Revolutia de la 1848

Revolutia de la 1848, fenomen general european, continuare pe o treapt superioar a celei

din anul 1789, a fost pregtit de marile transformri din structura societtii, inaugurnd o
etap nou n dezvoltarea lumii moderne.
Marile revolutii care se produseser n domeniile: demografic, agrar, industrial, ideologic,
au dat expresie procesului general de dezvoltare pe cale capitalist.
Revolutia din Tarile Romine se incadreaza in procesul revolutionar european. Dupa cum
spunea istoricul Nicolae Balcescu: "Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen
neregulat, efemer, fara trecut si fara viitor, fara alta cauza decit vointa intimplatoare a unei
minoritati sau miscarea generala europeana. Revolutia generala fu ocazia iar nu cauza
revolutiei romine. Causa ei se pierde in zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de
trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi."
Revolutia de la 1848-1849 are cauze n gradul de dezvoltare a societtii n general, n
acutizarea contradictiilor sociale, necesitatea solutionrii problemei nationale prin
constituirea unui singur stat romnesc n cadrul fostei Dacii si impunerea unui statut
international deosebit Trilor Romne, n conditiile tensiunii ncordate existente ntre Rusia
(puterea protectoare) si Turcia (puterea suzeran). Cauzele sunt si mai puternic reflectate n
Transilvania, unde exploatarea national este deosebit.
Expresie elocvent a tendintei permanente de modernizare a societtii romnesti, revolutia
de la 1848-1849 a continuat pe o treapt superioar, idealurile revolutiei de la 1821 condus
de Tudor Vladimirescu. Caracterul modern al revolutiei rezult din modalitatea de
conducere si din practica politic, din continutul principalelor documente programatice,
rezultate al actiunii si deciziei elementelor progresiste. Un element specific al revolutiei
romne l reprezint organizarea marilor adunri populare cu caracter plebiscitar. La
revolutie a fost antrenat ntreaga natiune, elementul fundamental fiind participarea
trnimii n proportie de mas.
Unitatea revolutiei romne s-a manifestat n similitudinea conditiilor istorice de
desfsurare, programe asemntoare, colaborare permanent a fruntasilor revolutiei,
prezenta acelorasi forte sociale participante, totusi, existnd unele aspecte cu caracter
particular pentru fiecare provincie, determinate n special, de natura regimului politic si de
raporturile cu marile imperii vecine.
Desfsurarea revolutiei (nceputurile ei)

n primvara anului 1848, tensiunea social si politic n Principate a crescut foarte

mult. Datorit conditiilor istorice concrete, programul revolutiei romne a evoluat
ntre minimal - reafirmarea statutului particular al Trilor Romne n plan
international si n raporturile cu Poarta Otoman - si maximal - constituirea
Statului National Romn, idee sustinut de ctre toti conductorii Revolutiei
romne.
n Moldova opozitia fat de politica domnitorului Mihail Sturdza s-a concretizat la
27 martie / 7 aprilie ntr-o Adunare popular la Hotelul Petersburg din Iasi, pentru a

referat.clopotel.ro

obtine sanctionarea programului de revendicri, care urma s fie prezentat spre

aprobare domnului. Acest moment reprezint nceputul revolutiei romnesti. S-a
constituit o comisie pentru redactarea unui program de revendicri - "Petitiuneaproclamatiune"; rol important n elaborare avndu-l Vasile Alecsandri. Programul
avea 35 de puncte si un caracter moderat, cutnd s se pstreze n limitele
legalittii politice din cauza Imperiului Tarist; caracterul moderat reiese si din felul
cum a fost abordat problema agrar, cerndu-se doar "grabnica mbunttire a
strii locuitorilor steni". Au fost si solicitri cu caracter democratic, modern, cum
ar fi: eliberarea detinutilor politici, reformarea nvtmntului, siguranta persoanei,
desfiintarea cenzurii, organizarea unei garzi cetatenesti, responsabilitatea
ministeriala, dizolvarea Adunarii Obstesti si alcatuirea unei noi Adunari "Adevarata
reprezentatie a natiei". Mihail Sturdza a respins "petitia", a arestat lideri ai
revolutiei care au fost exilati.

