Profesorul captează atenţia prin lansarea de întrebării-problemă: Ce ştiţi despre “Revoluţia europeană

din 1848”? Profesorul notează pe tablă titlul capitolului şi al lecţiei; precizează ce vor afla, ce vor şti să
facă la sfârşitul orei, de ce este important să cunoască aceste noţiuni; organizează învăţarea.

5. Anul 1848 în Europa

5.1. Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa

Împărţirea colectivului clasei în 5 grupe, care cu ajutorul manualului şi a surselor date să

rezolve următoarele cerinţele:
1. Introducere – C1 Care era contextul politic, economic şi social european din preajma
anului 1848? La ce a dus acest context? De ce Revoluţia generală europeană din 1848 a fost
denumită şi “Primăvara popoarelor”?
2. Revoluţia în Franţa: C2 Când şi unde s-a declaşat revoluţia în Franţa? Care au fost
forţele sociale participante? Revoluţia a fost spontană sau organizată? Care au fost
principalele urmări?
3. Revoluţia în Imperiul Habsburgic: C3 Când şi unde s-a declaşat revoluţia? Care au fost
revendicările revoluţionarilor? De ce Imperiul Hasburgic era denumit “închisoarea
popoarelor”? Revoluţia din Ungaria reforme, limite, înfrângere?
4. Revoluţia în Germania: C4 Când şi unde s-a declaşat revoluţia? Care au fost
revendicările revoluţionarilor? Care au fost principalele urmări? De ce a refuzat regele
Prusiei coroana imperială?
5. Revoluţia în Italia: C5 Care era contextul intern? Care au fost principalele revendicări,
desfăşurare şi cauzele înfângerii?

5. Anul 1848 în Europa

5.1. Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa

1. Introducere: R1 În preajma anului 1848 din punct de vedere politic Europa era
controlată de “Sfânta Alianţă” care impunea dominaţia absolutismului. Din punct de vedere
economic continentul era afectat de o mare criză economică din cauza recoltelor foarte slabe,
dublării preţului grâului, îmbolnăvirea cartofilor şi scăderea activităţii industriale. Toate
acestea au dus la efecte sociale precum reduceri salariale, creşterea şomajului şi izbucnirea
unui val revoluţionar în 1848 care a “măturat” Europa de la Paris până la Varşovia, Iaşi şi
Bucureşti.
Revoluţia generală europeană din anul 1848 este cunoscută şi sub numele de “Primăvara
popoarelor” deoarece a reprezentat şi o adevărată renaştere naţională.
2. Revoluţia în Franţa: R2 Revoluţia s-a declanşat la Paris la 22 februarie 1848. Forţele
sociale participante la revoluţie au fost burghezia şi muncitorimea. Revoluţia nu a fost
spontană ea fiind organizată de aceste forţe. Regele Ludovic-Filip a abdicat, s-a format un
guvern provizoriu care a decretat votul universal şi dreptul la muncă, înfiinţând Atelierele
Naţionale, unde au fost angajaţi şomerii. Alegerile au fost câştigate de burghezie, care a
desfiinţat Atelierele Naţionale, fapt care a provocat revolta muncitorilor din 23-26 iunie şi
represiunea brutală a forţelor de ordine, soldată cu peste 3 000 de morţi şi 25 000 arestaţi.
Înlăturarea monarhiei şi proclamarea republicii a dus la alegerea ca preşedinte a lui
Ludovic Napoleon Bonaparte (nepotul de frate al lui Napoleon I). Acesta, în 1852, în
apropierea expirării mandatului de preşedinte, a dat o lovitură de stat cu ajutorul armatei
proclamându-se împărat sub numele de Napoleon al III-lea.
3. Revoluţia în Imperiul Habsburgic: R3Revoluţia s-a declanşat la Viena pe 13 martie
1848 şi a dus la demiterea cancelarului Metternich şi acordarea libertăţii presei şi
întrunirilor. Imperiul Habsburgic era denumit “închisoarea popoarelor” deoarece habsburgii
îi asupreau pe austrieci, maghiari, italieni, cehi, polonezi, români, croaţi, sârbi etc. De aceea
principalul caracter al revoluţiei a fost cel naţional şi mai puţin cel liberal şi social.
Revoluţionarii maghiari conduşi de L.Kossuth au proclamat independenţa Ungariei,
desfiinţarea privilegilor, a iobăgiei, au decretat reforme, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, dar,
încercând să realizaze un stat maghiar independent în graniţele fostului “Regat al Sfântului
Ştefan”, au intrat în conflict cu românii, slovacii, croaţii şi sârbii cărora au refuzat să le
recunoască emanciparea naţională.
În aceste condiţii aceste naţionalităţi au luptat împotriva revoluţiei maghiare, fapt care a
favorizat trupele austriece care au primit şi ajutorul extern al trupelor ruse şi au infrânt
armata revoluţionară maghiară, silită să capituleze la 13 august 1849, la Şiria lângă Arad.
4. Revoluţia în Germania: R4 Revoluţia s-a declanşat pe 18 martie 1848 la Berlin.
Revoluţionarii obţin votul universal şi alegerea Parlamentului de la Frankfurt care să
pregătească unificarea Germaniei. Acest parlament acordă coroana Germaniei unite regelui
Prusiei, dar acesta o refuză considerând că nu îi este dată de egali săi.
5. Revoluţia în Italia: R5 Italia era divizată în 7 state conduse de regimuri absolutiste iar
nordul era ocupat de Imperiul Habsburgic. Din aceaste cauze principalele revendicări au
avut atât caracter liberal cât şi naţional. Încercarea de unificare a Italiei, în jurul regatului
Piemont-Sardinia, prin declanşarea unui război împotriva Imp.Habsburgic nu reuşeşte şi
datorită intervenţiei străine franceze.
Concluzie: Revoluţia europeană de la 1848 a însemnat o adevărată „primăvară”
naţională. În întreg spaţiu european de la Atlantic la Prut, ideile liberale şi naţionale s-au
regăsit în programe. Cu toate că revoluţia a fost înfrântă, idealurile naţionale au continuat să
existe.
 4. Anul 1848 în Europa
4.1. Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa Documente

