REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848

In istoria popoarelor roman si maghiar din epoca moderna mai exista un eveniment mai important, care sa fie impus atentiei generatiilor ca revolutia de la 1848. Chemata ca sa resolve lichidarea oranduirii feudale, eliberarea taranilor de sub jugul iobagiei si instaurarea unui regim social-politic mai avansat, precum si eliberarea popoarelor de sub dominatia straina, aceasta revolutie a pornit sub auspicii promitatoare in conditiile puternicului avant revolutionar declansat in intreaga Europa. Ea promitea dreptatea sociala si libertatea nationala si aceste deziderate i-au netezit drumul, impunandu-i in imprejurarile etnico-nationale din zona carpato-danubiana, un caracter complex. De la Viena, Pesta, Praga si pana la Iasi si Bucuresti, primavara anului 1948 aducea mult asteptata epoca plina de nadejde. Idealurile libertatii si independentei nationale devenisera un crez fara de care viitorul nu era de imaginat. La 1848, Transilvania precum se stie a fost teatrul unor batalii de clasa si nationale foarte complexe. S-au intalnit si s-au impletit pe aceste meleaguri revolutia si lupta nationala romana cu revolutia si lupta antihabsburgica maghiara, s-au ridicat impreuna taranii iobagi romani, maghiari si germani pentru lichidarea randuirilor feudale, s-au faurit la inceput planuri mari de colaborare, s-au formulat in adunari nationale adevarate programe revolutionare, mai apoi au avut lupte tragice. Revolutia de la 1848 a cuprins si spatiul romnesc, izbucnind revolutii n toate provinciile romnesti cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care se aflau sub aspra dominatie otoman si tarista. Revolutia europeana de la 1848 a fost, dupa cum sublinia N. Balcescu, "ocazia, nu cauza revolutiei romne". Cauzele revolutiei romne constau tot dup parerea lui Balcescu n "cele 18 veacuri de asuprire". Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta, s-au rasfrnt si asupra Transilvaniei, unde n marte 1848, se declanseaza procesul revolutionar. Revolutia romn din Transilvania a fost impulsionata de revolutia maghiara, de guvernul liberal-revolutionar maghiar, de dieta maghiara, care, si propun refacerea Ungariei Mari, n granitele ei medievale, ceea ce implica anexarea Transilvaniei. n fata

acestei decizii, romnii protesteaza cu energie si solemnitate nca din martie 1848 prin Simion Barnutiu, caruia i se vor alatura alti fruntasi romni: Avram Iancu, Gheorghe Baritiu. Revolutionarii maghiari, nu vroiau nici macar sa aplice hotarrile revolutiei maghiare de desfiintare a iobagiei si n Transilvania, ceea ce a produs o mare agitatie n lumea satelor transilvanene. La chemarea fruntasilor romni la Blaj, se ntruneste n 3-5 mai 1848 pe Cmpia Libertatii o mare adunare nationala care aproba programul revolutiei Transilvanene, "Petitia Nationala". Se solicita n program dreptul la autonomie si independenta nationala. n acelasi timp, din motive tactice, romnii jura credint mparatului habsburgic, manifestndu-si fidelitatea fata de mparat. Dieta de la Cluj voteaza si ea anexarea Transilvaniei iar mparatul sanctioneaza aceasta decizie. El face aceasta pentru a cstiga timp, decizia sa, nvrajbind cele 2 natiuni din Transilvania, el aplica politica "Divide et Impera". Agitatia revolutionara se amplifica n vara anului 1848, si ca urmare a starii de asediu, a ciocnirilor ce au loc ntre romni si maghiari. n septembrie 1848, la Blaj are loc a 3-a adunare la care participa peste 60 mii romni narmati, adunare ce adopta o rezolutie mpotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Acum, se trece la organizarea politica si militara a Transilvaniei, care este mpartita n 15 prefecturi, n care se gasesc cte o legiune condusa de prefecti si tribuni. Zona muntilor apuseni a fost organizata de Avram Iancu ca o adevarata republica romneasca. n toamna anului 1848 a nceput cucerirea Transilvaniei de catre trupele maghiare revolutionare n fruntea carora a fost numit generalul Iosif Bem. Luptele s-au purtat ntre armata maghiara si cea austriaca. Armata maghiara a reusit sa cucereasca mare parte din Transilvania, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, cu orasul Alba-Iulia. Romnii condusi de Avram Iancu se apara cu eroism, nvingndu-i pe maghiari la Marisel, Rosia, Fntnele. n 20 februarie 1849, noul mparat al Austriei, Franz Josef, promulga o noua constitutie liberala prin care este recunoscuta autonomia Transilvaniei. Aceast constitutie a mboldit si mai mult pe romni n lupta contra maghiarilor. ntre

