„Cele 10 porunci ale poporului Român”, dintr-un ziar din 5 octombrie 1930...

1. Daţi copiilor voştri nume românesc!

2. Păstraţi-vă graiui, portul şi obiceiurile cele vechi româneşti, pentru că acestea sunt temeliile
întregii
naţii româneşti.
3. Limba românească este o moştenire din bătrâni şi totodată o avere care nu trebue să se piardă
niciodată.
4. Adunaţi toate scrierile precum şi toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele şi proverbele
româneşti, ca nu cumva să se piardă, daţi-Ie de Ia gură la gură ca să le ştie fiecare.
5. Păstraţi-vă legea ortodoxă, bisericile precum şi toate lucrurile din vechime.
6. Nu uitaţi la orice pas sau lucrare că sunteţi Români. Cumpăraţi tot ce vă trebuie numai de la
Români.
7. Fiţi mândri dacă sunteţi în stare de a învăţa pe alţii a vorbi limba cea frumoasă românească.
8 Fiţi mândri de poporul românesc, pentru că el este unicul care a luptat cu toate liftele păgâne pentru
a păstra graiul românesc moştenit din vechime.
9. Ajutoraţi totul ce simte adevărat româneşte.
10 Ca buni români nu uitaţi niciodată de Dumnezeu, pentru că numai prin credinţa Iui s-a păstrat
binele întregei Românii Mari de azi.
Sursa: episcopiammsm.ro

Nicolae Enciu
8h  · 

27 martie / 9 aprilie 1918

Întregirea statului național român: Unirea Basarabiei.

„Sfatul Țării și-a deschis lucrările cu 150 de deputați, proporțional cu numărul populației. A urmat formarea unui guvern
(Consiliul Directorilor) și proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, ca parte a Republicii Federative Democratice
Rusești (2 decembrie 1917).

Organizația militară bolșevică de la Odessa (numită Front Otdel, adică Secția Front) a încercat însă preluarea puterii la Chișinău
printr-o lovitură de forță, fapt care a determinat Consiliul Directorilor (guvernul) să ceară autorităților române de la Iași asistență
militară. În atari împrejurări, la 24 ianuarie 1918, a fost proclamată independența Republicii autonome moldovenești, în hotarele
din 1812, când Moldova dintre Prut și Nistru a fost anexată de Rusia, sub numele de Basarabia.

Mișcarea pentru unirea cu România câștigase însă repede teren în intervalul februarie 1917 – martie 1918 (lideri Ion Inculeț,
Pantelimon Erhan, Ion Pelivan, Vladimir Cristi, Ion Buzdugan). La 27 martie 1918, Sfatul Țării (128 de deputați), a hotărât
unirea Republicii Moldovenești cu România. Hotărârea, adoptată cu 86 de voturi pentru (67,2 %), 3 contra (2,3 %), 26 de abțineri
(20,3 %), cu 13 deputați lipsă (10,2 %), a avut următoarele prevederi: realizarea reformei agrare; autonomia provincială; Sfatul
Țării ales prin vot universal, egal, direct și secret; respectarea drepturilor minorităților; libertatea personală, a presei, a cuvântului,
a credinței, a întrunirilor; doi reprezentanți ai Basarabiei vor face parte din Consiliul de Miniștri al României”. (O istorie ilustrată
a diplomației românești (1862-1947) / Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu, Laurențiu Constantiniu, București, Monitorul Oficial
R.A., 2011, p. 36-37).

