SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre

ideologii şi practici politice în secolul al XX-lea, având în vedere:

- precizarea unei Constituții adoptate în România în primele patru decenii ale secolului al XX-lea și
prezentarea unei caracteristici a acesteia;
- menţionarea a două ideologii totalitare existente în Europa Occidentală în deceniul patru al
secolului al XX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din România în perioada 1949-1952
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Ideologii și practici politice totalitare în secolul al XX-lea

În acest eseu voi vorbi despre ideologii și practici politice totalitare în secolul al
XX-lea, pe baza următorului plan de idei: voi vorbi despre Constituția din 1938,
prezentând o caracteristică a acesteia; voi menționa două ideologii totalitare existente
în Europa Occidentală în deceniul patru al secolului al XX-lea și câte o caracteristică a
fiecăreia și voi formula un punct de vedere referitor la practicile totalitare ale
comunismului din România în perioada 1949-1952, susținându-l cu un argument
istoric; iar în final voi termina cu o concluzie.
În contextul în care regele Carol al II-lea, fiind repus în drepturi și numit rege în
1930, în anul 1937, a dat ordin ca alegerile să fie fără abuzurile obișnuite, astfel că
pentru prima dată în istoria României un guvern care a organizat alegerile nu le-a
câștigat. Regele a profitat de această ocazie și a numit un guvern slab. La 10 februarie
1937, a dat o lovitură de stat, regele dând ordin oamenilor săi din guvern să
demisioneze și la pus prim-ministru pe Patriarhul Miron Cristea, impunându-i și o listă
de miniștri. La 20 februarie 1938, a fost publicat textul unei noi constituții supusă
aprobării populației printr-un abuz: s-a votat prin vot deschis pe listă. Constituția a
intrat în vigoare pe 27 februarie 1934, impunând regimul autoritar carlist. Aceasta
avea caracter autoritar, suprima separarea puterilor în stat, pluripartitismul și încălca
drepturile și libertățile cetățenești. În consecință, transforma România într-o monarhie
autoritară, în care „regele domnește, dar și guvernează”. Așadar, Constituția din 1938
marchează trecerea de la regimul democratic la regimul de autoritate monarhică al
regelui Carol al II-lea.
Pe plan european, două ideologii totalitare existente în deceniul patru al
secolului al XX-lea erau fascismul și nazismul (Național-Socialismul). Fascismul,
fondat de către Benito Mussolini în 1919, reprezintă o ideologie politică de extremă
dreapta apărută în Italia, ce punea accent pe naționalism și pe promisiunile de
restaurare a onoarei naționale, urmărind mobilizarea în masă a populației și crearea
unei elite care să conducă destinele Italiei. Astfel, o caracteristică principală a
fascismului era națiunea, fiind considerată un organism viu, o ființă. Pe de altă parte,
nazismul german, apărut din inițiativa celebrului Adolf Hitler (1889-1945) ce îl pune
în practică în 1933 (când ajunge la putere), era o variantă a fascismului, dar imaginată
de către inițiatorul acestuia. În lucrarea sa, „Mein Kampf” (1925), Hitler expune teoria
superiorității ariene. Considera că germanii reprezentau rasa superioară ce trebuia să
supună rasele inferioare (slavi, asiatici) și să extermine rasele impure, evreii sau
țiganii. Așadar, în centrul ideologiei naziste stă naționalismul fundamentat pe ideea
superiorității rasei germane, precum și antisemitismul (atitudine ostilă față de evrei).
Din punctul meu de vedere, practicile politice specifice regimului totalitar, din
România, au la bază aplicarea modelului sovietic, România transformându-se într-un
stat comunist de tip stalinist în care drepturile și libertățile cetățenești nu au fost
respectate. Astfel, colectivizarea agriculturii (începând în 1949) s-a făcut forțat ca și în
U.R.S.S., prin propagandă, arestări, deportări, urmărindu-se distrugerea elitei statului
românesc. Alt argument istoric, care legitimează subordonarea față de Moscova este
adoptarea Constituției din 1952, constituție stalinistă ce a asigurat supunerea totală a
României față de U.R.S.S.. Prin urmare, având în vedere cele prezentate, rezultă că
aceste practici politice au contribuit la impunerea și consolidarea sistemului totalitar
comunist în România.
În concluzie, secolul al XX-lea a rămas în memoria europenilor ca un secol al
contrastelor, în care o lume a totalitarismului, a războaielor mondiale și a genocidului
s-a intercalat cu o epocă a progresului științific, a emancipării femeilor și a
consolidării vechilor democrații, care devin modelul politic pentru secolul actual.