5.STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI (sec. XVIII-XX).

Europa luminilor. Sec XVIII aduce (in Europa de vest si mai tarziu in est !) o noua conceptie iluminista, de modificare a raporturilor
dintre stat, institutii si cetatean. Dpv politic se afirma o noua conceptie despre modul de guvernare. Teoria originii divine a monarhului
e combatuta, iar gânditorii iluministi propun un nou model al puterii, prin care se accepta ca forme de guvernamânt atat monarhia, cat
si republica. Monarhia despotica (absoluta) de tip luminat reprezinta o caracteristica a epocii. Aceasta are ca scop asigurarea fericirii
supusilor prin reforme, coordonate de monarh, cu participarea elitelor educate. Iluministii aduc ideea separatiei puterilor in stat si
drepturile naturale ale oamenilor. Se contureaza doua mari ideologii: liberalismul si conservatorismul. Apare o noua conceptie despre
societate cu obiectivele: desfiintarea privilegiilor feudale, afirmarea burgheziei, progresul tehnico-stiintific, dezvoltarea econ-
financiara. Apare ideea de natiune si lb. nationala. Se numeste Iluminism de la ideea luminarii (inclusiv a poporului !) prin cultura.
Curente culturale noi: romantism, clasicism. Apare opinia publica (cafenele, saloane de lectura, presa, conferinte etc) care permite
unele dezbateri. Conservatorii, sustinuti de Biserica (Catolica sau Ortodoxa), se opun acestor idei noi, in general, sau le accepta incet,
treptat. Spatiul românesc in Epoca luminilor (sec XVIII). Dominatia otomana se accentueaza prin regimul fanariot: TR (1716-
1822), Mol (1711-1822). Tra din 1699 este ocupata de austriecii habsburgi de la turci. Ideile modernizarii apar insa si la români: elita
intelectuala, boierimea, elita confesionala greco-catolica, unii reprezentanti ai statului. Metode de actiune: Etapa cautarii sprijinului
extern = memorii catre Marile Puteri (MP), profintând de congresele si conferintele de pace, care incheie razboaiele (ruso-austro)-
turce din Europa de est = Criza Orientala. In Tra românii scriu memorii = Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae =1791, redactat
de reprezentantii Scolii Ardelene catre Viena si Memorandum=1892. Etapa contestatara pasnica sau violenta = actiunea unor grupuri
care incearca sa impuna modernizarea= in TR si Mol grupul boierilor “partida nationala” (ex: Ion Câmpineanu-Act de unire si
independenta; docum Revol 1848); Revolutia de la 1848 in TR, Mol, Tra, Ban, Bucov. Etapa actionala. Trecerea de la identitatea de
neam la constiinta nationala. Proiectele vizau: unirea, independenta, alipirea teritoriilor ocupate = s-au realizat in 1859, 1877-78, 1918.
Proiecte politice sec XVIII-XIX. Refomismul domnesc. In TR si Mol e regimul fanariot. Domni numiti de Poarta (nealesi de boierii
români) dintre functionarii aparatului diplomatic de la Constantinopol (=Istanbul), (din cartierul Fanar), de obicei greci, care se
românizeaza. Autonomia interna = redusa. Armata= lipsa. Sunt deseori schimbati, mutati intre TR-Mol, sau omorâti de turci.
Obligatiile econ fata IOT sunt mult mai mari. Cresc taxele, coruptia, venalitatea functiilor. Unii domni fanarioti sunt inspirati de ideile
reformatoare iluministe. Ex: Constantin Mavrocordat (10 domnii in TR si Mol) = face reforme admin, fiscale, judecat, sociale= elib
taranii legati (de boier =) de glie (dar acum treb sa plateasca taxe) transformandu-i din şerbi in clăcaşi; anunta reformele sale chiar si
in Mercure de France din Paris. Introduce remuneratia functiilor. Alexandru Ipsilanti= reorganizeaza “Academia Domneasca de la Sf
Sava” (infiintata de C. Brâncoveanu), organizeaza posta si manufacurile de hârtie, se ingrijeste de starea edilitara a Bucurestiului.
