TEST

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "Nu sunt singurul care-și pune o întrebare: de unde vin banii șefilor fascismului, bani care sunt din
abundență.? (. .. ). Se zicea, că fascismul iși trage principalele resurse din contribuțiile pe care Ie
plătesc marii proprietari din Emilia*, de pe valea râului Pad și din Toscana*. Se spunea, de asemenea,
că este finanțat de marii industriași din Lombardia*, în vederea combaterii dușmanului comun,
comunismul, care era ca o lepră în această parte a ltaliei. "
(Bryens, Patru ani la Roma) *provincii ale Italiei
B. "Pentru fascism, totul este în stat, · nimic uman sau spiritual nu există și nu are valoare în afara
statul! În acest sens, fascismul este totalitar. în afara statului, [nu exisă] nici indivizi, nici grupuri
(asociații, sindicate, clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mișcările
politice ale luptei de clasă și ignoră unitatea stalului, care fundamentează clasele sociale pe o singură
realitate economică și morală. Și intr-o manieră omoloagă, fascismul se opune sindicalismului."
(8. Mussolini, Fascismul, 1934)
C. "Fascismul [reprezinta o] ideologie și un regim politic apărute în Europa, după Primul Război
Mondial, în condițiile declanșării unor crize economice și sociale ( .. . ). Devenind ideologie oficială a
mai multor state, s-a caracterizat prin: naționalism extremist, misticism, violență, cultul forței ( ...); a
presupus (...) supunerea necondiționată față de voința [Iiderilor charismatici], tendința de
monopolizare a tuturor sferelor vieții sociale. promovarea rasismului, în forma antisemitismului și a
șovinismului."
(Dictionar enciclopedic)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați evenimentul politico-militar la care se refera sursa C.
2.Numiți statuI la care se refera sursa A.
3.Menționați o ideologie politică precizată alături de fascism, în sursa A, respectiv, o organizație
profesională, din sursa B.
4.Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism, susținându-I cu o explicație din text.
5.Mentionați, din sursa C, un punct de vedere referitor la fascism, susținându-I cu o explicație din text.
6.Precizați două caracteristici ale democrației din Europa secolului al XX-lea.
7.Prezentați o practică politică democratică din Europa secolului al XX-lea, precizând și un stat în care
aceasta a fost aplicată.

1. Primul Razboi Mondial.

2.Italia.
3.Sursa A: comunism; sursa B: sindicalism.
4.Pentru fascism, statuI este esential: "Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sau spiritual nu
exista si nu are valoare in afara statului. ".
5.Aparitia ideologiei, ca si a regimului politic fascist a fost favorizata de consecintele Primului Razboi
Mondial: "Fascismul [reprezinta o ideologie si un regim politic aparute in Europa, dupa Primul Razboi
Mondial, in conditiile declansarii unor crize economice si sociale.".
6. Democratiile europene ale secolului al XX-lea implica existenta regimurilor constitutionale.
Constitutia, ca lege fundamentala, prevedea separarea puterilor In stat, respectarea drepturilor si
libertalilor cetalenesti, egalitatea in fata legilor. Puterea se afla in mana poporului, care guverneaza
prin reprezentantii alesi in urma sufragiului universal. Sunt promovate pluralismul politic, economia
de piata si statul de drept,in care nimeni nu este mai presus de lege.
7. O practica politica democratica o reprezinta pluralismul politic. Existenta mai multor partide
politice da posibilitatea cetatenilor de a-I alege pe acela care Ie reprezinta mai bine interesele. Se
asigura, in felul acesta, alternanta la guvernare, care contribuie, de fapt, la functionarea sistemului
democratic.
Un exemplu il poate constitui Angiia din perioada interbelica. Cele mai puternice formaţiuni politice
au fost, după 1918, Partidul Conservator şi Partidul Laburist. În prima jumătate a secolului al XX-lea,
s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill, prim-ministru, din partea Partidului Conservator, în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945; apoi, după război, în 1951-1955).

