Fise de lucru clasa a XI a

I.Pornind de la sursa citata, realizati o scurta descriere ( aprox. doua pag. ) a acestui eveniment; formulati o opinie privind importanta realizarii dezideratului de
secole al poporului roman. ( atasati si o harta a Romaniei de la 1918)

„Marea Unire din 1918 a fost - şi rămâne – pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este
opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din
străfundurile conştiinţei unutăţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru al călăuzi cu inteligenţa politică remarcabilă spre ţelul dorit.

Marea Unire din 1918 nu a fost rodul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din
Rusia şi destrămarea monarhiei Austro- Ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: Victoria Antantei ne va da
Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o exclude pe cealaltă, astfel că nimeni nu va vedea cu putinţă ca
toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat.”

Războiul început în 1916 s-a încheiat prin pacea de la Bucureşti din 1918. Prost pregătit, el a cunoscut înfngerile din 1916 şi izbânzile din 1917, care nu au mai
putut modifica însă situaţia frontului, aşa cum fusese fixat în iarna 1916/1917; ieşirea Rusiei din război a făcut imposibilă continuarea operaţiunilor militare de
către România , singură şi a impus, ca urmare a păcii de la Brest – Litovsk, pe cea de la Bucureşti. ( Florin Constantiniu )

II.Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi întrebărilor:

„ Miniştrii afacerilor externe din cele douăsprezece state ale Comunităţii Europene au semnat vineri 7 februarie la Maastricht, tratatul asupra Uniunii
Europene ce concretizează acordul intervenit pe 9 şi 10 decembrie între şefii de stat şi de guvern ai celor doisprezece.Tratatul vizează în principal: demararea
unui program de uniune economică şi monetară ce va conduce cel mai târziu la 1 ianuarie 1999 la adoptarea monedei unice europene, întărirea coeziunii
între statele membre, lărgirea politicilor al căror obiectiv este crearea pieţei unice; întărirea puterilor Parlamentului European, extinderea competenţelor
Comunităţii în domenii noi de cooperare, dezvoltarea unei politici externe şi de securitate, într-un cadru instituţional unic, în vederea constituirii capacităţilor
de apărare comune, crerea unei cetăţenii europene, dezvoltarea cooprării în probleme judiciare şi poliţieneşti;” ( despre tratatul de la Maastricht )

1. Transcrieţi din text un obiectiv propus prin tratatul de la Maastricht pe plan politic si unul economic.
2. Menţionaţi 5 state foste comuniste care astăzi sunt membre UE.
3. Mentionati un eveniment care a avut drept consecinta extinderea Uniunii Europene spre Est.
4. Mentionati un simbol al Uniunii Europene. Cate state fac parte in prezent din Comunitatea Europeana?
 III. Citiţi cu atenţie textele apoi răspundeţi întrebărilor:

A: „Mândră de civilizaţia şi cultura sa, Europa ar vrea parcă să se ferească de restul lumii. Şi-ar datora originalitatea patrimoniului ei cultural comun:
antichitatea greacă, Imperiul Roman şi creştinismul. Unitatea europeană se vrea modelul unei aristocraţii culturale cu aspiraţii universale şi ecumenice. ( ... )
„Teritoriul comun al europenilor este cultura”, scria Paul Valery. Europa, în dorinţa ei de unitate se doreşte un loc de integrare, favorizând conştientizarea
unui destin comun.” (Elise Maillard, Ariane Molkthou, Europa)

B: „În Europa Centrală şi de Est, apartenenţa la „Europa” era însă singura alternativă posibilă. Din motive diverse–indiferent dacă voiau să-şi modernizeze
economiile, să obţină acces la noi pieţe ori ajutor străin, să stabilizeze politica internă, să se lege pe vecie de „Vest” sau doar să prevină pericolul unei
recăderi în comunismul naţional -, toţi noii lideri, de la Tallin până la Tirana, priveau spre Bruxelles. Perspectiva aderării la UE, cu promisiunile ei de
afluenţă şi securitate, era fluturată tentant în faţa electoratelor eliberate din Europa postcomunistă.” (Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei de
după 1945 )

