Sedința Sfatului Țării la 27 martie 1918

Unirea Basarabiei cu România

Autor: Astazi este o zi importanta, o zi in care vom comemora mai bine de 104 ani de la Marea Unire! Una
dintre Unirile cele mai importante si anume cea a Basarabiei cu România din 27 martie 1918! Marea Unire din
1918 a fost procesul istoric in urma catuia toate provincile istorice locuite de romani s-au unit in acel an in
cuprinsul aceluiasi stat natioal – România. Etapele preliminare au fost Mica unire din 1859 a Tarii Moldovei cu
Tara Româneasca si a dobandirii independentei in urma razboiului din 1877-1878. Pe fondul renasterii nationae
a romanilor pe parcursul sec 19, unirea Basarabiei, a Bucuvinei si in cele din urma a Transilvaniei cu regatul
României a dus la constituirea Romaniei Mari. Realizarea Unirii a fost motivul intrarii Romaniei in Primul razboi
Mondial de partea Antantei. Prabusirea imperiului Rus si a Imriului Austro-Ungar si afirmarea principiului
autodeterminarii si a celui nationalitatilor pe planul international a influențat considerabil sentimentului
national in randul poplatiei romanesti.

Autor: Ședința se deschide la orele 4 și 15 min p.m. sub președinția lui I. C. Inculeț în prezența următorilor
membri ai Prezidiului: P. N. Halippa, B. M. Epuri, C. P. Misircov, I. A. Buzdugan.
În sală sunt prezenți: toți membrii cabinetului Republicii Moldovenești, Primul ministru al cabinetului român
d. Marghiloman, d.Stere, Ministrul de război Hârjeu, anturajul primului ministru și alți mulți reprezentanți ai
guvernului român.

Președintele: “Salut în numele Parlamentului nostru pe capul guvernului român, d. Marghiloman” (aplauze).

Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea noastră, pentru poporul nostru.
Noi trebuie să depunem toate silințele ca să ieșim cu cinste în acest moment istoric. Dați-mi voie să acorde
cuvântul primului ministru d. Marghiloman pentru a face declarație cu ce scop a venit la noi (Voci: rugăm,
rugăm).
Autor: La tribună se urcă primul ministru Marghiloman. Primul ministru s-a adresat către ei în limba
românească cu o cuvântare.
Marghiloman: “Marea și sfânta problemă, de care s-a călăuzit un întreg partid politic în România, – problema
unirii Basarabiei la sânul patriei mame, a României, a fost pusă pentru prima dată la ordinea zilei în toate
dimensiunile ei în ziua proclamării independenței Republicii Moldovenești;
Toate clasele sociale, toate partidele, ca unul s-au grăbit să vină acolo, unde-i chema datoria și vocea
sângelui. Și iată că astăzi noi culegem roadele muncii domniilor voastre, fii adevărați ai poporului, și patrioților,
cari au muncit pentru folosul și mărirea poporului nostru și a întregii Românii.
In conformitate cu obiceiurile locale, moravurile, libertățile și drepturile câștigate de domniile voastre și cari
nu sunt în contrazicere cu interesele marei, unitei și nedespărțitei Românii.
Unirea Basarabiei cu România trebuie să se facă cu condițiunea păstrării particularităților locale ale acestei
țări.
Autor : După aceste cuvinte, adresate Sfatului Țării, Marghiloman și delegația românească părăsesc sala
plenului. În aplauzele furtunoase ale întregii țări, oaspeții români părăsesc parlamentul.

Președintele: “Domnilor deputați, are cuvântul pentru a face o declarație în afara de ordinea zilei,
reprezentantul blocului moldovenesc, deputatul Cijevschi.”

Dep. Cijevschi: “Blocul moldovenesc, având în vedere activitatea și meritele luptătorului politic și profesorului
savant Stere, basarabean a hotărât să îl primească în mijlocul său”.
Președintele Inculeț: “Domnilor deputați, eu am avut fericirea să fac revoluția rusă la Petrograd, unde am
văzut, că în toate organizațiile democratice și revoluționare, cari s-au creat acolo, cei mai doriți oaspeții au fost
emigranții. Eu cred că reîntoarcerea mucenicului regimului țarist, a luptătorului pentru idealurile cele mai
frumoase, a profesorului Stere nu poate fi trecută cu tăcerea, și eu propun să îl primim în mijlocul nostru, ca pe
deputatul nostru (aplauze furtunoase pe toate băncile).

Autor: Toți deputații se scoală în picioare și-l ovaționează lung și furtunos pe profesorul Stere.

Aici fara autor: În strigătele “Trăiască profesorul Stere” și în aplauzele necontenite ale întregii săli, profesorul se
urcă la tribună și mulțumește adunării”, după care ține o cuvântare.