A. " Principatele Muntenia și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Portii și sub
garanția puterilor contractante, de privilegii de imunitățile pe care Ie au. Nicio protecție exclusivă nu
va fi exercitată asupra lor de vreuna dintre puterile garante. Nu va exista niciun drept particular de
amestec în treburile interne."
(Tratatul de pace de la Paris, 30 martie 1856)
B. ,,1. Respectarea drepturilor Principatelor, îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor
capitulații.
2. Unirea Prncipatelor într-un singur stat, sub numele de România.
3.Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din Europa și ai cărui
moștenitori să fie crescuți în religia țării.
4.Neutralitatea pământului Principatelor.
5.Puterea legiuitoare încredințată unei obștești adunări în care să fie reprezentate toate interesele
nației.
Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor care au subscris tratatului de la Paris (...)"
(Rezoluția Adunării ad-hoc din Țara Românească referitor la Unirea Principatelor)
C. "Art. 1. Principatele Moldovei și Valahiei, constituite de acum inainte sub denumirea de
Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, rămân sub suzeranitatea Mǎriei Sale Sultanul.
Art. 2. ( ...) în consecință, principatele se vor administra liber și în afară de orice amestec al Sublimei
Porți, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană.
Art. 5. Puterea executivii va fi exercitata de catre hospodar (domn).
Art. 6. ( ... ) Legile prezentând un interes special pentru ambele principate vor fi pregătite de către
Comisia Centrală și supuse votării adunărilor de către hospodari.
Art. 7. Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredințată magistraților
numiți de el, fără ca cineva să se poată sustrage judecătorilor săi naturali."
("Conventia" de la Paris)

Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați evenimentul politico-diplomatic la care se referă sursa C.
2.Numiți teritoriile la care se referă sursa A.
3.Menționați statutul politico-juridic al Principatelor, din sursa A, respectiv denumirea
conducătorului statului România, din sursa B.
4.Menționați, din sursa B, un punct de vedere referitor la dorințele românilor în problema unirii,
susținându-I cu o explicație din text.
5.Menționati, din sursa C, un punct de vedere referitor la unirea Principatelor, susținându-I cu o
explicație din text.
6.Precizați două caracteristici ale democrației secolului al XIX-lea.
7.Prezentați o acțiune politico-militară din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, din Europa,
precizând și implicarea oricărui stat în cadrul acesteia.

1. Adoptarea "Conventiei" din cadrul Conferintei de la Paris.

2.Principatele Muntenia si Moldova.
3.Statutul politico-juridic al Principatelor: autonomie sub suzeranaitatea Imperiului Otoman si sub
garantia colectiva a Marilor Puteri (Anglia, Franta, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Sardinia,
Prusia, Imperiul Tarist).
4. Conform sursei B, dorinta romanilor era unirea Principatelor Romane intr -un singur stat numit
Romania.
„Unirea Prncipatelor într-un singur stat, sub numele de România. ”
5, Unirea Principatelor, mentionata in sursa C, era conceputa nu ca o unire deplina, ci sub forma unei
uniuni ,Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei.” Principatele Moldovei și Valahiei, constituite de
acum inainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, rămân sub suzeranitatea
Mǎriei Sale Sultanul.”
6.Principiul separarii puterilor in stat (executiva, legislativa si judecatoreasca) si principiul drepturilor
si libertatilor cetatenesti (Iibertatea individuala, a presei, de gandire, de asociere si intrunire). Ambele
principii sunt garantate in Constitutia din anul 1866. O alta caracteristica a democratiei in secolul al
XIX-lea o reprezinta pluripartidismul, deci prezenta in viata politica a mai multor partide (exemplu: In
secolul al XIX-lea, in spatiul romanesc isi desfasurau activitatea Partidul Liberal, Partidul Conservator,
Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania).
7.Actiunea politico-militara din a doua jumatate a secolului al XIX-lea din Europa in care a fost
implicata si Romania a fost Razboiul de Independenta, din anii 1877-1878.
"Criza orientala" (problema mostenirii lmperiului Otoman aflat in declin) s-a redeschis in anul 1875,
ceea ce anunta un nou razboi ruso-turc.
Apropierea de Imperiul Tarist si incheierea Conventiei de la Bucuresti (4 aprilie 1877) a inscris
conditiile trecerii armatei ruse spre Balcani, recunoasterea si respectarea integritatii teritoriului
romanesc. In acest context, la 9 mai 1877 Camera si Senatul au votat motiuni prin care se procIamat
independenta nationala a Romaniei.
Cucerirea independentei s-a realizat prin participarea la Razboiul de lndependenta, la cererea
disperata a marelui duce Nicolae. Armata romana a avut o contributie decisiva la ocuparea redutei
Grivita I, capitularea Plevnei si ocuparea Vidinului. Recunosterea independentei Romaniei s-a facut In
tratatele de pace de la San Stefano si Berlin (In cadrul ultimului tratat, recunoasterea era
conditionata de modificarea articolului 7 din Constitutia din 1866, privind acordarea dreptului la
cetatenie). Romania a redobandit Dobrogea si Delta Dunarii, dar armata rusa ocupa cele trei judete
din sudul Basarabiei .(Cahul, Bolgrad, Ismail), revenite la Dobrogea dupa Congresul de pace de la
Paris (1856).