C. ,,Astazi as dori sa ma refer la tragedia Europei. Acest nobil continent cuprinde cele mai frumoase si mai cultivate regiuni ale lumii, bucurandu-se de un
climat temperat si echilibrat. Este fantana credintei crestine si a eticii crestine. Este la originea celor mai multe culturi, a artei si a filosofiei, atat in
Antichitate, cat si in timpurile modern. Daca Europa ar fi fost unita in impartasirea mostenirii ale commune, fericirea, prosperitatea si gloria sa ar fi fost fara
limite. Totusi, Europa a fost locul care a raspandit acea serie de infricosatoare dispute nationaliste, initiate de natiunile teutonice in cresterea de putere, pe
care le-am vazut in acest secol XX si chiar pe timpul vietii noastre, distrugand pacea si tulburand viitorul intregii umanitatii. Si care este starea la care a fost
redusa Europa? Unele dintre statele mai mici au recuperat, intr-adevar, teritoriile, dar peste intinse parti ale sale o mare masa de oameni chinuiti, flamanzi,
epuizati si dezorientati se uita la ruinele oraselor si locuintelor lor.”

1. Pornind de la textul A, formulaţi un punct de vedere referitor la originalitatea statelor europene.

2. Transcrieţi din textul B, trei motive care au „împins” statele foste comuniste pe drumul integrării lor în UE.
3. Analizati si descrieti imaginea Europei oferita de sursa C.
4. Menţionaţi două avantaje ale aderării României la UE.
5. Ce înţelegeţi prin identitate europeană?
6. Ce înţelegeţi prin identitate naţională?
7. Explicaţi deviza UE: „Unitate în diversitate”.
IV.Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi întrebărilor:

“Democraţiile [...] sunt, în primul rând instituţii prevăzute să ne apere împotriva dictaturii. Ele nu îngăduie o conducere de tip dictatorial, o acumulare de
putere, ci caută să limiteze puterea statului. Este vital, în acest sens, ca o democraţie să rămână deschisă posibiltăţii de a destitui guvernul fără vărsare de
sânge atunci când acesta ne violează drepturile şi îndatoririle, dar şi atunci când politica ni se pare nedreaptă şi nepotrivită.” (K.R.Popper, Lecţia acestui
secol)

“Înfruntarea dintre democraţie şi totalitarism este una din caracteristicile secolului al XX-lea. Democraţia presupune votul universal, separarea puterilor în
stat, pluralismul politic şi ideologic, libertăţi individuale garantate. Statele totalitare au fost produse ale ideologiilor extremiste: de stânga – comunism sau de
dreapta –fascism. Spre deosebire de statele democratice, în care partidele acced la putere în urma alegerilor şi îşi exercită mandatul pe un termen limitat, în
statele totalitare, un sigur partid – şi, adesea , un singur om –deţine întrega putere, îşi exercită autoritatea, fără limită în timp, asupra tuturor cetăţenilor şi a
tuturor sectoarelor vieţii publice şi chiar a celei personale, impune o ideologie unică şi foloseşte teroarea împotriva oricărei forme de opoziţie. “
(Florin Constantiniu, Statele democratice şi statele totalitare)

a.Precizaţi principiile de bază al sistemului democratic, respectiv totalitar.

b.Stabiliţi care sunt drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
c. Selectati articolele din Constitutia Romaniei, aflata in vigoare, ce arata o serie de drepturi si libertati cetatenesti. Precizati un punct de vedere referitor la
importanta respectarii drepturilor omului, precum si consecintele incalcarii lor.

V. Discutati despre o opera ce se incadreaza in unul din urmatoarele curente culturale ( simbolism, modernism, expresionism, cubism, suprarealism).
Argumentati incadrarea intr-unul din curentele respective.