Octavian Țîcu
7h  · Chișinău  · 

Declarația Ședinței Solemne de Consemnare a Zilei de 27 martie 1918

Parlamentul Republicii Moldova, 27 martie 2021
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Declarația istorică de Unire a Basarabiei cu România, care punea temelia
reunificării provinciilor românești în cadrul statului unitar român.
Actul Unirii din 27 martie a fost întărit de mai multe decizii istorice printre care votul Sfatului Țării din 27 noiembrie/10
decembrie 1918 privind Unirea necondiționată; Declarația de Unire a celor 90 deputați și 35 senatori din Basarabia, care la 16
noiembrie 1919, imediat după primele alegeri parlamentare din România, reconfirmau adeziunea față de actele Unirii din 27
martie și 27 noiembrie 1918; Aprobarea actului de Unire a Basarabiei cu România de către Adunarea Deputaților și Senatul
Parlamentului român la 29 decembrie 1919; Legea asupra ratificării Unirii Basarabiei cu România, promulgată de regele
Ferdinand I la 31 decembrie 1919.
Din punct de vedere internațional, votul din 27 martie/9 aprilie 1918 a fost consfințit prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie
1920, semnat de Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia şi România, prin care se recunoștea suveranitatea statului român asupra
Basarabiei.
Actul de Unire, promulgat de Sfatul Țării „de-a pururi și pentru totdeauna”, punea începutul procesului de modernizare realizat
pe fundalul unificării şi integrării provinciilor istorice într-un context comun românesc şi general european. Votul universal şi
alegerile libere, instituirea sistemului de partide, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, principiul descentralizării
administrative, reforma agrară și a relațiilor de proprietate, accesul la educație românească și europeană, servicii publice
moderne, conectarea directă la circuitul politic, economic, educațional, cultural sau sportiv românesc, european şi internațional,
au fost doar câteva elemente esențiale ale conturării identității românești și europene a basarabenilor după Unire.
În același timp, Unirea cu România a salvat Basarabia de efectele dezastruoase ale revoluției și războiului civil din Rusia, de
anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Rusia Sovietică, fapt ce a prevenit pentru douăzeci și doi de ani represiunile
comuniste, foametea și deportările, deznaționalizarea, precum și efectele devastatoare ale Marii Terori staliniste din anii 1937-
1938.
Aducem pe această cale un omagiu generației Unirii, oamenilor politici ai României și Basarabiei, care în acele timpuri dificile
au dat dovadă de responsabilitate și maturitate politică, punând mai presus de orice idealul de reîntregire și unitate românească și
prefigurând astfel viitorul românesc al acestui teritoriu  

Vezi mai puţin

— la 

Parlamentul Republicii Moldova

Maria Ciobanu
11h  · 
Mesajul de salut de la adunarea festivă dedicată Actului Unirii din 27 martie 1918. Parlamentul
Republicii Moldova.
Onorată asistență, Excelența Voastră domnule ambasador, domnule Președinte al Academiei Române,
Ioan-Aurel Pop, domnule Președinte al Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, dragi români,
vreau să-mi exprim marea bucurie de a marca azi, în Parlamentul de la Chișinău, 103 ani de la Marea
Unire, fapt pentru care îi aduc mulțumiri colegului deputat Octavian Țâcu, animatorul evenimentului.
Onorată asistență, acum 103 ani istoria le-a oferit românilor șansa unui destin decent, măreț. Idealul
suprem al unității naționale, cândva o himeră, devenise odată cu 27 martie 1918 o realitate - unirea
românilor de pe cele 2 maluri ale Prutului vindecă o rană a națiunii române ce sângera de peste un veac.
Basarabia românească, în spirit și trup, devenea românească în lege și cuvânt, iar de acum încolo viitorul
românismului părea predestinat înfloririi sub culorile mândrului nostru tricolor...
Istoria ne-a dat-o, istoria ne-a luat-o la numai 22 de ani distanță. După mai bine de jumătate de veac de
neștire, întuneric și tăcere zbuciumata noastră Basarabie se leapădă de povara jugului sovietic ce i-a
brăzdat pământul cu o falsă conștiință, otrăvind-i ființa, simțirea și credința de neam. Iată, dragi români,
atunci, la începutul anilor ‘90, eu și foarte mulți ca mine credeam, sincer, că a bătut ceasul istoriei să
revenim la matcă, la rădăcini. Nu a fost să fie! Toți președinții de pe ambele maluri ale Prutului, care s-au
perindat la șefia statelor în acești aproape 30 de ani, numai dezideratul ReUnirii nu îl aveau în proiectele
lor, iar în Parlamentele de la București și Chișinău niciodată n-au existat deputați suficienți ca să repete
actul istoric al Sfatului Țării de acum 103 ani.
Unicul lucru care îmi alimentează optimismul este deschiderea extraordinară a Țării mele istorice,
România, față de Basarabia ei zbuciumată.
Atâta timp cât există români, care își cunosc istoria, jertfa înaintașilor noștri, idealul național, ReUnirea,
se va produce. Doamne ajută
735Tu, Lucia Seremet, Larisa Butnariuc şi alţi 732
52 comentarii
103 distribuiri

