Sunteți pe pagina 1din 7

Regimuri și ideologii politice în secolul al XX-lea

I. Citiți cu atenție sursele de mai jos:


A. „Anii '30 au fost deceniul crizei democrației românești. Criza
economică mondială a exacerbat problemele economice existente și
tensiunile sociale și a stimulat astfel toate acele forțe care căutau să
submineze guvernarea parlamentară. /.../ Venirea lui Carol al II-lea pe
tron, în 1930, a fost de rău augur pentru democrație, întrucât acesta n-a
făcut niciun secret în legătură cu disprețul său față de instituțiile
parlamentare și în legătură cu intenția sa de a se impune ca factor
indiscutabil al puterii în stat. Nu pot fi ignorate nici mutațiile din
echilibrul de forțe european. Ascensiunea Germaniei naziste și
comportamentul agresiv al Italiei fasciste, alături de politica
conciliatoristă adoptată de către democrațiile occidentale, i-a încurajat –
atât pe adversarii democrației, cât și pe cei ce șovăiau în România – să
ajungă la concluzia că viitorul aparținea autoritarismului. Partidele
democratice de frunte păreau să-și fi pierdut o mare parte din elanul
deceniului anterior. Ele s-au dovedit incapabile să reziste atacului venit
atât din interiorul, cât și din exteriorul țării și au acceptat până la urmă
instituirea dictaturii lui Carol în 1938, eveniment ce a marcat sfârșitului
experimentului democratic în România.”
(Keith Hitchins, România 1866-1947)

B. „Anii '30 au fost în mare măsură dominați de raporturile din ce în ce


mai încordate dintre rege și Gardă; asasinarea la Sinaia a prim-
ministrului liberal I.G. Duca (decembrie 1933) a pus capăt lungii perioade
de civilitate și liberalism de tip clasic din viața politică românească;
cenzura a fost reintrodusă (1934), pentru prima dată din 1862, iar
guvernul a căpătat dreptul de a guverna prin decrete-legi. /.../ Atât
atmosfera internă, cât și climatul internațional lăsau să se întrevadă o
alunecare spre dreapta și o situație de reală primejdie pentru regimul
tradițional parlamentar. În aceste condiții, cele două grupări liberale s-au
reunit, iar în ianuarie 1938 au început tratativele cu Maniu în vederea
constituirii unui «bloc constituțional» care să mai poată salva ceea ce
mai era de salvat din regimul democratic. În paralel, avea loc și o
încercare de concentrare a forțelor de dreapta, care, împreună,
obținuseră la alegeri un sfert din votul popular; prim-ministrul desemnat,
O. Goga, a intrat în tratative cu Legiunea. Temându-se de posibilitatea
unei asemenea înțelegeri, dar răspunzând și propriilor sale imbolduri
dictatoriale, regele a dizolvat partidele politice și Parlamentul,
instaurând dictatura regală (10 februarie 1938). Din punctul de vedere al
structurilor interne, România Mare, cea construită de generația întregirii,
înceta astfel să mai existe. Democrația, imperfectă cum fusese ea, era
înlocuită, pentru prima dată în istoria țării, cu un regim de tip totalitar.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în prezent)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:


1. Numiți conducătorul politic român precizat în sursa A.
Carol al II-lea

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la evenimentul petrecut


la 10 februarie 1938. (2 puncte)
- a avut loc din cauza “imboldurilor dictatoriale” ale regelui si din cauza
fricii unei intelegeri a fortelor de dreapta;
3. Menționați un regim politic și un spațiu istoric la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
Regim: monarhia autoritara
Spatiu istoric: Romania

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține


că se dorește crearea unui «bloc constituțional». (3 puncte)
B

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate


din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauz ă,
respectiv efect). (7 puncte)
Cauza:”exacerbarea problemelor economice existente si tensiunilor
sociale”
Efect:”stimularea fortelor care doreau sa submineze democratia
parlamentara”

Cauza: ”Ascensiunea Germaniei naziste și comportamentul agresiv al


Italiei fasciste”
Efect: ”cei ce sovaiau in Romania au ajuns la concluzia ca viitorul
apartinea autoritarismului”

