Telogic ,,Elim’’ Piteşti Anul 1848 a fost anul revoluţionar pentru întreaga Europă, supranumit ,,primăvara popoarelor”. Apar noi ideologii şi curente politice: naţionalismul, liberalismul, socialismul marxist. Absolutismul domina Europa prin ordinea impusă de învingătorii lui Napoleon Bonaparte. Cauze generale: Lupta împotriva dominaţiilor străine ale Marilor Puteri Câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice Înlăturarea unor regimuri absolutiste Economice şi sociale : Cauze naţionale: desfiinţarea privilegiilor Autonomie mai largă feudale Eliberarea de sub stăpânire Desfiinţarea servituţii străină personale Realizarea unităţii naţionale Înlăturarea legilor ce Cauze politice: îngrădesc economia Regimuri democratice Împroprietărirea ţăranilor Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti Condiţii de muncă mai bune pentru muncitori Constituţii liberale Burghezia Nobilimea liberală Muncitori Liber- profesionişti: medici avocaţi profesori jurişti Studenţi Reprezentanţi ai clerului Ţărani înlăturarea regimurilor feudale absolutise instaurarea regimurilor politice de tip liberal lupta popoarelor împotriva dominaţiei străine a Marilor Puteri câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice instaurarea dreptăţii sociale afirmarea naţiunilor Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris Regele Ludovic Philip- abdică 28 febr. 1848- proclamată Republica Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez, Louis Blanc- socialist, Albert- muncitor Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi cetăţeneşti, organizarea de Ateliere Naţionale Martie 1848- vot universal- Adunarea Constituantă- Constituţie. Adunarea Naţională desf. Atelierele Naţionale. Iunie- iulie 1848- conflict burghezie- muncitori Noiembrie 1848- a doua Republică 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte. La 2 dec. 1852- împărat Nap. al III lea- al doile imperiu francez. Cauze: politice, sociale, naţionale. Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano. Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme democratice, constituţie liberală. Obiectivele revoluţiei maghiare în contradicţie cu cele ale revoluţionarilor români Dieta de la Pozsony- Lajos Kossuth- program liberal, refacerea Ungariei istorice Tactica ,, divide et impera’’- înăbuşite mişcările revoluţionare din Milano. 2 dec. 1848- împărat Franz Josef- constituţie liberala. Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte. În 1851- instaurat regimul neoabsolutist. Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor germane. Gruparea naţională- unificarea Germaniei. Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale radicale imediate. Regele Frederic Wilhelm IV al Prusiei numeşte un guvern liberal. La 18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea unificarea patriei. Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare. Parlamentul de la Frankfurt – desfiinţat. Cauze politice, naţionale. Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’ Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele Piemontului Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei. Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo, Neapole, Piemont, statele papale- constituţii liberale. Milano, Veneţia- habsburgii alungaţi. Război cu Austria. Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte. Citiţi textul următor: ,,În 1852 l-a numit ca prim-ministru pe contele Camillo Cavour, un maestru al Realpolitik. Susţinute de conducerea statului Piemont, metodele utilizate de Cavour au făcut din iniţiatorul lor fondatorul naţiunii italiene.Cavour reprezenta numărul crescând de aristocraţi europeni care acceptau liberalismul politic moderat şi valorile economice burgheze.El a început imediat să guverneze în conformitate cu aceste principii moderne, ca un prim pas în planul de dezvoltare a Piemontului.” Cerinţe: 1. Menţionaţi pe baza textului ideile susţinute de prim-ministru Camillo Cavour. 2. Enumeraţi câteva personalităţi politice implicate în procesul de unificare naţională. Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români. Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie 1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri : Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de entuziasm. Cauze Naţionale : asuprirea străină în cele trei ţări româneşti; existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în Ţara Românească şi Moldova: Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului maghiarilor de a recunoaşte drepturile naţionale ale românilor; Cauze Economice şi Sociale : existenţa privilegiilor feudale;
necesitatea unei reforme agrare pentru
rezolvarea problemei ţărăneşti şi