D.1 Izbucnirea revoluţiei din Paris (22 februarie 1848):

“Seara pe la 10 a apărut un mic grup de tineri republicani (burghezi), care s-a adunat la
intrarea clădirii ziarului Le Naţional, în linişte, ca şi cum şi-ar fi dat o întâlnire... Grupul,
însufleţit de veştile incendiare ce-i fuseseră comunicate, s-a îndreptat spre bulevard în
strigăte de: “Trăiască reforma! Jos cu ministri” De-abia părăsiseră redacţia Naţionalului,
când a apărut un alt grup, format din muncitori şi oameni din popor, care s-au oprit tot
acolo la un cuvânt al conducătorului său... Au apărut alte două grupuri, de asemenea
tăcute, având aspectul unui detaşament care înainta spre o poziţie dată... O parte din
cetăţeni s-au alăturat mecanic flancurilor acestei coloane mute...!” (Relatare a poetului
Alphonse de Lamartine)
C1 Identificaţi principalele grupuri sociale participante la revoluţie.
C2 Credeţi că revoluţia a izbucnit spontan sau a fost organizată?
D.2 Regele Prusiei refuză coroana Imperiului German oferită de Parlamentul de la
Frankfurt: “Mai întâi, această coroană nu este coroană. Coroana pe care ar lua-o un
Hohenzollern, dacă împrejurările ar permite, nu este, chiar cu asentimentul prinţilor,
coroana fabricată de o Adunare provenită dintr-un germen revoluţionar...: este coroana
care poartă amprenta lui Dumnezeu, coroana care face suveran prin graţia lui Dumnezeu
pe acela care o primeşte... Cea de la Frankfurt, din contră, este dezonorată de duhoarea de
mortăciune pe care i-o dă Revoluţia de la 1848.
Această strălucire falsă, această coroană dintr-un magazin de vechituri, frământată din
pământul argilos şi din noroi, se voia să o accepte un rege legitim, mai mult, un rege al
Prusiei! Ceea ce mi s-a oferit nu poartă nici semnul Sfintei Cruci, nici semnul graţiei divine!
Nu este o coroană, este colierul de fier al sclaviei. Coroana mi-o vor da eu însumi şi egalii
mei!” (Scrisoarea regelui Prusiei, Frederic Wilhelm al IV-lea)
C1 Identificaţi motivele pentru care regele Prusiei a refuzat coroana.
D.3 Revoluţia de la 1848 la Viena: (Relatarea unui diplomat)
“Viena, 5 martie 1848 ... aici domneşte în toate cercurile o atmosferă tulbure şi
neliniştită. Revoluţia din Paris a luminat ca un fulger situaţia noastră. Suburbiile manifestă
o stare de nervozitate. Mica burghezie se găseşte într-o fierbere evidentă. Circulă cele mai
funestre zvonuri. Pare că aproape vor să forţeze statul la un faliment. Ieri banca de schimb
a fost parcă luată cu asalt... Cafenelele sunt pline de curioşi. Presa cu ştiri de la Paris este
citită în grupuri de 20 până la 30 de persoane...
Luni, 13 martie... Ora 11. Dorinţe ale poporului: 1. libertatea presei; 2. libertatea
învăţământului; 3. dreptul de asociere; 4. dietă generală, miniştri responsabili; 5.
procedură judiciară publică şi verbală, tribunale cu juraţi... Ora 1. Mişcări de trupe... Toate
prăvăliile se închid. Porţile oraşului au fost închise... Mişcarea se exdinde... Un grup se
apropie de cancelaria statului şi cere demisia prinţului Metternich... Ora 4 Luptele de
stradă se înteţesc... Ora 8,30... Prinţul Metternich îşi dă demisia...
17 martie Aici totul a reintrat în linişte... Vechea Austrie s-a năruit.”
C1 Care sunt revendicările cu cacacter liberal?
C2 Care sunt factorii politici, sociali şi economici care alcătuiesc imaginea societăţii
vieneze?