6. Prezentați două fapte istorice referitoare la implicarea României în


relațiile internaționale alături de o mare alianță, la începutul secolului al
XX-lea. (6 puncte)
Romania s-a implicat in relatiile international la inceputul secolului
al XX-lea alaturi de o mare alianta militara, Antanta cordiala. In august
1916, la Bucuresti, au fost semnate doua conventii intre Romania si
Antanta, in urma careia prima urma sa intre in razboi de partea Triplei
Intelegeri. Conventia politica prevedea ca Romania se angaja sa declare
razboi Austro-Ungariei, iar statele Antantei recunosteau drepturile
romanilor asupra teritoriilor romanesti din Austro-Ungaria, in timp ce
conventia militara prevedea data intrarii Romaniei in razboi, precum si
ajutorul pe care urma sa-l primeasca statul roman.
Participarea Romaniei la bataliile de la Marasasti, Oituz si Marasti
reprezinta un alt fapt istoric referitor la implicarea Romaniei in relatiile
internationale alaturi de o mare alianta, la inceputul secolului al XX-lea.
In vara anului 1917, armata romana, sprijinita de cea ruseasca, obtine
trei victorii importante in cadrul bataliilor mentionate, primele doua fiind
defensive, iar ultima ofensiva.

7. Menționați o asemănare între două acțiuni de politică internă,


desfășurate de statul român în prima jumătate a secolului al XX-lea. (4
puncte)
Adoptarea Constitutiei din anul 1923 si adoptarea legii
administrative reprezinta doua actiuni de politica interna romaneasca,
desfasurate de statul roman in prima jumatate a secolului al XX-lea.
Actiunile se aseamana prin faptul ca au fost intreprinse in cadrul
guvernarii PNL si prin faptul ca erau menite sa consolideze unirea.

II. Citiți cu atenție textul de mai jos:


„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl
instaurase /în Italia/ după Marșul asupra Romei, într-o dictatură
totalitară /.../ datează /.../ din anii 1925-1926. /.../ Monarhia este susținută,
dar regele /.../ este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este
menținut și el doar pentru a putea exploata referința la antica instituție
romană și pentru a cruța fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă
membrii acestei înalte adunări sunt încărcați de oameni din partea
regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaților este aleasă
în condiții care o fac să depindă strict de partid. /.../ Esența puterii
aparține în fapt Ducelui /Mussolini/. În principiu, acesta nu dă socoteal ă
decât în fața regelui și are mari atribuții economice în calitate de
ministru al corporațiilor și militare ca șef suprem al armatei. El numește
și revocă miniștrii care nu sunt decât simpli executanți și poate legifera
prin decret-lege, fără control parlamentar. /.../ Partidul unic are drept
misiune înregimentarea și supravegherea populației /.../. El participă la
menținerea ordinii cu ajutorul miliției /.../. La această dată /1940/, însuși
Partidul Național Fascist numără 3 milioane de membri.”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți partidul precizat în sursa dată. (2 puncte)


Partidul National Fascist

2. Precizați, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaților.


(2 puncte)
Camera Deputatilor depindea strict de partid.

3. Menționați un regim politic și un spațiu istoric la care se referă sursa


dată. (6 puncte)
Regim politic: dictatura totalitara fascista
Spatiu istoric: Italia

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Senat. (6


puncte)
1) este menținut doar pentru a putea exploata referința la antica
instituție romană
2) membrii acestei înalte adunări (…) nu au nicio putere concretă

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la


atribuțiile lui Mussolini în stat, susținându-l cu două informații selectate
din sursă. (10 puncte)
Pe baza sursei date, se poate afirma faptul ca Mussolini avea largi
atributii in domeniul economic, politic si militar. Legat de atributiile sale
economico-militare, sursa sustine ca:” are mari atribuții economice în
calitate de ministru al corporațiilor și militare ca șef suprem al armatei”.
In ceea ce priveste atributiile politice ale lui Mussolini, din sursa aflam
ca: ” El numește și revocă miniștrii care nu sunt decât simpli executanți
și poate legifera prin decret-lege, fără control parlamentar”. Astfel, poate
fi sustinut faptul ca, in Italia, puterea era concentrate in mainile lui
Mussolini.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia
practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei
secolului al XX-lea. (Se punctează pertinența argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)
Se poate afirma faptul ca practicile politice democratice reprezinta o caracteristica a
Europei secolului al XX-lea. Dupa anul 1989, odata cu caderea comunismului in Europa
de est, Romania a trecut la implimentarea practicilor democratice. O prima practica a
democratiei in Europa, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti fundamentale,
se refera la: libertatea individuala si siguranta persoanei, libertatea de exprimare,
libertatea de asociere, dreptul de a alege si de a fi ales etc. A doua practica politica
democratica este reprezentata de organizarea periodica de alegeri libere, care au avut
loc in Romania in mai 1990. Astfel, pe baza exemplului Romaniei postdecembriste,
poate fi sustinut faptul ca practicile democratice caracterizeaza Europa secolului al XX-
lea.

III. Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii și


practici politice în România și Europa în secolul al XX-lea, având în
vedere:
- precizarea a două ideologii din secolul al XX-lea;
- menționarea a două caracteristici ale democrației în România în prima
jumătate a secolului al XX-lea și precizarea unui fapt istoric care a
consolidat democrația din România în această perioadă;
- prezentarea unei practici politice totalitare din România din a doua
jumătate a secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la democrația
postdecembristă din România și susținerea acestuia printr-un argument
istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de
vedere cu argumente istorice (pertinența argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Secolul al XX-lea in Europa a fost marcat de contraste politice, pe scena politica
europeana coexistand regimuri totalitare de extrema drepta si stanga, cat si regimuri
democratice. Romania a fost influentata de jocul de forte de pe continent, astfel incat,
inceputul secolului XX a surprins-o fiind stat democratic, care spre mijlocul veacului a
devenit un stat cu regim communist, iar sfarsitul mileniului a insemnat revenirea la
democratie.
Regimurile politice se exprima si se construiesc pe baza ideologiilor. O prima ideologie
care a dominat secolul XX, comunismul, bazat pe doctrina marxist-leninista, s-a
materializat in Rusia ca urmare a revolutiei bolsevice din 1917. Conform ideologiei
comuniste, istoria are la baza lupta de clasa, care apare din cauza tensiunilor interne dintre
burghezi, care detin mijloacele de productie, si proletari, care reprezinta forta de munca,
primii, exploatatorii, imbogatindu-se din plusvaloarea adusa de exploatati. Astfel, ideologia
comunista indeamna la lupta de clasa, in urma careia rolul conducator al fi revenit
proletariatului, care ar fi reusit consituirea unei societati egalitare. URSS a fost primul stat
din lume ghidat de ideologia comunista, care, odata devenit puternic, a atras state satelit in
blocul communist, printre care si Romania.
O alta ideologie care a marcat prima jumatate a secolului XX, nazismul, a fost
teoretizata in lucrarea lui Adolf Hitler “Mein Kampf”. Ideologia nazista proclama
superioritatea rasei ariene, reprezentata de germani, care ar trebui sa-si supuna rasele
inferioare – slavi, asiatici, precum si sa-i distruga pe evrei. Nazismul sustine nevoia
spatiului vital pentru poporul german, care reprezinta baza doctrine naziste. De asemenea,
ideologia nazista se opune comunismului.
In prima jumatate a secolului XX, cand Europa incepea sa fie cuprinsa de regimuri
totalitare, Romania era un stat democratic, adoptarea Constitutiei din 1923 reprezentand
un fapt istoric care a consolidat regimul democratic. Constitutia sustine separatia puterilor
in stat in: legislativa – reprezentata de parlamentul bicameral, executiva- detinuta de
guvern si rege, si judecatoreasca, reprezentata de instantele judecatoresti organizate
ierarhic. O alta caracteristica a democratiei din Romania este respectarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti fundamentale, printre care: dreptul la viata/asociere/ a alege si a fi
ales.
Totusi, in a doua jumatate a seolului, Romania a abandonat principiile democratice,
trecand la practice totalitare, printre care se numara represiunea, realizata de Militie si
Securitate, organizate dupa model stalinist in 1948. Cei care se opuneau regimului nou
instaurat, sau facusera parte din partide democratice, au fost arestati si inchisi in
penitenciare, precum cele de la: Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Pitesti, sau trimisi in lagare de
munca: Canalul Dunare- Marea Neagra, Transfagarasan.
Odata cu caderea regimurilor comuniste din estul Europei in 1989, si Romania a
revenit la un regim democratic. Totusi, poate fi afirmat faptul ca democratia
postdecembrista era firava, iar drumul spre construirea unei democratii veritabile a fost
extrem de sinuos. Astfel, primele alegeri libere au fost castigate de Frontul Salvarii
Nationale, transformarea caruia in partid politic a fost puternic criticata de societatea civila.
De altfel, la putere nu au venit disidentii, ci fostii membri ai nomenclaturii politice, iar
reprimarea fenomenului “Piata Universitatii” si “Mineriadele” au demonstrate instabilitatea
democratiei postdecembriste, de tranzitie.
In concluzie, poate fi afirmat faptul ca secolul XX a abundat in regimuri politice cu
ideologii opuse. Insa, spre sfarsitul secolului XX, trecand prin regimuri de extrema dreapta
si stanga, statele europene au revenit la democratii parlamentare.

S-ar putea să vă placă și