n primvara anului1848 situatia s-a agravat n Transilvania, dup anexarea

acesteia la Ungaria, si dup ce guvernatorul Teleki a trecut imediat la msuri dure
mpotriva romnilor. n aceast situatie s-a hotrt la 30 aprilie organizarea la Blaj
la 3/15 mai a unei Mari Adunri Nationale.
Marea Adunare Nationale de la Blaj, a fost o exceptional demonstratie de fort si
solidaritate national romneasc, reliefnd puternica constiint a trnimii care
cerea drepturi sociale si nationale.
La aceast adunare la care au participat peste 40.000 de oameni, un loc aparte l
reprezint tinerii intelectuali ridicati din rndurile trnimii, legati de interesele
populare. Adunarea a fost bine organizat, avnd un caracter reprezentativ si
national. La adunare au participat si revolutionari din Moldova: Alecu Russo,
Alexandru Ioan Cuza s.a., Dimitrie Brtianu din Tara Romneasc precum si
transilvneni stabiliti n Muntenia - A.T. Laurian, I. Maiorescu, Aaron Florian.

"Petitiunea national" adoptat de Adunare cerea: independenta national a romnilor din

Transilvania, desfiintarea iobgiei fr despgubire din partea tranilor, nfiintarea unei
grzi nationale romnesti, libertatea persoanei, a cuvntului, a ntrunirilor. Locul
desfsurrii Adunrii a fost numit "Cmpia Liberttii"; a fost ales un Comitet National
Permanent cu sediul la Sibiu. Cei prezenti la Adunare au artat c "Noi vrem s ne unim cu
tara" si pretutindeni s-a ntrit convingerea c" "Ardealul nu mai este Ardeal ci Romnia".
Adunri populare au avut loc si n Banat sub conducerea lui Eftimie Murgu si n Bucovina
sub conducerea lui Eudoxiu Hurmuzaki. La Brasov, la 24 mai 1848, un grup de
revolutionari moldoveni, puternic influentati de hotrrile Adunrii de la Blaj, au redactat
"Principiile noastre pentru reformarea patriei", printre cerinte aflndu-se cea privind unirea
Moldovei cu Tara Romneasc "ntr-un singur stat neatrnat romnesc".
n Tara Romneasc, politica domnitorului Gheorghe Bibescu a dus la declansarea
revolutiei n Oltenia, la Izlaz, la 9/21 iunie 1848, unde s-a format primul guvern revolutionar
compus din I.H.Radulescu, Christian Tell, St. Golescu, preotul Radu Sapca si cap. N.
Plesoianu, si unde a fost citit si adoptat proclamatia, programul ce va fi adoptat ulterior;
la 11/23 iunie izbucneste revolutia la Bucuresti si se constituie un nou guvern provizoriu din
care fcea parte si Nicolae Blcescu care s-a propuntat hotrt pentru rezolvarea problemei
agrare prin mproprietrirea tranilor; n acest sens a fost nfiintat Comisia Propriettii,