Cititi cu atenție textele de mai jos:

A. "Înainte de toate, Partidul trebuie să fie detașamentul de avangardă al clasei muncitoare. (... )
Partidul este șeful politic al clasei muncitoare și statul-major al luptei proletariatului."
(I.V. Stalin, Probleme ale leninismului, 1926)
B. "Dacă fascismul nu este altceva decât ulei de ricin (... ) și nu pasiunea orgolioasǎ a ceea ce au mai
bun tinerii, este greșeala mea! Dacă toate violențele au fost rezultatul unui anumit climat istoric,
politic și moral, ei bine, a mea este responsabilitatea, pentru că eu sunt cel care a creat acest climat (
... ). Italia . .da domnilor, vrea pace, vrea liniște, vrea mundi. Noi i Ie dăruim, dacǎ e posibil, prin
dragoste și, dacă este necesar prin forță."
(B. Mussolini, discurs in Parlament, 3 ianuarie 1925)
C. "Concepția rasială nu crede deloc în egalitatea raselor, ci, dimpotrivă, recunoaște diversitalea lor și
nivelul lor mai mult sau mai puțin elevat. Aceasta recunoaștere îi conferă obligația de a favoriza
victoria celor mai buni și mai puternici, de a pretinde subordonarea celor răi și slabi. Arienii au fost
singurii fondatori ai unei umanități superioare, cea care a creat civilizația."
(A. Hitler, Mein Kampf, 1925)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
I. Precizați secolul la care se referă cele trei texte.
2.Numiți țara precizată în sursa B.
3.Identificați rasa superioară la care se referă sursa C.
4.Menționați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la violențǎ, susținându-I cu o explicație
din text.
5.Menționați, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la egalitatea raselor, susținându-I cu o
explicație din text.
6.Prezențati o practică totalitară legată de persoana conducătorului.
7.Numiți un conducător privit ca un salvator al Germaniei interbelice.

1. Secolul al XX-lea.
2.Italia.
3.Arienii.
4. Conform sursei, Mussolini isi asuma vina pentru violentele practicate de regimul fascist. "Daca
toate violentele au fost rezultatul unui anumit climat istoric, politic si moral, ei bine, a mea este
responsabititatea, pentru ca eu sunt cel care a creat acest climat”
5.Conform sursei, autorul nu crede si nu sustine egalitatea raselor. "Conceptia rasiala nu crede deloc
in egalitatea raselor, ci, dimpotriva, recunoaste diversitatea lor si nivelul lor mai mult sau mai putiin
elevat."
6. In practica totalitara este promovat cultului personalitatii, care glorifica persoana conducatorului.
Acesta este considerat parinte al natiunii, care prin activitatea sa calauzeste poporul spre o viata mai
buna. Lui, conducatorului, ii sunt inchinate opere de arta, poezii (ode), spectacole grandioase,
persoana lui devenind un model de urmat, mai ales pentru tineri. Acestia sunt educati uneori intr-un
spirit de devotament fanatic fata de conducator si regimul acestuia.
7.In Germania interbelica, Adolf Hitler (FUhrer-ul) era privit ca singurul care poate salva Germania,
singurul care putea reda onoarea pierduta In Primul Razboi Mondial.

