Test 23 culegere

Subiectul I
1. Secolul la care se referă sursa A este secolul al XVIII-lea.
2. Statul precizat în ambele surse este Moldova.
3. Un oraș amintit în sursa A este Viena.
4. B
5. Cauză: „...interesul comun al Curților Vienei și Petersburgului...”
Efect: „...ne fac sa credem că a sosit momentul schimbării situației patriei
noastre...”.
6. Două acțiuni diplomatice din Evul Mediu de la începutul modernității, care
vizau spațiul românesc, sunt ...?
7. O asemănare între proiectele politice românești din prima jumătate a
secolului al XIX-lea este aceea conformă căreia cetățenii își cereau
drepturile și libertățile cetățenești, atât în Proclamația de la Islaz, cât și în
Petiția Proclamație de la Iași din 1848.

Subiectul al II-lea
1. Spațiul istoric amintit în sursa dată este România.
2. Secolul la care se referă sursa dată este secolul al XX-lea.
3. Regele român este Carol al II-lea, iar legea fundamentală o reprezintă
Constituția din 1923.
4. Două informații referitoare la dictatura comunistă sunt acelea conform
cărora aceasta era împărțită în două categorii, până la aceasta mai existând
alte trei dictaturi: „Până la dictatura comunistă, s-au mai succedat alte trei
dictaturi...” și „... a urmat dictatura comunistă, cu două vârfuri de intensitate:
perioada stalinistă, începând cu 1948, și perioada ceaușistă”.
5. Consider că democrația a reprezentat un vis pentru cetățenii români, unii
dintre ei neavând parte de aceasta pe perioada vieții lor; mai mult, căderea
comunismului și instaurarea democrației a reprezentat un punct critic pentru
dezvoltarea socială a României. Acest punct de vedere este susținut de
următoarele informații: „Mai multe generații n-au descoperit decât regimuri
totalitare și nu au putut învăța decât arta supunerii...” și „...în România nu a
existat viața parlamentară și nici șansa unui exercițiu democratic”.
6. Regimurile totalitare sunt o caracteristică a Europei interbelice, prin prisma
faptului că mai multe state europene au optat pentru totalitarism în
 detrimentul democrației. Criza din 1929-1933 a reprezentat momentul de
maximă intensitate care a influențat instalarea regimurilor totalitare și
căderea celor democratice.

Subiectul al III-lea
Perioada postbelică a fost marcată de regimurile politice totalitare, acestea
reprezentând o serie de regimuri ce se opuneau supremației democratice și a
respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
O cauză care a determinat instalarea acestor regimuri în Europa a
reprezentat-o influența sovietică ce încerca să acapareze statele din jurul acesteia.
În 1945, armatele sovietice se îndreptau spre inima Europei, reușind să își
consolideze puterea în țări precum România, Bulgaria, Ucraina, Polonia și
Cehoslovacia.
Comunismul promova existența unei societăți fără clase, în care să domine
egalitatea. Acesta s-a instalat în luna octombrie a anului 1917, iar primul lider a
fost Lenin. Primele reforme adoptate au fost naționalizarea fabricilor și a băncilor,
naționalizarea pământului, a fost înființată poliția secretă și s-a impus o cenzură
asupra presei. În 1922, Rusia devine URSS, și tot în 1922 Lenin moare, iar la
putere vine Stalin. Odată ajuns la putere, Stalin a impus un amplu proces de
industrializare si colectivizare forțată, alături de un control total asupra culturii.
Cauzele apariției acestor regimuri totalitare au fost reprezentate de scăderea
nivelului de trai, instabilitatea socială și economică din acea perioadă, cât și de
nemulțumirile cu privire la modul de aplicare al prevederilor tratatelor de pace
anterioare. Acest regim se caracteriza prin nerespectarea drepturilor și libertăților
cetățenești, controlul total al statului asupra economiei, culturii și a societății în
general, nerespectarea principiului separării puterilor în stat și existența poliției
politice.
Consider că rolul totalitarismului în România a fost unul cu efecte negative
puternice, datorită faptului că țara împreună cu societatea din interiorul ei au fost
afectate de următoarele acțiuni: colectivizarea în agricultură din 1949-1962 care a
avut consecințe precum sărăcia țăranului român, migrația de la sat la oraș, cât și
distrugerea satului tradițional românesc. Alt aspect l-a constituit naționalizarea
bunurilor industriale și bancare ce au dus la dispariția proprietății private.
Așadar, regimurile politice totalitare din perioada postbelică și-au pus
amprenta pe o serie de țări europene ce au avut de suferit de-alungul a câtorva
decenii. Cu toate acestea, regimurile totalitare au început să se destrame la sfârșitul
secolului al XX-lea, motiv pentru care democrația i-a luat locul și a început o altă
eră mai înfloritoare pentru societățile europene.