Într-o seară frumoasă de toamnă, la Hanul Ancuței, când toată lumea era

fericită și vorba era în toi, apare un om călare pe un cal frumos. Comisul Ioniță îl
recunoaște ca fiind prietenul său de când erau tineri, Neculai Isac. Acesta mai este
recunoscut si de „Ancuța cea tânără”, pentru că acum ceva timp, mama ei i-a spus
o poveste despre acest om, dar pe care nu și-o mai aducea foarte bine aminte.
Ancuţa auzise de la mama ei o poveste ca din filme despre acesta, dar tot a
fost ochi și urechi când oaspetele spunea ce i s-a întâmplat. După ce toată lumea
era curioasă să știe ce s-a întâmplat și de ce Neculai mai are un singur ochi,
naratorul personaj începe să povestească cum era să fie omorât de un grup de
țigani.
Într-o toamnă, în urmă cu douăzeci și cinci de ani trebuia să ducă vin la
Pașcani, dar a decis să facă o oprire la Hanul Ancuței. A pornit cu calul la
plimbare, dar s-a întâlnit cu o șatră de țigani pe drum. Este întâmpinat de unul
dintre cei bătrâni, Hasanache, și-i sare în ochi nepoata de optsprezece ani a acestuia
pe care mai târziu a aflat ca o cheamă Marga. La întoarcere, însă, o zărește pe
aceasta singură, la „Fântâna dintre plopi”.
A doua zi de dimineață, Marga apare la han și decide împreună cu Neculai
să se întâlnească la fântâna mult cunoscută. Deși era plecat cu vinul la Pașcani,
merge două ore pentru a se întâlni cu ea, apoi se întoarce, dând dovadă de iubire și
loialitate. Următoarea seară se întâlnesc din nou la locul stabilit, însă la un moment
dat, fata ii spune că frații ei și cu Hasanache plănuiesc să-i fure banii, ea fiind
complicele acestui plan.
Neculai era așteptat pentru că țiganii știau că urma să se întoarcă cu banii de
la Pașcani după ce avea să vândă vinul. A fost cam târziu când fata i-a mărturisit ce
avea să se întâmple, deoarece țiganii deja au apărut. Neculai a fugit călare pe cal,
iar cu greu, reușește să ajungă aproape de han unde cere ajutor. A fost însă grav
rănit la un ochi și de atunci nu mai vede cu el. Întors în pădure cu tovarășii săi, se
duce la fântână și acolo o găsește pe Marga, moartă în fântâna murdară de sânge.
Povestea îi întristează pe toți cei ce o ascultă și care află că între timp,
fântâna s-a dărâmat. Toți cei care află de această poveste, o asociază cu o iubire
tragică, ca în povești, dar fără un final fericit cum erau obișnuiți.