Citiți cu atenție textele de mai jos:

A. "Cu profund respect pentru domnul Maniu, îmi permit să afirm că părerile mele sunt exact
contrarii. Eu sunt contra marilor democrații ale Occidentului, eu sunt contra Micii Înțelegeri, eu sunt
contra Înțelegerii Balcanice și n-am niciun atașament pentru Societatea Națiunilor, în care nu cred. Eu
sunt pentru o politică externă a României alăturea de Roma și Berlin (...). în 48 de ore după biruința
Mișcării Legionare, România va avea o alianță cu Roma și Berlinul (...)"
(Corneliu Zelea Codreanu despre pozitia Legiunii In probleme de politica extema a Romaniei, 30
noiembrie ) 937)
B. "Fuhrer-ul a declarat că, după părerea sa, este imposibil de a guverna România împotriva Gărzii de
Fier. Cu toatea acestea, Antonescu va fi nevoit să devină în cele din urmă și conducătorul Gărzii de
Fier ( ... ). Dar orice s-ar întâmpla, Fuhrer-ul este convins că Antonescu este singurul om capabil de a
călăuzi destinele României.".
(Stenograma convorbirii dintre I. Antonescu și Hitler, 14 ianuarie 1941)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Numiti personajul care se adreseaza d-lui Maniu, din sursa A.
2.Precizați cine era "Fuhrer-ul' din sursa B.
3.Menționați, din sursa A respectiv din sursa B, câte o informație referitoare la România.
4.Menționati, din sursa A, un punct de vedere referitor la conducătorul Mișcării Legionare,
susținându-l cu o explicație din text.
5.Menționați, din sursa B, un punct de vedere referitor la conducerea Gărzii de Fier, susținându-I cu o
explicație din text.
6.Prezentați două metode ale luptei politice folosite de legionari.
7. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia atât regimurile fasciste, cât și
cele comuniste au fost adversare declarate ale democrației. (Se punctează coerența și pertinența
argumentării, elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

I. Comeliu Zelea Codreanu.

2. Adolf Hitler.
3. Sursa A: "in 48 de ore dupa biruinta Misciirii Legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si
Berlinul;
sursa B: "Fuhrer-ul este convins ca Antoneseu este singurul om capabil de a calauzi destinele
Romaniei. ".
4. Conform sursei Corneliu Zelea Codreanu sustinea o politica externa de alianta cu Italia si
Germania."Eu sunt pentru o politica externa a Romaniei alaturea de Roma si Berlin".
5. Conform sursei Antonescu urma sa preia si conducerea Garzii de Fier. "Cu toatea acestea,
Antonescu va fi nevoit sa devina ·in cele din urma si conducatorul Garzii de Fier".
6. Garda de Fier a promovat populismul si asasinatul ca arme ale luptei politice si a profitat de
nemultumirea populara fata de guvernarea partidelor traditionale. Printre cei ucisi de legionari s-au
aflat primministrul I.G. Duca, economistul Virgil Madgearu, istoricul Nicolae Iorga si altii.
7. Infruntarea dintre democratie si totalitarism a constituit una dintre caracteristicile secolului al XX-
lea. Victoria sovietelor in Rusia (19 I 7) va aduce la conducere primul regim comunist a carui ideologie
se baza pe principiiIe fundamentale ale marxism-leninismului. Scopul final era preluarea puterii de
catre partidul unic (comunist), care guvema in numele c1asei muncitoare. Se desfiinta orice forma de
proprietate privata, se trecea in economie la planificare si industrializare fortata, iar agricultura era
supusa cooperativizarii. Opozitia de orice fel era inlaturata, este introdusa cenzura si folosita politia
politica pentru controlul societatii
In cazul totalitarismului de dreapta, fascismul a fost ideologia care I-a adus pe Mussolini la putere in
1922 si care se baza pe mitul natiunii, pe trecutul glorios al Italiei (lmperiul Roman). El neaga
democratia, pluralismul politic fiind privit ca o sursa a divizarii natiunii. Acesta a interzis orice formă
de opoziţie (partide, sindicate etc.), Partidul Naţional Fascist a devenit formaţiune politică
unică.Instituţiile statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic. Regimul fascist era susţinut
de poliţia politică (OVRA) şi de organizaţiile paramilitare Cămăşile negre. Mussolini a inaugurat cultul
propriei personalităţi, proclamându-se Il Duce (Conducător).

