Sunteți pe pagina 1din 15

Revolutia din Transilvania

de la 1848 - 1849

CAUZE SI OBIECTIVE
n anul 1848 Transilvania se afla sub stpnirea
Imperiului austriac. n contextul revoluionar aprut
n acest an n ntreaga Europ, Ungaria aflat i ea
sub aceeai stpnire habsburgic decide s i
proclame independena. In Dieta se declara ca in
Ardeal exista o singura natiune, cea maghiara,ungurii
netinand cont de dorintele sasilor si a romanilor .

CAUZE: Lupta pentru drepturi politice si sociale ale


romanilor .Maghiarii isi doreau eliberarea de sub
stapanirea austriaca sub care erau de un veac si
jumatate.O parte dintre romani au aderat la revolutia
burgheza maghiara.
Burghezia maghiara revolutionara,a pus pe picioare o
armata bine organizata si a cautat sa impuna controlul

asupra intregului Ardeal.

La data de 3 - 5 mai, pe o campie intinsa de la


Blaj, a avut loc adunarea Campia Libertatii
Erau prezentate cerinte de ordin social, politic si
economic.

Obiective: Unirea Moldovei cu Tara


Romaneasca.

Studeni revoluionar,

prezentnd la Paris
tricolorul romnesc cu
meniunile "Dreptate,

Frie" n 1848. Acuarel


de Costache Petrescu.

FORTE PARTICIPANTE
intelectualitatea progresista
burghezia liberala
populatia oraselor
taranimea libera si
dependenta
deprezentanti ai clerului

DECLANSARE
Adunarea romnilor transilvaneni a avut loc la Blaj
pe 15 mai 1848, fiind cunoscuta istoriografic, ca
Adunarea de la Blaj.
La ntrunirea organizata de revolutionarii munteni
pentru a discuta participarea lor la Adunarea de la
Blaj, cei mai multi fruntasi si-au exprimat dorinta de a
participa la reuniunea programata de revolutionarii
romni transilvaneni. Unii revolutionari munteni ca
Dumitru Bratianu au reusit sa ajunga la Blaj nainte ca
autoritatile sa impuna masuri restrictive.

Lui Nicolae Balcescu si celor care au

Nicolae Balcescu

solicitat eliberarea unui pasaport li s-a


refuzat acest lucru. Al. Papiu-Ilarian

spune ca la interesul mare manifestat de


romnii munteni pentru Adunarea de la
Blaj, autoritatile au raspuns prin

ridicarea unui zid politienesc. Totusi unii


revolutionari munteni au reusit sa ajunga
la Blaj.

(n. 1819, Bucureti d. 1852 Palermo)

DESFASURARE
In vara lui 1848 au loc conflicte
intre revolutionarii maghiari si taranii
romani, iar garda nationala maghiara
este nevoita sa recurga la atacuri
impotriva taranilor romani.Romanii
hotarasc sa se inarmeze si ocupa
Muntii Apuseni, dar Rusia ( care era
cunoscuta si sub numele de
"Jandarmul Europei" ), infrange
revolutia in Imperiul Habsburgic, in
special in Ungaria iar romanii care
erau credinciosi curtii de la Viena, au
"lasat armele".

SFARSITUL REVOLUTIEI
ncercrile de colaborare cu
revoluionarii maghiari s-au facut
de ctre revoluionarii romni din
Transilvania i de N. Blcescu, I.
Ghica. Kassuth, guvernatorul
regatului ungar, a semnat la 2/14
iulie 1849, la Seghedin, Proiectul
de pacificare i tratatul pentru
formarea unei legiuni romne.
Camera de Jos maghiara a votat, la
16/28 iulie, un proiect de lege prin
care recunoteau drepturi naionale
romnilor i slavilor din Ungaria.

Avram Iancu

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus d. 10


septembrie 1872, ebea) a fost un avocat romn
transilvnean care a jucat un rol important n
Revoluia de la 1848 din Transilvania. A fost
conductorul de fapt al rii Moilor n anul 1849,
calitate n care a comandat armata romnilor
transilvneni, cu ajutor austriac, mpotriva trupelor
revoluionare maghiare ale lui Lajos Kossuth.
S-a nscut n Munii Apuseni ntr-o familie de
moi nstrii. Tatl su, Alexandru Iancu, a fost
pdurar, apoi jude domenial. Avnd o situaie
material bun, a urmat clasele elementare la Poiana
Vadului i Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar
gimnaziul superior la Liceul Piarist din Cluj. ncepnd
cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din
anul 1846 a devenit cancelarist la Trgu Mure. i ia
examenul de avocat n anul 1848.

(n. 1824 Vidra de Sus - d. 1872 Hunedoara)

Activitatea politic
n preajma izbucnirii revoluiei fcea parte dintre fruntaii
intelectualitii romneti transilvnene, lupttoare pentru emancipare
social i naional. A fost unul dintre iniiatorii i organizatorii
adunrilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai i 15-23 septembrie
1848 i conductorul cetelor narmate de rani i de mineri din
Munii Apuseni, n rndurile crora i-a ctigat o mare popularitate.
Avram Iancu a devenit conductorul otii rneti antirevoluionare.
n fruntea acestei oti i n colaborare cu autoritile militare austriece
a organizat aprarea n Munii Apuseni i a respins numeroasele
atacuri ale trupelor revoluionare maghiare, superioare ca numr i ca
armament, ctigndu-i renumele de craiul munilor.

PERSONALITATI
Alexandru Ioan Cuza

Lideri moldoveni la Blaj :


Alexandru Ioan Cuza
Gheorghe Sion
Alecu Russo
Lascr Rosetti
Petrache Cazimir
Nicolae Ionescu
Vasile Alecsandri
Costache Negri

( n. 1820, Brlad d. 1873 Germania)

Liderii miscarilor din Transilvania :


Avram Iancu
Alexandru Papiu Ilarian
Ioan Axente Sever
Simion Brnuiu
Timotei Cipariu
August Treboniu Laurian
Eftimie Murgu
Andrei aguna
Simion Balint
Ioan Buteanu
Petru Dobra
Ioan Drago
Ioan Sterca-uluiu
David Urs de Margina

Alexandru Papiu Ilarian

(n. 1827 Bezded - d. 1877 Sibiu)

URMARI
Desi infranta, Revolutia de la 1848
in tarile romane a avut totusi urmari
insemnate: - a zdruncinat puternic
oranduirea feudala, impulsionand
dezvoltarea capitalismului - a
contribuit in mod esential la
dezvoltarea constiintei nationale a
poporului roman - a pus la ordinea
zilei problemele fundamentale ale
dezvoltarii societatii romanesti:
problema agrara, a eliberarii sociale, a
egalitatii in drepturi, a unirii celor trei
tari romane in cadrul formarii unuia si
aceluiasi stat, a libertatii si eliberarii
nationale.