referat.clopotel.ro

care n scurt timp a fost desfiintat fr a solutiona problemele pentru care fusese
constituit.
Revolutionarii romni au desfsurat activitate diplomatic n capitale europene (ex. Ion
Ghica la Constantinopol, Alexandru G.Golescu la Paris) pentru evitarea interventiei armate
a Rusiei si a Imperiului Otoman).
n august 1848, Mihail Koglniceanu a redactat la Cernuti "Dorintele partidei nationale n
Moldova" unde se sustinea si unirea celor dou principate.
n Transilvania, n vara anului 1848, conflictele social-politice s-au acutizat; pentru
nvrjbirea revolutiei romne si cea maghiar, mpratul de la Viena a sanctionat anexarea
Transilvaniei la Ungaria, nclcndu-se astfel vointa national a romnilor. La 21 mai / 2
iunie la Mihalt au fost mpuscati 12 trani romni, ceea ce a provocat o puternic revolt a
populatiei romnesti. n Tara Romneasc, sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman a
intervenit cu forte militare pentru nfrngerea revolutiei. Sub presiunea trupelor
numeroase, turcesti si rusesti, revolutia a fost nbusit, desi romnii au opus rezistent,
cum a fost n Bucuresti, pe Dealul Spirii, unde o unitate de pompieri, condusa de
locotenentul Pavel Zaganescu, la 13/25 septembrie a dat o puternic ripost invadatorilor;
ocuparea Capitalei a pus capt activittii revolutionare si orice rezistent armat era inutil
n fata fortelor strine.
La 19apr./1mai 1849 la Balta-Liman se semna conventia ruso-turca care consfintea pe plan
diplomatic international inabusirea revolutiei de la 1848 in Tarile Romane. Conventia
prevedea: - domni numiti pe 7 ani de sultan si confirmati de puterea protectoare; desfiintarea Adunarilor Obstesti si inlocuirea lor cu Divanuri legislative, cu membri de
drept si numiti de domn; - tinerea sub ocupatie a Principatelor pentru "a reprima orice
miscare de insurectionare". Sunt numiti domni Barbu Stirbei in Tara Romaneasca si
Grigore Al. Ghica in Moldova.
n conditiile nfrngerii revolutiei n Moldova si Tara Romneasc, Transilvania a devenit
centrul luptei pentru drepturile romnilor.
n septembrie 1848 la Blaj, a avut loc o alt adunare popular la care au participat trani
romni organizati militar de ctre Avram Iancu. Adunarea a adoptat o Rezolutie care era
mpotriva "unirii" Transilvaniei cu Ungaria si cerea abolirea regimului care i-a urmat.
A fost organizat politic si militar Transilvania pe baze noi; au fost nfiintate 15 prefecturi,
fiecreia corespunzndu-i cte o legiune; s-a constituit la Sibiu, Comitetul National (un
adevrat guvern romnesc). Grzile nobiliare maghiare au fost dezarmate; la 4 martie
1849, noua Constitutie imperial restabilea autonomia Transilvaniei si admitea existenta
national a romnilor.
n aceste conditii guvernul revolutionar maghiar a fcut apel la generalul polonez Iosef
Bem, care a reusit n primvara anului 1849 s cucereasc o mare parte a Transilvaniei, n
afar doar de zona muntilor Apuseni. Nobilimea maghiar a dezlntuit o crunt represiune
mpotriva tranilor romni; a fost introdus starea de asediu si urmriti conductorii
revolutiei romne.
n muntii Apuseni, Avram Iancu, supranumit si "craiul muntilor" s-a dovedit un strlucit
conductor militar si un important om politic. Au fost organizate legiuni romnesti care au
respins fortele militare maghiare ce ncercau s ptrund n munti. Tratativele dintre cele

referat.clopotel.ro

dou prti au esuat; Nicolae Blcescu si Cezar Bolliac au sustinut necesitatea de a se ajunge
la un acord ntre conductorii revolutiei romne si ai celei maghiare, mpotriva dusmanului
comun, Imperiul Habsburgic.

n vara anului 1849 trupele imperiale ale lui Franz Iosef, mpreun cu trupele tariste
au ptruns n Transilvania. n fata acestui grav pericol, la Debretin, au loc tratative
ntre Nicolae Blcescu si Lajos Kossuth, iar la Seghedin, la 2/14 iulie 1849 a fost
semnat de ctre guvernul maghiar "Proiectul de pacificare" prin care se recunostea
dreptul romnilor de a-si folosi propria limb n administratie, independenta
Bisericii Ortodoxe, prezenta romnilor n administratia de stat, formarea unei
legiuni romnesti.
La 16/28 iulie 1849 parlamentul maghiar a votat legea nationalittilor prin care
romnii din Transilvania primeau drepturi politice. La struintele lui Nicolae
Blcescu, Avram Iancu se angaja s nu atace armata maghiar, iar Kossuth publica
decretul privind ncetarea luptelor dintre maghiari si romni. Era prea trziu,
pentru c la 1/13 august 1849 armata maghiar capitula la Siria, iar romnii au fost
obligati de comandantul armatei austriece s depun armele. Astfel, conflictul dintre
nationalittile asuprite a dus la nfrngerea revolutiei.
Revolutia romn de la 1848 reprezint un rezultat al procesului de dezvoltare a
societtii romnesti. revendicrile nscrise n program, participarea activ,
constient si eroic a poporului care a legitimat-o, a aprat-o mpotriva dusmanilor
din interior si din afar, i-au conferit un puternic caracter democratic. mprejurrile
internationale complexe, situatia geopolitic, particularittile juridice ale
Transilvaniei si ale celor dou principate au impus anumite limite programelor
revolutionare si un anumit curs al desfsurrii evenimentelor, dar solidaritatea
national, dorinta romnilor de a se uni n cuprinsul aceluiasi stat, de a reconstitui
vechea Dacie, reprezenta trstura dominant care a rmas adnc nscris n
constiinta contemporanilor. Cu toate c a fost nfrnt, programul revolutiei de la
1848 a stat la baza tuturor nfptuirilor istoriei noastre moderne.

referat.clopotel.ro