Cititi cu atenție textele de mai jos:

A. "La 6 martie, o mână de oameni pe care țara nu i-a văzut la muncă, au confiscat puterea. De atunci
încoace au batjocorit toate instituțiile țării (...). Cetățenii care nu au acceptat robia au fost
persecutați. Temnițele, tortura, persecuțile, înscenările cele mai infame, arestările, asasinatele,
atacurile brutale și cu totul neprovocate au fost sporite și aplicate cu o cruzime de neegalat. (...)
Acuzăm guvernul că s-a făcut vinovat de falsificare a voinței naționale."
(luliu Maniu, Declaralie dupa alegerile din 1945)
B. " Teroarea polițienească este o trăsătura de baza a regimurilor totalitare, confirmata întru totul de
regimul comunist din Romania ... Crearea noii societǎți prin distrugerea celei existente s-a înfăptuit cu
ajutorul partidului unic, a cărui elită conducătoare și plină de zel, avea ca scop economia centralizată,
controlul absolut al presei și al armatei."
(Denis Diletant, Ceaușescu si Securitatea)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
I. Precizați secolul la care se refera sursa A.
2. Identificați autorul sursei B.
3. Utilizând sursa A, precizați data alegerilor (zi. luna, an).
4.Menționați, din sursa A, un punct de vedere referitor la persecuțiile aplicate cetățenilor,
susținându-I cu o explicație din text.
5.Menționați, din sursa B, un punct de vedere referitor la teroarea polițienească, susținându-I cu o
explicație din text.
6.Precizați două instituții represive ale statului comunist.
7.lnspirându-vă din sursa B, faceți o scurtă prezentare a statului totalitar.

1. Secolul al XX-lea.
2. Denis Diletant.
3.6 martie 1945.
4.Conform sursei, cetatenii ce s-au opus regimului comunist au suferit persecutii precum:
inchisoarea,tortura sau asasinatul. "Cetatenii care nu au acceptat robia au fost persecutati.
Temnitele. tortura. persecutiile. inscenarile cele mai infame. arestarile. asasinatele. atacurile brutale
si cu totul neprovocate au fost sporite si aplicate cu o cruzime de neegalat."
5. Conform sursei, politia politica era o practica specifica regimurilor totalitare. "Teroarea
politeneasca este o trasatura de baza a regimurilor totalitare, confirmata intru totul de regimul
comunist din Romania ... "
6.Militia si Securitatea.
7.Teroarea politieneasca reprezinta o trasatura de baza a regimurilor totalitare. Interesele individuale
sunt subordonate statului, care conduce prin intermediul unui partid unic, detinator al puterii
politice. Liderul de partid devine conducatorul suprem in jurul caruia se promoveaza un puternic cult
al personalitatii. Pentru aceasta se foloseste cenzura, demagogia si un puternic aparat de
propaganda. Statui se implica in toate domeniile de activitate, inclusiv in viata privata a cetatenilor,
iar oponentii regimului sunt trimisi in inchisori sau, in unele cazuri, exterminati.

Citiți cu atenție textele de mai jos:

A. ,,Art. 5. Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea
conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea
de asociere și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi.
Art. 7. Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă, nu constituie în
România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a Ie exercita. Numai naturalizarea
aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. "
(Constitutia României din 1923)

B. "Art. /6. Toți cetățenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex, naționalitate, rasă,
religie sau grad de cultură, sunt egali în fața legii.
Art. /7. Orice propovăduire sau manifestare a urei de rasă sau de naționalitate se pedepsește de lege.
Art. 24. În Republica Populară Română se asigură naționalităților conlocuitoare dreptul de folosire a
limbii materne și organizarea învățământului de toate gradele în limba maternă. (00 ') Predarea
limbii și literaturii române este obligatorie în școlile de orice grad"
(Constituția Republicii Populare Române din 1948)
C. "Art. 5. (2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de
rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență
politică, de avere sau de origine socială.
Art. 6. (/) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la
păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității etnice, culturale lingvistice și religioase."
(Constituția României din 1991)
Pornind de la aceste texte, raspundeti urmiitoarelor cerinte:
1. Precizati dreptul cetățenesc la care se referă sursele A, B, C.
2.Precizați denumirea statului român la care se referă sursa B.
3.Mentionați o prevedere democratică garantată de lege, din sursa C, respectiv o pedeapsă înscrisă
în lege, din sursa B.
4.Menționați, din sursa A, un punct de vedere referitor la drepturile și libertățile cetățenești,
susținându-l cu o explicație din text.
5.Menționați, din sursa C, un punct de vedere referitor la drepturile minorităților, susținandu-I cu o
explicație din text.
6.Precizați două caracteristici ale democrației din Europa, în 'secolul al XX-lea.
7.Prezentați o practică politică democratică din Europa în seeolul al XX-lea, precizând și un stat în
care aceasta a fost aplicată.

