Doamnă Președinte,

Domnule Prim-ministru,
Domnule Președinte al Parlamentului,
Domnule Ambasador,

Având în vedere trecutul poporului român și statalitatea sa neîntreruptă de drept

în spațiul istoric al devenirii sale naționale, inclusiv în spațiul pruto-nistrean,

Considerând actele de dezmembrare a teritoriilor românești de la 1775 şi 1812

prin samavolnicia Imperiului Habsburgic, a Rusiei Țariste și a Imperiului Otoman,
precum și actele subsecvente de deznaționalizare a românilor, ca fiind în
contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei,
acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a
populaţiei Basarabiei şi Bucovinei,

Subliniind faptul că, în lipsa acelor acte de ocupație ilegală, întreaga populație a
Basarabiei și Bucovinei ar fi făcut parte din Principatele Unite ale Moldovei și
Țării Românești prin actele de la 5 și 24 ianuarie 1859, nedreptate istorică asupra
căreia s-a pronunțat însă Sfatul Țării prin actul de la 27 martie 1918 și Congresul
General al Bucovinei prin actul de la 28 noiembrie 1918 hotărând reunificarea cu
patria mamă, Regatul României,

Luând act de faptul că parlamentele mai multor state europene consideră

înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul
Germaniei Naziste, ca nulă ab initio, solicitând lichidarea consecinţelor politico-
juridice ale acesteia, precum și faptul că la data de 24 decembrie 1989 Sovietul
Deputaților Poporului al URSS a condamnat acest pact odios,

Subliniind că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi

ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din așa-numita
RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul
Suprem al URSS, încălcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2
august 1940 Legea URSS cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale, iar
Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 Decretul cu privire la stabilirea graniţei
între RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească, acte normative prin care s-a
încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor
teritorii, a procesului violent de deznaționalizare a românilor şi apartenenţa acestor
teritorii și a populației lor la URSS,
Reamintind jertfa luptătorilor anticomuniști de pe ambele maluri ale Prutului care
au murit pe frontul de luptă, în lagăre sau închisori, unii luând chiar chipul
martiriului creștin, ori a celor care au luat calea rezistenței armate, precum și a
tuturor celor care s-au opus comunismului și asimilării de către URSS, precum și a
tuturor celor care au fost victime ale deportărilor, foametei, represiunii totalitare, a
confiscărilor de avere și a crimelor sistematice în masă,

Pornind de la idealurile Mișcării de Renaștere Națională a populaţiei din

Republica Moldova exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări
Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august
1991, prin Declarația de Independență a Republicii Moldova, prin legile şi
hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca
limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de
stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, al căror unic scop a
fost ruperea de URSS și reafirmarea identității românești în vederea reunificării cu
țara mamă România spre viețuirea poporului român în deplină libertate în granițele
sale firești,

precum și de la marile manifestații naționale precum Podurile de Flori sau cele

prin care studențimea română de pe ambele maluri de Prut a reafirmat idealul
unității neamului românesc, ca Drumul Crucii din 1992 sau Greva studențească de
la Chișinău din 1995 pentru păstrarea grafiei latine și a limbii române și
respingerea grafiei chirilice și a falsei identități etnice și lingvistice moldovenești,

precum și de la jertfa eroilor noștri din timpul Războiului de pe Nistru din

1991-1992 pentru apărarea identității naționale românești în fața agresiunii
militare a Federației Ruse care se temea de reunificarea națională a românilor,

Ținând seama de faptul că peste un sfert dintre cetățenii Republicii Moldova au

redobândit cetățenia română pierdută de părinții, bunicii și strămoșii lor odată cu
ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei, și totodată faptul că peste 150.000 de
cereri pentru redobândirea cetățeniei române sunt în curs de soluționare, urmând
ca proporția cetățenilor români din populația Republicii Moldova să ajungă la o
treime, precum și de faptul că din populația totală de cetățeni ai Republicii
Moldova din țară și din diaspora, peste 80% sunt de etnie română, precum și de
faptul că în instituțiile de învățământ din Republica Moldova se studiază limba și
literatura română și istoria românilor, confirmând fără echivoc apartenența
culturală a cetățenilor Republicii Moldova la poporul român,

Reafirmând unitatea de limbă, cultură și credință a poporului de pe ambele maluri

ale Prutului, dovedită încă o dată prin asumarea clară a limbii române ca limbă de
stat în Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Declarației
de Independență, precum și prin avântul și sprijinul popular și instituțional fără
precedent de care se bucură Mitropolia Basarabiei din cadrul Bisericii Ortodoxe
Române, instituția bisericească canonică și istorică a poporului din stânga Prutului,
care în decursul a peste un veac și jumătate de ocupație rusească a fost cu adevărat
„maica spirituală a neamului românesc” din Basarabia,

2
Apreciind că astăzi contextul geopolitic favorabil ne permite să corectăm
samavolniciile trecutului la care am fost supuși de către Statul Rus,

Noi, tinerii din Liga Studenților,

în numele studențimii și a tineretului de pe ambele maluri ale Prutului,
cu ocazia împlinirii a 105 ani de la Marea Unire din 1918, vă solicităm:

1. Proclamarea pe teritoriul Republicii Moldova a zilelor de 1 Decembrie și 27

Martie ca zile de sărbătoare națională, precum în mod omolog există în
România 27 martie ca zi de sărbătoare națională, și declararea lor ca zile libere
prin lege. Astfel, pe lângă Ziua Națională a Republicii Moldova - Ziua
Independenței (27 august), poporul din Republica Moldova se va putea bucura în
mod firesc de marele act al Unirii din 1918, când a fost consfințită deplin unitatea
neamului românesc.

2. Totodată, Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul,

celelalte autorităţi publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale
din Republica Moldova vor organiza manifestări aniversare și
cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilelor de 1 Decembrie și 27 Martie.

3. Instituțiile de învățământ preuniversitar din Republica Moldova vor

organiza manifestări aniversare și cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi
zilelor de 1 Decembrie și 27 Martie.

București,
1 Decembrie 2023

[urmează semnăturile participanților]