Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Revoluția în Transilvania
„ Fraților maghiari! Ascultați cuvintele purcese din adâncul sufletului unui român sincer... Fraților, credeți-
ne nouă că noi prea luminat vedem și prea solide credem că în aste două patrii surori maghiarul de existență
și viitor nu poate vorbi fără de român, nici românul fără de maghiar... Să credeți, însă domnilor, că
răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum domniile voastre sunteți informați), ci
pre noi ne-au răsculat nerecunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile... aristocraților transilvani
maghiari, pe cari poporul în astă epocă nu le-a mai putut suferi...; am fost siliți a rădica arme, a le pune în
contra aceluia care mai de aproape ne tirănește...”. (Scrisoare a lui Avram Iancu trimisă unui revoluționar
maghiar în 1849).
1. La ce problemă a revoluției române din Transilvania se referă scrisoarea lui Avram Iancu?
2. Cărui fapt i s-a datorat orientarea revoluționarilor români din Transilvania în timpul revoluției de la
1848?
3. Comentați: „credem că în aste două patrii surori maghiarul de existență și viitor nu poate vorbi fără
de român, nici românul fără de maghiar...”.
4. Identificați cauza, sau motivul pentru care n-a fost posibilă concilierea dintre revoluționarii unguri și
cei români în Transilvania?
„Fraților! Credeți-ne nouă, că noi prea luminat vedem și prea hotărât credem, că în aceste două patrii surori,
maghiarul de existență și viitor nu poate vorbi fără român, nici românul fără maghiar.....Libertate, egalitate,
frățietate, aceste principii sunt deviza noastră.....Luați alte mijloace de a tratat cu noi, convingeți-vă deplin că
între noi și voi armele niciodată nu pot decide....”(15 iunie 1848).
1. Comentați afirmația maghiarul de existență și viitor nu poate vorbi fără român, nici românul fără
maghiar.
2. De ce credeți că un conflict deschis între românii transilvăneni și unguri nu rezolva situația acestora?
Argumentați-vă punctul de vedere.
3. La ce îndeamnă Avram Iancu?
Petițiunea națională
„Națiunea română, răzimată pe principiul libertății, egalității și frățietății, pretinde independența sa națională
în respectul politic, ca să figureze în numele său ca națiune română, să-și aibă reprezentanții săi la Dieta țării
în proproție cu numărul său, să-și aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătorești și militare
în aceeași proporție, să se servească de limba sa ce se ating de dânsa, atât în legislațiune, cât și în
administrațiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare națională generală.....Națiunea română pretinde ca
biserica română....să fie și să rămână liberă, independentă,....egală în drepturi cucelelalte biserici din
Transilvania.....Națiunea română.....cere fără întârziere desființarea iobăgiei fără nicio
despăgubire.....Națiunea română cere înființarea școalelor române pe la toate satele și orașele..., precum și a
unei Universități. Națiunea română poftește să se facă o constituție nouă pentru Transilvania”(Cererile
românilor de la marea adunare de la Blaj, 3-5 mai 1848).
1
4. Ce instituții urmau a fi reformate?
,,La congresul național din 3-5 mai, a fost aprobat un program în 16 puncte. Bărnuțiu și confrații săi, nu-și
mai justificau cererile pe baza principiului care-l credeau universal valabil: drepturile naturale ale
omului....Au proclamat independența națiunii române și egalitatea deplină cu celelalte naționalități din
Transilvania...au cerut abolirea iobăgiei, cât și recunoașterea posibilităților legate de afirmare în comerț și
meșteșuguri. Au subliniat necesitatea formării unor cetățeni bine informați și cu știința de carte, prevăzând
crearea unui sistem școlar modern, în școli naționale în limba națională”. (Keith Hitchins Românii 1774-
1866).
„1. Desființarea boierescului și a orice alte dări ale lăcuitorilor săteni către proprietari. 3. Împroprietărirea
lăcuitorilor săteni fără nicio răscumpărare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor și prin urmare:
deopotriva purtare a sarcinilor statului cătră tot poporul deobște, precum și deopotriva împărtășanie a lui în
toate dăriturile politice și țivile. 5. Întemeierea instituțiilor țării pe prințipiile de liebrtate, egalitate și
frățietate dezvoltate în toată întinderea lor. 6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat
românesc”(Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, Brașov, 12 mai 1848).
Revoluția în Moldova
„Fraților români din Moldova! Ceasul libertății a sunat pentru tot românul. Să ne dăm mâna ca între frați.
Uniți vom fi tari; uniți vom stag împotriva oricărui vrăjmaș al liberății noastre”(Pruncul român, nr. 1/1848).
„1. Sfânta păzire a Regulamentului, în tot cuprinsul său și fără nicio răstălmăcire...4. Grabnica îmbunătățire
a stării locuitorilor săteni...8. Reforma școalelorpe o temelie largă și națională, spre răspândirea luminărilor
în tot poporul...”(Petițiunea-proclamație a boierilor și notabililor moldoveni, 27 martie 1848).
1. Identificaţi din text numele liderului revoluţiei din Moldova. Numiţi alţi doi revoluţionari moldoveni.
2. Identificaţi din text principiul de bază al guvernării, potrivit revoluţionarilor.
3. Transcrieti din text o cerere cu caracter economic.
4. Prezentaţi atitudinea lui Sturdza faţă de revoluţionari şi măsurile luate de acesta.
1. Identificați instituțiile naționale la care face referire Proclamația de la Islaz. Scrieți pe tablă pe două
coloane denumirea lor.
„Care trebuie să fie programul revoluției din 1848? El era dezvoltarea progresivă a revoluției de la 1821. El
ara organizarea democrației și eliberarea țăranului, împroprietărindu-l....trebuia făcută o revoluție
democratică și socială...El este întru totul același cu cel din 1821, având în minus problema fanarioților și în
plus problema socială. Noi n-am făcut o revoluție nici împotriva turcilor, nici împotriva rușilor. Odată
revoluția realizată, ne mai rămâneau de făcut alte două revoluții: o revoluție pentru unitatea națională și mai
târziu pentru independența națională” (Nicolae Bălcescu, Scrisoare către Alexandru G. Golescu).
„În toate domeniile se manifestă așa-numita generație de la 1848, oameniproveniți din boierimea mare sau
mijlocie, educați în Apus, la curent cu dezvoltarea modernă a Europei și a căror principală preocupare era să
aducă Europa pe malurile Dunării...O generație determinată istoric de o mare dăruire, iubind cei mai mulți
țars cu disperare (unii cheltuindu-și averea pentru ea: Constantin A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, Gheorghe
Asachi), cu spirit de sacrificiu, cu o mare responsabilitate pentru soarta națiunii”(Ion Bulei, Scurtă istorie a
românilor).