revolutionarii maghiari, Lajos Kossuth, si Avram Iancu ncep tratative intermediate de deputatul romn de Bihor, Ion Dragos, iar dupa asasinarea acestuia initiativa tratativelor o are Nicolae Balcescu, refugiat n Transilvania dupa esecul revolutiei din Tara Romneasca. n urma tratativelor purtate la Debrecen, ntre Balcescu si Kossuth, se ajunge la ncheierea unei ntelegeri "Proiect de pacificare" semnat la 14 iulie 1849 la Szegedin. Proiectul acorda drepturi natiunii romne, dreptul de a folosi limba romna, dreptul romnilor de a fi numiti n administratie. Eforturile lui Balcescu ncununate de aceast ntelegere, urmareau sa explice celor dou prti c dusmanul lor comun este Austria, fapt de care, Lajos Kossuth s-a convins prea trziu, deoarece la 1 august 1849 la Siria, lng Arad, armata revolutionar maghiar capituleaza n urma interventiei Trupelor Tariste, chemate n ajutor de Austria. Sfrsitul Revolutiei Maghiare a nsemnat si sfrsitul revolutiei din Transilvania. Proiectat s nceapa simultan n toate cele trei tri romne, revolutia romn s-a declansat n Moldova la 27 martie 1848, cnd la hotelul Petersburg, cnd, cu acordul domnitorului Mihail Sandu Sturdza a avut loc o adunare ce a aprobat documentul intitulat "Petitiunea Proclamatiune", documnet cu 35 de puncte, fara prevederi radicale, si din care domnul nu admitea dou prevederi. n urma arestarii capilor miscarii revolutionare, unii dintre ei reusesc s se refugieze n Transilvania si Bucovina, unde vor continua activitatea revolutionar prin redactarea programelor "Principiile noastre pentru reformarea patriei" Brasov, cel mai radical program, deoarece prevedea unirea Moldovei cu Tara Romneasc, desfintarea privilegiilor de clas si mproprietarirea taranilor clacasi fara despagubire. "Dorintele partidei nationale n Moldova", august, la Cernauti, program ce viza si el unirea celor 2 principate, mpropietrire, dar cu despagubire, drepturi si libertati cetatenesti. n Tara Romneasc revolutia a fost mai bine pregatit de un comitet revolutionar constituit nc din aprilie 1848, care a hotart declansarea revolutiei simultan n 4 localitti. Revolutia nu a reusit s izbucneasc dect n dou localitti, n 9 iunie la

Izlaz si n 11 iunie la Bucuresti. La Izlaz a fost adoptat programul revolutionar ("Proclamatia de la Izlaz") care timp de trei luni a reprezentat constitutia trii. Documentul prevedea autonomia administrativ a trii, adunare reprezentativ, domn ales pe 5 ani, mpropietrirea clacasilor, cu despagubire, drepturi si libertti cetatenesti. Guvernul revolutionar ales la Izlaz a suferit modificri n 11 iunie la Bucuresti, n fruntea sa fiind numit mitropolitul Trii Romnesti, Neofit, tocmai pentru a nu supara puterea protectoare, Rusia. n scurta perioad ct a functionat, guvernul a ncercat sa puna n practic prevederile proclamatiei de la Izlaz, elibernd detinutii politici, stabilind tricolorul, desfintnd rangurile boieresti, s rezolve problema agrar. Revolutia din Tara Romneasc a esuat n urma interventiei trupelor otomane, care, la 13 septembrie 1848 n Dealul Spirii, nving rezitenta eroic a romnilor.

Bibliografie: Revolutia de la 1848 in tarile Romane, culegere de studii Revolutia Romana de la 1848 Apostol Stan