“Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul să fie nu

numai liber, dar şi proprietar, fără care libertatea e

mincinoasă.”
(Nicolae Bălcescu – Mersul revoluţiei în istoria
românilor)
 REVOLUŢIE

 Schimbare bruscă şi violentă a

structurilor sociale, economice şi
politice ale unui regim dintr-o
ţară.
 Anul 1848 a fost marcat de izbucnirea mişcărilor revoluţionare care
au cuprins întreg spaţiul european. Pretutindeni nedreptatea întrecuse
măsura. Ziua socotelilor se vestea în sunet de arme.

 12 ianuarie 1848 – izbucneşte insurecţia de la Palermo, Italia;

regele este obligat să dea o constituţie;
 februarie 1848 – revoluţie la Paris, Franţa; regimul monarhic este
înlăturat şi se proclamă republica;
 13 martie 1848 – declanşarea revoluţiei în Imperiul Habsburgic, la
Viena;
 15 martie 1848 – declanşarea revoluţiei în Ungaria, la Pesta.

Revoluţiile aveau multiple obiective de natură politică, economică,

socială, dar şi naţională: înlăturarea monarhiilor absolutiste, garantarea
drepturilor şi libertăţilor democratice prin Constituţie, libertatea economică,
desfiinţarea privilegiilor, înlăturarea dominaţiei străine şi unitatea statală.
 Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul revoluţionar
se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români.

Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie

1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri:

“Minunata Revoluţie, ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-

o cu ochii, va schimba faţa lumei” – scria el plin de entuziasm.

Imagine din timpul Revoluţiei Franceze. “Libertate, Egalitate, Fraternitate”

 Cauzele revoluţiei în spaţiul românesc

Naţionale Economice şi sociale

 asuprirea străină în cele trei ţări  existenţa privilegiilor feudale;

româneşti;
 regimul politic bazat pe
 necesitatea unei reforme agrare
Regulamentele Organice în Ţara
şi împroprietărirea ţăranilor;
Românească şi Moldova;
 pericolul anexării Transilvaniei la
 absenţa drepturilor şi libertăţilor
Ungaria, în urma izbucnirii
revoluţiei maghiare şi al refuzului cetăţeneşti.
maghiarilor de a recunoaşte
drepturile naţionale ale românilor.
Revoluţionarii români cereau:

o libertate şi egalitate în drepturi;

o desfiinţarea iobăgiei;
o împroprietărirea ţăranilor;
o înfiinţarea gărzii civile;
o libertatea cuvântului şi a
tiparului;
o egalitate politică şi civilă;
o învăţământ gratuit;
 Desfăşurarea revoluţiei în Ţările Române

1. Moldova

Revoluţia a izbucnit mai întâi în Moldova, în martie 1848. Mişcarea

revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind denumită în epocă și
“revolta poeților” și s-a concretizat prin:
 o Petiţie Proclamaţiune în martie 1848. Simțind pericolul unei mișcări,
domnitorul Mihail Sturdza le-a cerut petiția folosind-o ca pretext pentru
arestarea capilor mișcării. Aceștia urmau să fie trimiși în Turcia, însă au
reușit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea. Cu ajutorul
doamnei Maria Rosetti, revoluţionarii au ajuns în Transilvania de unde au
trecut în Bucovina.
 un program "Dorințele partidei naționale din Moldova" în august 1848 ,
care a fost publicat de Mihail Kogălniceanu și care se încheia cu o dorință
arzătoare: unirea Moldovei cu Muntenia.
Revoluţia din Moldova a fost înăbuşită, în urma intervenţiei domnitorului.
Reprezentanţi de seamă ai revoluţiei de la 1848 din Moldova

Vasile Alecsandri Alecu Russo Costache Negri

Costache Negruzzi M. Kogălniceanu Al. I. Cuza

 2. Transilvania

În Transilvania, revoluţia a avut un caracter preponderent naţional şi a

început ca o continuare a revoluţiilor de la Viena şi Buda, dar şi ca o reacţie
faţă de decizia dietei ungare de a vota unirea Transilvaniei cu Ungaria.
S-a desfăşurat pe parcursul unui an, în mai multe etape:
 15 mai 1848 - Marea Adunare Naţională de la Blaj;
 Petiţia Naţională – Libertatea şi independenţa naţiunii române –
program respins;
 Septembrie 1848 – a treia Adunare Naţională de la Blaj –
participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu;
 Confruntări militare – rezistenţa din Munţii Apuseni;
 2 decembrie 1848 – Proiectul de Pacificare de la Seghedin;
 august – septembrie 1849 – intervenţia armatelor austriece –
înăbuşirea revoluţiei.
Marea Adunare Naţională de la Blaj – 15 mai 1848
Intervenţia trupelor austriece – înăbuşirea revoluţiei
Reprezentanţi de seamă ai revoluţiei de la 1848 din Transilvania

Simion Bărnuţiu George Bariţiu Avram Iancu

Al. Papiu Ilarian Andrei Şaguna Timotei Cipariu

 3. Ţara Românească

Revoluţia din Ţara Românească s-a declanşat în iunie 1848. A avut un

caracter social-politic şi s-a bucurat de mai mult succes decât în Moldova,
deoarece tinerii revoluționari munteni au încercat traducerea ideilor în
fapte. În acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de seamă
din acea vreme, precum și o parte a administrației și armatei.
 7 iunie 1848 - revoluţionarii alcătuiesc, în ilegalitate, primul guvern
provizoriu revoluționar.
 9 mai 1848 – Proclamaţia de la Islaz – domnitorul Gheorghe Bibescu
abdică;
 13 septembrie 1848 București - în cursul intrării trupelor otomane, un
incident a dus la lupta din Dealul Spirii între turci și Compania de
Pompieri, care s-a terminat cu un rezultat defaforabil revoluționarilor
români;
 30 noiembrie 1848 – intrarea trupelor otomane în Craiova – revoluţia
a fost înăbuşită.
Reprezentanţi ai revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească

Gheorghe Magheru Nicolae Bălcescu I. H. Rădulescu

C. A. Rosetti Ion C. Brătianu Nicolae Golescu Christian Tell

Concluzii

 Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei

imperiilor vecine;
 Înfrângerea revoluţiei a dus la înăsprirea dominaţiei habsburgice
în Transilvania şi la restrângerea autonomiei în Moldova şi Ţara
Românească;
 Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii de reforme de
care întreaga Europă avea nevoie, înscriindu-se într-un amplu
proces de modernizare a continentului european;
 Au creat cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo unde
popoarele năzuiau la acest vis.
 “România revoluţionară” - pictură de C. D. Rosenthal

Bibliografie:
• manualul de istorie,
clasa a IV-a;
• www.wikipedia.org
• imagini google

Material realizat de înv. Florica Plosca, Şc. Gimnazială “Bălcescu-Petofi” Satu Mare