, pentru prietenii mei adep\i fideli ai actualei Puteri =i adep\i necondi\iona\i ai tuturor ac\iunilor ei, cu c`teva extrase dintr-o tablet[, ]nc[ ezitant[, din Rom`nia liber[, a Roxanei Iordache, asupra situa\iei televiziunii na\ionale ]n prim[vara lui 97. Sunt convins c[ nici m[car unul dintre idolii lor de pres[, nici m[car Roxana Iordache nu le poate clinti ]ncrederea ne\[rmurit[ ]n onestitatea celor pe care i-au ales. <TVR, schimbarea!

83

De vreo trei ani, TVR o duce tot ]ntr-un interimat =i tot ]ntr-o ilegalitate. Ceea ce a reu=it s[ fac[ noua conducere a TVR produce deziluzie. Fire=te, pentru cine =i-a f[cut iluzii c[ persoanele ]n cauz[ ar putea face cu totul altceva dec`t predecesorii Departamentul Emisiunilor Informative este condus de c[tre doamna Alina Mungiu-Pippidi (care a dovedit c[ are tangen\[ cu televiziunea c`t Maica Tereza cu schiul nautic) Actuala conducere a TVR pune starea de fapt din institu\ie direct pe seama pre=edintelui Constantinescu, cu a c[rui pretins[ protec\ie se laud[ ]n gura mare (av`nd grij[ s[ dea, zilnic, telefoane de curtoazie doamnei Zoe Petre, pentru a spune c[ de acolo vin indica\ii pre\ioase). profesioni=tii incomodeaz[sunt cenzura\i =i unele din emisiunile lor sunt anu-late Cei care se opun st[rii de fapt sunt amenin\a\i brutal cu demiterea. Men\ionez c[, din lips[ de spa\iu =i, mai ales, din jen[ fa\[ de cititori, nam expus dec`t o mic[ parte din jalnica promiscuitate care domne=te ]n numita institu\ie. P`n[ c`nd?! Televiziunea public[ nu trebuie nici s[ favorizeze, nici s[ defavorizeze pe cineva. Ea trebuie doar s[ informeze Se impune o schimbare radical[ la conducerea TVR.
Se impune o schimbare radical[ de practici =i mentalit[\i ]n Rom`nia.

84