REVOLUȚIA ROMÂNĂ

DIN 1848
Anghelina Bubulici
 CUPRINS
REVOLUȚIA
REVOLUȚIA
01 DIN 1848 02 DIN
MOLDOVA
REVOLUȚIA
REVOLUȚIA DIN DIN
03 ȚARA 04 TRANSILVAN
ROMÂNEASCĂ
IA
 REVOLUȚIA
ROMÂNĂ DIN
Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene
din același an și expresie a1848
procesului de afirmare a națiunii
române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de
important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848
care a avut repercusiuni asupra întregii Europe.
Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a
avut un predominant caracter social, pe când în celelalte țări a
luat diferite forme, după necesitățile locale. Astfel că,
principiul libertăților cetățenești cerute de revoluționarii
francezi a evoluat și s-a transformat în libertăți naționale
pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale s-a
suprapus ideea de unitate națională.
Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care
părți din teritoriul național se aflau în stăpânirea imperiilor
vecine, în timp ce Moldova și Țara Românească erau
constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și
suzeranitatea Imperiului Otoman.
 REVOLUȚIA DIN Revoluționari Moldoveni

MOLDOVA
În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind
denumită în epocă și revolta poeților și s-a concretizat printr-o petiție în
martie 1848 și printr-un program în august 1848. Petiția-proclamațiune cuprindea
35 de puncte și a fost redactată, de către Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor
revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea
domnitorului Mihail Sturza, în data de 27 martie. Această "petițiune a boierilor și
notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a
Mihail Kogălniceanu Alexandru Ioan Cuza
principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind
pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși
le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate,
mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul
Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. În
august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de
Kogălniceanu sub titlul „Dorințele partidei naționale din Moldova”. Acest program
se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva Regulamentului organic și
a protectoratului țarist. Se cereau, printre altele: egalitate politică și civilă,
instrucțiune gratuită, împroprietărirea țăranilor și se încheia cu o dorință
arzătoare: unirea Moldovei cu Țara Românească, unirea fiind considerată drept
Vasile Alecsandri Alecu Russo
„cheia bolței fără care s-ar prăbuși edificiul național.”
 REVOLUȚIA DIN ȚARA
ROMÂNEASCĂ
Revoluţia a izbucnit la Islaz pe 9 iunie 1848. Acolo s-a ţinut o mare adunare populară şi s-a
adoptat programul numit „Proclamaţia de la Islaz”. Acesta combina prevederile moderate cu
unele foarte radicale.
Se cereau:
• respectarea autonomiei depline a Ţării Româneşti
• alegerea unui domn pe 5 ani din toate stările sociale
• desfiinţarea privilegiilor şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii
• drepturi şi libertăţi cetăţeneşti depline
• emanciparea şi împoprietărirea clăcaşilor cu despăgubire
 La 11 iunie a izbucnit revoluţia şi la Bucureşti şi domnitorul Gheorghe Bibescu a fost
nevoit să aprobe programul revoluţionar. Mai apoi, Gheorghe Bibescu a abdicat şi a
plecat în Occident de frica Rusiei şi ţara a rămas să fie condusă de un guvern revoluţionar
compus din Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu
şi alţii. Ei au luat măsuri precum desfiinţarea cenzurii şi libertatea tiparului, desfiinţarea
rangurilor boiereşti, adoptarea tricolorului ca drapel naţional, înfiinţarea unei comisii a
proprietăţii care să determine condiţiile concrete ale împoprietăririi, pregătirea alegerilor
pentru o adunare constituantă.
Din păcate, după trei luni revoluţia a fost înăbuşită de trupele otomane care au invadat
Ţara Românească la cererea Rusiei.
 REVOLUȚIA DIN
TRANSILVANIA
În Transilvania mișcarea românească a avut un caracter preponderent național.
O parte din români au aderat la revoluția burgheză maghiară. Dieta de la Cluj a
avut în componența ei și câțiva români, iar apoi cea de la Debrețin ceva mai
mulți. La 29 mai 1848, Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu
Ungaria, fapt care a nemulțumit deopotrivă părți importante ale românilor
transilvani, ale sașilor și maghiarilor. În martie 1848 izbucnise revoluția la
Viena, mișcare care a pătruns mai apoi în Ungaria, unde intelectualitatea
liberală maghiară dorea să impună stat național independent de Austria. Liderii
românilor din Transilvania nu au împărtășit ideea creării unui stat național
maghiar de acest tip unde românii ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să
rămână mai departe fără drepturi politice egale cu ale maghiarilor, minoritari în
Transilvania și au convocat o adunare proprie în care să discute problemele
care îi preocupau. Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15
mai 1848, fiind cunoscută istoriografic, ca Adunarea de la Blaj. Se formează în
Munții Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul Avram
Iancu. Aceștia reușesc două victorii importante împotriva armatelor
REVOLUȚIA DIN TRANSILVANIA
Pe lângă români, se ridicaseră la luptă în Croația și croații, fiindcă
nici ei nu doreau să facă parte din statul național ungar, preconizat
de revoluționarii maghiari ai lui Kossuth. Nicolae Bălcescu s-a dus
chiar la Budapesta pentru a încerca aplanarea conflictului
revoluționar româno-maghiar, dar Kossuth și membrii nobilimii
maghiare au refuzat în context să acorde drepturi egale românilor
transilvani, încercând doar să câștige timp trimițându-l pe
Bălcescu să negocieze pacea cu moții lui Avram Iancu în numele
revoluționarilor unguri și încercând să îl convingă pe acesta din
urmă să se alăture defensivei maghiare împotriva forțelor austro-
ruse. În lupta de la Șiria lângă Arad, armatele revoluționare
ungurești au fost cu totul zdrobite de ruși, iar Ungaria și
Transilvania vor fi predate de ruși austriecilor potrivit
prevederilor Sfintei Alianțe.
La întrunirea organizată de revoluționarii munteni pentru a discuta
participarea lor la Adunarea de la Blaj, cei mai mulți fruntași și-au
exprimat dorința de a participa la reuniunea programată de
revoluționarii români transilvăneni. Unii revoluționari munteni
ca Dumitru Brătianu au reușit să ajungă la Blaj înainte ca
autoritățile să impună măsuri restrictive. Al. Papiu-Ilarian spune că
la interesul mare manifestat de românii munteni pentru Adunarea
de la Blaj, autoritățile au răspuns prin ridicarea unui zid
polițienesc. Totuși unii revoluționari munteni au reușit să ajungă la
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!