Stere: Domnilor deputați, în viața omului, ca și a popoarelor întregi, momente așa de înălțătoare nu sunt multe.
Sunt profund emoționat pentru încrederea, pe care mi-ați acordat-o, și pentru greaua sarcina pe care ați pus-o
pe umerii mei, dar simt și o bucurie nesfârșită, că îmi dați ar posibilitatea de a lupta pentru dreptul și libertatea
poporului, al cărui fiu sunt.
Gonit din țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi eu iar sunt adus aici prin voința
poporului eliberat.
Astăzi noi trebuie să hotărâm aceea ce va avea o importanță hotărâtoare, extraordinară, asupra soartei
viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noștri o răspundere, pe care noi n-o
putem ignora cu niciun fel de sofisme.
Nimeni, în afară de noi, n-are dreptul să vorbească și să hotărască ceva în numele poporului Basarabiei.
Revoluția a adus la aceasta nu numai pe Ruși, ci și pe întreg poporul românesc.

Acuma sunteți chemați de istorie să duceți această flacăra sfântă dincolo ca să-i luminați tot așa pe frații
voștri și să le rupeți lanțurile nedreptății de veacuri, achitând prin aceasta datoria voastră față de frați, cari au
venit în ajutorul vostru în cel mai greu moment istoric (aplauze furtunoase).

Astăzi noi proclamăm drepturile poporului suveran nu numai aici, în Basarabia, ci și drepturile tuturor fraților
noștri, oriunde ar fi ei.
Domnilor deputați, în acest moment istoric, cari trebuie să ne ridice la nivelul acestei probleme, la care ne-a
ridicat pe noi soarta, Domnilor, se poate ca România să renunțe la drepturile sale istorice, la idealurile naționale
și chiar la dreptul de viață, fiindcă fără a avea acces la mare, România nu poate trăi.
Toate poftele vecinilor ar duce în mod inevitabil la aceea, că România, sacrificându-și viitorul poporului său,
ar pune Basarabia în fața unei necesități crude: să fie ruptă în bucăți de către vecini.
Tot sângele, toate suferințele din care a ieșit Basarabia liberă, ar fi zadarnice, și ca fiu al Basarabiei, eu zic,
că o asemenea hotărâre ar pune asupra noastră o mare răspundere în fața urmașilor noștri, cărora poate le va
fi sortit să trăiască din nou toată groaza trecutului nu prea îndepărtat.
Fac apel, domnilor, la conștiința domniilor voastre, la răspunsul domniilor voastre”.
Și acuma, când noi voim să intrăm ca stăpâni în casa noastră, reprezentanții minorităților n-au dreptul
moral de a închide ușa în fața noastră. Nu uitați domnilor, că nu numai chestiunea dreptății naționale, ci și
chestiunea dreptății sociale, cer să avem tăria și hotărârea de a lua asupra noastră răspunderea.
Astăzi voi puteți da poporului pământul cerut de el în condițiunile acceptabile pentru el și nimeni nu poate
garanta, că mâine voi veți putea avea această posibilitate.
Conștiința proprie domniilor voastre să vă lumineze”.
Președintele: Domnilor deputați, dați-mi voie să stabilim următoarea ordine de zi a ședinței noastre: și pe urmă
rezoluțiile propuse să le punem la vot”. (Adunarea se unește cu propunerea).
 Atunci cuvântul îl are deputatul Buzdugan, reprezentantul Blocului moldovenesc.

Deputatul Buzdugan:“În numele Blocului moldovenesc, cari întotdeauna a fost straja intereselor poporului
moldovenesc, care de astăzi înainte va fi blocul românesc, care va apăra drepturile întregului neam românesc,
am marea cinste, ca în această ședință istorică a Sfatului Țării, să dau citire următoarei declarații”.

Autor: Mai departe citește declarația / rezoluția Blocului moldovenesc (aplauze prelungite).

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile
granița cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului
istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și
pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze:

1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare după nevoile și
cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaște de guvernul român.
2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (dietă), ales pe viitor prin vot
universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.
3. Competența Sfatului Țării este:
a). votarea bugetelor locale;
b). controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor;
c). numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți
sunt întăriți de guvern
4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baza teritoriale.
5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămân în putere și vor putea fi schimbate de
parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentanții Basarabiei
6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniștri români, acum desemnați de actualul Sfat
al Tării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din parlamentul român.
8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe
baza votului universal, egal, direct și secret.
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraș, zemstve și parlament se vor face pe baza votului
universal, egal, direct și secret.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile
obștești vor fi garantate prin constituție.
11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt
amnistiate.
Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a
constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal,
egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai
sus.
Trăiască unirea Basarabiei cu România deapurarea și totdeauna!