Octavian Țîcu
 este la 
Parlamentul Republicii Moldova
.
4h  · Chișinău  · 

MESAJ EUGEN DOGA

Maestrul Eugen Doga n-a putut fi alături de noi astăzi la Parlament din cauza COVIDului, dar ne-a trimis
Cantata sa Unirea cea Mare, care ne-a încântat la începutul Şedinței Festive, şi ne-a rugat să facem
publică cuvântarea sa pentru Şedința Solemnă a Parlamentului Republicii Moldova de consemnare a Zilei
de 27 martie 1918
Dragii mei,
Mulți din noi credem că Unirea cea Mare va veni singură, iar noi vom aștepta(cât timp?) semnarea
protocoalelor sau acordurilor și vom dormi liniști.
Nu, dragilor, nu este chiar așa.
Unirea se face zi de zi: cartea, muzica, editată sau scrisă la Chișinău sau Bucuresti să se asculte și să se
cânte pe ambele maluri ale Prutului și pe tot întinsul spațiului românesc. Spectacolele, concertele, filmele
emisiunile radio și TV să poată fi privite și ascultate pe ambele maluri ale Prutului și pe tot întinsul
românesc.
Curgerea unui râu se face între două maluri. Nu poate fi un râu cu un singur mal, fie din stânga sau din
dreapta.
Mă întreb și vă întreb:
- Ce sau cine a încurcat și mai încurcă ca “Hora prieteniei” pe care am scris-o încă în anii 60 ai sec 20 să
ajungă în România sau să fie cunoscută măcar aici, pe malul stâng ?
- Unde se cântă Imnul lui Ștefan cel Mare, Imnul lui Mihai Viteazul, Imnul lui Alexandru Ioan Cuza pe
care le-am consacrat domnitorilor nostri de glorie?
- De ce nu se mai joacă spectacolul de la teatrul de Opera Română din Craioava ”UNIREA CEA
MARE”?
- De ce continuăm să cântăm și să dansăm horele dizbinării și nu ale Unirii?
Cărțile, ziarele ,filmele în limba română nu se vând și nici nu se citesc.
Chiar și în timpul sovietic pe strada Pușkin erau magazine de carte românească și nu numai carte, ci și
discuri cu muzică românească, dicționare, picturi, hârți…Acum însă privim cum “” bravii” patrihoții rup
hărțile în Parlamentul de la Chisinau .
De mult cercetătorii români în același domeniu ar trebui să lucreze împreună. De mult e timpul să vorbim
despre lucrurile care ne unesc nu doar despre cele care ne despart.
Avem aceiași greblă și în Basarabia și în Maramureș pentru a curața terenul de burueni, noi însă călcăm
grebla a câta oară?
Protocolul sau acordul vor fi împuterniciți să-l semneze două-trei persoane, în câteva clipe, iar pregătirea
Sfintei Uniri o fac milioane de oameni, de-a lungul timpului.
Noi suntem chemați să accelerăm timpul pentru ReUnire, să-i dăm acestui proces o haină mai de-a
noastră, mai aproape de trupul nostru și să aducem fiecare din noi câte o floare în marea cunună a
Neamului Unit.
De la Hora Unirii din secolul 19 și Hora Prieteniei din sec. 20 să trecem la Imnul Marii Uniri al
multpătimitului neam de la Nistru pana la Tisa, de la Dunăre la Carpați, măcinat, chiar dacă inconștient,
de același SINGUR MARE DOR.
Eugen DOGA
Chișinău, 27 martie 2021
359Tu, Larisa Eremia, Eugenia Bulat şi alţi 356

20 comentarii
82 distribuiri

Îmi place

Comentează

Distribuie

Nicolae Griţco

LA CHIȘINĂU

La Chișinău, prea des, o limbă plânge,

La Chișinău ne mor știut poeții...

Din inima Moldovei curge sânge

Și azi ca și-n trecut "vorbesc" pereții.

La Chișinău mai moare Eminescu

De câte ori "ne lasă" un român

Și trădător îl cred pe Antonescu,

Iar veneticul e numit stăpân.

La Chișinău mi-e limba mutilată,

Ne guvernează trădători de țară,

Nici turcul nu a îndrăznit vreodată

Să-mi lase neamul fără de onoare.

Și azi Moldova nu mai e română,

E răstignit în veci al său trecut

La masă ei, unde ar fi stăpână

Stă un guvern cu viță de mancurt.

La Chișinău se cântă Imnul Țării

De unul, doi sau trei parlamentari,

Iar restul stau și-admiră cum tâlharii

Rup Harta sfântă-a României Mari.

Vieru-i suflet viu la Chișinău,

Ion și Doina-pomeniți cu lacrimi,

Dar de-i întrebi, îți spun că-s moldoveni

Și că "bădica rus" le este frate.

La Chișinău țăranul la tarabă

Pe chip își are scris o rugă-n rusă

Căci ce-i român e-n plugu-înfipt în brazdă

Și-n rugăciunea nației, supuse.

La Chișinău se tace și e umbră,

Din Moscova vin ordine "frățești"

Și moldoveanul vrea în Europa,

Dar prin hindichiuri, nu prin București.

La Chișinău nu se mai cânta doina,

Doruri se strâng în triste rapsodii

Tot bat la ușa inimii române,

Rupte din sânul Marii Românii.

La Chișinău mai înfloresc salcâmii

Mireasma lor adie-a libertate,

De peste Prut vin tone de iubire

Și-acolo... am o soră și un frate.

25/03/2021

Sofia Postu