1. Recunoasterea dreptului de cetatenie indiferent de etnie, limba si religie.

2. Republica Populara Romana.
3. Prevederea democratica garantata -dreptul la cetatenie, fara deosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex; in Republica Populara Romana orice promovare sau
manifestare a urii de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.
4. Constitutiile democratice au inscrisein continutul lor drepturile si libertatile cetatenesti,
precum: libertatea individuala (prezumtia de nevinovatie), libertatea de gandire si exprimare a
presei, desfiintarea cenzurii, libertatea de asociere si intrunire (pluripartidism, in plan politic),
libertatea religioasa. Textul specifica: Iibertatea religioasa, la fel ca si cea etnica si de limba, nu
reprezinta in Romania o piedica pentru a dobandi drepturile civile si politice si a Ie exercita.
„Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă, nu constituie în
România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a Ie exercita.”
5. Constitutia din anul 1948 inscrie prevederea potrivit careia minoritatilor nationale le era garantat
dreptul la exprimarea identitacii etnice. „Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând
minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității etnice,
culturale lingvistice și religioase."

Citiți cu atenție textele de mai jos:

A. ,,Limba de lemn este de trei ori necesară. Mai întâi ea constrânge ideologia sǎ se desăvârșească și
să devină putere. Apoi linia definită este reluată de ansamblul cetățenilor, care în același discurs fac
act de credință. În sfârșit, puterea este exact proporțională cu ortodoxia ideologică și ereticii
potențiali sunt neutralizați ..."
(F. Thorn, Limba de lemn, 1987)
B. "Cenzura, actul oricărei entități politice, religioase, militare sau administrative de a condiționa
expunerea sau difuzarea de informații, opinii, idei (în sens larg secretul intelectual) pe care publicul
are dreptul să Ie cunoască."
(T. Troncota, România comunistă, 2006)
C. "Propaganda comunistă a fost una dintre cele mai susținute doctrine de control și dirijare a opiniei
publice. După ce personalitatea devenea o așa-numită tabula rasa cu ajutorul cenzurii, propaganda
reconstruia, de fapt revaloriza fiecare detaliu anterior distrus."
(T. Troncota, Romania comunistă, 2006)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați secolul la care se referă sursa A.
2.Precizați secolul la care se refera sursele B și C.
3.Identificați autorul surselor B și C.
4.Menționați, din sursa B, un punct de vedere referitor la cenzură, susținându-I cu o explicație din
text.
5.Menționați, din sursa C, un punct de vedere referitor la propaganda comunistă, susținându-l cu o
explicație din text.
6.Folosind cele trei surse, identificați câte o procedură specifică totalitarismului.
7.Precizați un aspect comun regimurilor totalitare, precizând și un conducător politic al acestora.

I. Secolul al XX-lea.
2. Secolul al XXI-lea.
3. T. Troncota.
4.Conform sursei, cenzura era actul prin care se conditiona expunerea sau difuzarea informatiei in
cadrul unor anumite structuri politice, religioase, militare sau administrative. "Cenzura, actul oricarei
entitati politice, religioase, militare sau administrative de a conditiona expunerea sau difuzarea de
informatii'
5. Conform sursei, propaganda comunista a avut un rol important in controlarea si dirijarea opiniei
publice. "Propaganda comunista a fost una dintre cele mai sustinute doctrine de control si dirjare a
opiniei publice."
6.Limba de lemn, cenzura si propaganda.
7.Dictaturile perioadei interbelice au avut modalitati de manifestare si interese comune. Atat
extrema stanga cat si cea de dreapta promovau ideea partidul unic si conducatorului
suprem.Dominatia lor asupra intregii societati era asigurata prin politia politica, cu unitatile ei
speciale. Victimele erau ucise, deportate sau inchise in lagare de munca fortata.
Ca toti dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler vor utiliza aparate propagandistice cu scopul de a
glorifica imaginea conducatorului suprem, de a influenta modul de gandire al oamenilor. Mijloacele
utilizate: ziarele,fiImul, radioul si literatura.