Deputatul A. D. Osmolovschi:(Reprezentantul populației ucraniene declară) “Când Ucrainienii ne-au trimis pe

noi în Sfatul Țării, ne-au dat mandat, ca fii credincioși ai Republicii tinere, s-o păzim și s-o întărim. după părerea
noastră ea poate fi rezolvată numai prin voința întregului popor al Republicii Moldovenești exprimată prin
adunarea constituantă”.

deputatul Dudchievicz: În numele Polonezilor “Regret foarte mult că în această zi solemnă pentru populația
moldovenească, eu trebuie să vorbesc în limba rusă. Limba moldovenească n-o cunosc, iar pe cea poloneză nu o
vor putea înțelege Moldovenii. În această zi măreață, eu salut călduros nefericitul și în același timp fericitul
poporul moldovenesc înfrățit, care în sfârșit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sânge. În
numele poporului polonez susțin în întregime unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc moldovenii
locuitorii băștinași ai acestei țări.”

deputatul A. F. Greculov (Din partea ligii culturale rusești): „Chestionare unirii Basarabiei astăzi în ordinea
urgentă, sub nici un motiv nu poate fi rezolvată; ea poate să fie rezolvată numai de către adunarea constituantă
moldovenească”.

deputatul Bârcă Teodosie dă citire declarației unei părți a fracțiunii țărănești: “Noi mai jos iscăliții deputați
moldoveni, ne-am hotărât astăzi, în această zi măreață și sfântă pentru națiunea noastră să ne unim cu toți
Moldovenii din Sfatul Țării pentru făptuirea unirii noastre cu frații de sânge din România. Eu cred că din cei ce
împărtășesc părerea noastră sunt încă mulți(aplauze). 

Dep. Halippa, de pe bancă: “Sunt mulți de aceștia!”

deputatul Crivorucov, declară: “ În numele muncitorilor Având în vedere seriozitatea momentului, când Sfatul
Țării, este chemat să săvârșească un act de importanță istorică mare și recunoscând că Sfatul Țării, eu ca
reprezentant al clasei muncitoare, țin de datoria mea să arăt, că clasa muncitoare își declină răspunderea
pentru actul care se înfăptuiește în spatele lui, și refuză de a lua parte la votare”.
Președintele: Stimati deputati, cum propuneti să se facă votarea rezoluției Blocului.
Dep. Cijevschi: în numele Blocului moldovenesc, cer ca votarea să se facă nominal și deschis.
Dep. Țiganco: În numele fracțiuni țărănești cer vot secret.
Președintele: Atunci adunarea noastră se pronunță pentru votul deschis și unuia pentru secret.

Dep. Buzdugan: eu mă pronunț pentru votul deschis, pentru că în acest moment istoric important, fiecare
trebuie deschis și cu curaj, să-și exprime părerea în fața poporului întreg și a țării, ca poporul și istoria să știe
adevărata opinie a fiecărui deputat ce își dă votul.

Dep. Diaconovici: Eu sunt pentru votul secret, găsind că numai votul secret poate da fiecărui deputat
posibilitatea, fără ingerințe din partea oricui ar fi, să-și spună cuvântul său în această chestiune atât de
importantă pentru întreaga țară.
Președintele: „Propun să se voteze nominal chestiunea – să se facă votarea deschis sau secret. Rezultatul
votului este următorul: pentru votul deschis s-au pronunțat 82 deputați, contra 27 și 16 s-au abținut.”
Președintele: “Pun rezoluția Blocului moldovenesc la vot deschis nominal”.
Autor: Se votează și după aceasta Președintele cu vicepreședintele număra voturile.
(chiar se scrie pe niste foite si presedintele si cu vicepresedintele impartt voturile)
 Președintele I. C. Inculeț: „Cu adâncă emoțiune vă duc la cunoștință rezultatul votării. Domnia voastră cu un
unanimitate de voturi m-ați pus în capul Sfatului Țării și în mod cinstit, ca un revoluționar adevărat și democrat,
am muncit pentru binele poporului.
Și acum, domnilor deputați, să-mi dați voie să vă duc la cunoștință rezultatul votării. Pentru rezoluția
Blocului moldovenesc au votat 86 deputați, împotrivă 3; s-au abținut 36; absenți 13.
Cu majoritate de 86 voturi împotrivă a 3 rezoluția pentru unirea Basarabiei cu România a Blocului moldovenesc
este primită. (aplauze furtunoase). Trăiască unirea cu România mamă!”

Autor: În acest timp în sala ședinței își fac apariția oaspeții români în cap cu primul ministru d. Marghiloman.
Președintele comunică capului guvernului român, d. Marghiloman, rezultatul votului Parlamentului.
O nouă explozie de aplauze și strigăte “Vivat!”, “Trăiască România!”.

Autor: La tribună se urcă d. Marghiloman primul ministru al României și declară: 

Marghiloman: ”În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de
aici înainte și în veci! Trăiască România Mare” 

(Aplauze furtunoase și strigăte: “Vivat!”, “Ura!”, “Trăiască România Mare!”, “Trăiască Unirea în veci!”).

Președintele I. C. Inculeț: pune întrebarea primului-ministru d. Marghiloman: primește guvernul român

condițiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluția Blocului moldovenesc, primite de către
parlament ca declarație a Sfatului Țării?

Primul ministru d. Marghiloman se urcă din nou la tribună și declară: guvernul român primește în întregime
atât litera cât și sensul condițiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluția Blocului
moldovenesc, primite ca declarație a Sfatului Țării

(aplauze furtunoase și strigăte “Ura”, “Trăiască unirea”, “Trăiască România Mare, nouă”).

Autor: președintele I. C. Inculeț, primul-ministru Ciuhureanu și ministrul Pelivan, la ora 7 și 20 seara, declară
închisă ședința Sfatului Țării.