împroprietărirea ţăranilor; absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; Tinerii intelectuali : la Paris au apărut societăţi precum Societatea studenţilor români din Paris , ce a plănuit primul proiect de declanşare a unei revoluţii comune moldo- muntene. Printre tinerii revoluţionari şi patrioţi aflaţi la Paris la sfârşitul anului 1847 - începutul anului 1848, se aflau : Burghezia. Boierimea de orientare democratică Orăşenimea. Ţărănimea. Ţărănimea Autonomia şi independenţa. Unirea românilor într-un singur stat. Reforma agrară. Drepturi şi libertăţi politice. Modernizarea instituţiilor. O nouă organizare a puterilor în stat. Precizaţi forţele participante la revoluţiile de la 1848. Numiţi două obiective ale revoluţiilor de la 1848. Revoluţia din Moldova a început la 27 martie 1848. Adunaţi la o Adunare populară la hotelul „Petersburg", conducătorii mişcării opoziţioniste (Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza etc), aproximativ 1 000 de participanţi, reprezentînd toate păturile sociale şi forţele politice, au elaborat un program de revendicări. Programul, redactat de Vasile Alecsandri, cuprindea 35 de puncte şi a fost numit Petiţiune-proclamaţiune înaintat domnului. Programul cerea: eliberarea deţinuţilor politici, reformarea sistemului de învăţămînt, îmbunătăţirea urgentă a situaţiei locuitorilor de la sate, instaurarea în Moldova a unui regim democratic, desfiinţarea cenzurii, crearea unei gărzi naţionale şi alegerea altei Adunări Obşteşti. Domnul Mihail Sturdza a acceptat 33, respingînd ultimele 2. Revoluţionarii nu au acceptat compromisul. În ţară a fost declaată starea excepţională, au fost operate mai multe arestări. Mizînd pe ajutorul guvernului francez revoluţia în Ţara Românească s-a declanşat mai tîrziu. Ea începe mai întîi la Islaz, la 9 iunie 1848. Aici a fost format primul guvern revoluţionar (Ion Heliade- Rădulescu, Christian Tell, Ştefan Golescu, Nicolae Pleşoianu) şi anunţat programul revoluţiei intitulat Proclamaţiunea de la Islaz. Programul (22 de puncte) prevedea independenţă legislativă, administrativă, egalitatea tuturor în faţa legii, abolirea rangurilor boiereşti, drepturi politice, domn ales pe 5 ani de către toate categoriile sociale, împroprietărirea ţăranilor. La 11 iunie, revoluţia a obţinut victorie şi la Bucureşti. Sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu aprobă programul revoluţionar. În semn de protest, consulul rus părăseşte capitala. De teama urmărilor, domnul renunţă la tron şi părăseşte ţara. În aceste condiţii, este format un nou guvern revoluţionar provizoriu. Sub presiunea Rusiei, Turcia trimite în Ţara Românească un emisar -Suleiman-Paşa, în urma convorbirilor, guvernul revoluţionar estă înlocuit cu o locotenenţă domnească alcătuită din trei membri conform prevederilor Regulamentului Organic. La 13 septembrie, trupele turceşti intră în capitală, dinspre Focşani spre Bucureşti, la 15 septembrie, vin trupele ruseşti. În aceste condiţiile Revoluţia este înfrântă. 1. Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,Un comitet, prezidat de V Alexandri a redactat Petiţia-Proclamaţie...Membrii comitetului au formulat ca principiu de bază al guvernării stricta respectare a legii de către oficialităţi, ca şi de către cetăţeni, deci o trimitere evidentă la regimul autoritar, de corupţie şi arbitrariu, al lui Sturdza. Apoi au schiţat regulile pentru alegerea unei noi Adunări mai reprezentative cu puteri sporite...cât priveşte economia au cerut insistent crearea unei bănci naţionale...În privinţa ţaranilor, au formulat o cerere cu caracter general de îmbunătăţire a relaţiilor lor cu moşierii şi cu statul. Sturdza a fost de acord cu 33 din cele 35 de puncte, respingându-le pe cele privitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi formarea unei gărzi naţionale” Identificaţi din text numele liderului revoluţiei din Moldova. Numiţi alţi doi revoluţionari moldoveni. Identificaţi din text principiul de bază al guvernării, potrivit revoluţionarilor. Transcrieti din text o cerere cu caracter economic. Prezentaţi atitudinea lui Sturdza faţă de revoluţionari şi măsurile luate de acesta. Pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria i-a determinat pe revoluţionarii ardeleni să convoace o amplă adunare pentru apărarea autonomiei provinciei; 3-5 mai 1848 – Marea Adunare Naţională de la Blaj: participanţi:- 40000 de oameni (români şi saşi); revoluţionari ardeleni: Simion Bărnuţiu, Gh. Bariţiu, Al. Papiu Ilarian, Andrei Şaguna. Adunarea prezidată de episcopii Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny; documentul programatic adoptat se intitula Petiţiunea naţională, cuprindea 16 puncte: desfiintarea iobagiei fara despagubire Programul respins. Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la Blaj-participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni. Aug.- 1849- Șiria- intervenţia armatelor austriece- înăbuşirea revoluţiei . Citiţi cu atenţie si răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,La congresul naţional din 3-5 mai 1848 a fost aprobat un program în 16 puncte. Bărnuţiu şi confraţii săi, îşi justificau cererile pe baza principiului pe care-l credeau universal valabil: drepturile naturale ale omului....Au proclamat independenţa naţiunii române şi egalitatea deplină cu celelalte naţionalităţi din Transilvania...au cerut abolirea iobăgiei, cât şi recunoaşterea posibilităţilor legate de afirmare in comerţ si meştesuguri. Au subliniat necesitatea formării unor cetăţeni bine informati şi cu ştiinţa de carte, prevazând crearea unui sistem şcolar modern, în şcoli naţionale in limba naţională” (K.Hitchins, Românii 1774-1866) Menţionaţi numele liderului revoluţiei din Transilvania. Explicaţi motivaţia conflictului dintre revoluţionarii români şi cei maghiari Transcrieţi principalul obiectiv naţional al românilor din Transilvania. Mentionaţi o cerere referitore la învăţământ. Explicaţi motivaţia acesteia În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE şi declarat prietenie şi alinaţă tuturor popoarelor. Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei imperiilor vecine. Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii de reforme de care întreaga Europă avea nevoie şi cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo unde popoarele năzuiau la acest vis.