Dupa modelul codurilor de legi ale lui Npoleon Bonaparte au fost emise coduri de legi: in TR: Pravilniceasca condica = Alex Ipsilanti
(1780), Legiuirea Caragea= Ion Caragea (1818); in Mol: Codul lui Callimachi = Scarlat Callimachi (1817). Domnul Mol, Grigore
Ghica III, a fost omorât de turci (1777) ptr opozitia la cedarea zonei de nord = Bucovina (1775) catre Austria Habsburgica. In Tra
reformele au fost in per. imparatilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si fiul Josef II (1780-90). Decret ptr emanciparea taranilor
şerbi = dependenti (numiti “iobagionnes”), in 1783, dar nefiind aplicat bine de boierii maghiari, se declanseaza rascoala taranilor (in
general români) condusi de Horea, Closca si Crisan in 1784. S-a facut planul Ratio Educationis ptr cresterea nr scolilor ptr români.
Prin Edictul de toleranta din 1781 se acorda libertate relig si celor necatolici. Sub influenta armatelor straine care circulau pe terit TR
si Mol (ruse, austr) sau prin fiii trimisi la studii in Occ, limba franceza inlocuieste treptat lb greaca ca lb a elitei econ-social-politice.
Memorii, proiecte si actiuni ale boierilor. Razboaiele ruso-austro-turce afecteaza rau, dpv econ, TR si Mol, dar boierii profita ptr a
redacta memorii catre reprezentantii MP (intruniti in diferite conferinte de pace), cerând modernizare, autonomie, micsorarea darilor
catre IOT, desfiintarea raialelor turcesti (Turnu Magurele, Giurgiu si Braila), neutralitate, revenirea la domni pamânteni, unirea
TR+Mol etc. Momente: 1772= Tratativele de pace de la Focşani; 1791 = tratativele de pace Şiştov. In prima jum sec XIX, in contextul
Crizei Orientale, sprijinul Rusiei si Frantei incepe sa creasca ptr TR si Mol. In 1802 = memoriu catre Napoleon Bonaparte. Pacea de la
Bucuresti (Hanul lui Manuc) din 1812 stabileste cedarea estului Mol (Basarabia) catre Rusia. In 1817-1818 = boierul Iordache
Rosnoveanu redacteaza proiecte ptr un regim bazat pe doua institutii Adunarea Obsteasca (legislativ) si Divan (executiv), cu rol minor
ptr domn. In 1821 are loc revolta românilor (aliati cu grecii eteristi) condusi de Tudor Vladimirescu, impotriva sistemului fanariot
sustinut de turci. TV are ca document programatic Cererile norodului românesc, prin care cere libertate comertului, armata nationala,
numirea in functii dupa merit, desfiintarea scutelnicilor de la impozite. Revolta e infranta de turci, TV e omorat, dar la presiunea
Rusiei se revine la domnii pamânteni. In 1822 Ionică Tăutu redacteaza proiectul Constitutia cărvunarilor, cu accent pe Sfatul obstesc,
nu pe domn. Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) recunoaste Rusiei statutul de protector asupra TR si Mol si desfiinteaza
monopolul comercial otoman asupra TR si Mol. Tinerii români pot merge in libertate la studii in Occ. Armata rusa condusa de
Kisseleff ramane un timp aici si rusii contribuie la redactarea primului docum cu valoare de Constitutie ptr cele 2 principate:
Regulamentul organic, in vigoare din 1831 in TR si 1832 in Mol. Prevederi: separ puter in stat, remuneratia functionarilor, moderniz
econ, sociale, fiscale, admin. Boierii ce vor modernizare nu sunt multumiti si actioneaza cu memorii, uniti in gruparea “partida
nationala”, condusa de Ion Câmpineanu. Redacteaza – Act de unire si independenta si Osăbitul act de numire a suveranilor români.
In 1843 a luat fiinta societatea secreta “Fratia”, alcatuita din tineri intelectuali cu studii in Occ, cunoscuti si ca bonjuristi. Ex: Nicolae
Balcescu, Al.I.Cuza, Ion Ghica, M.Kogalniceanu, Avram Iancu, Andrei Saguna. Isi propun org unei revolutii in sintonie cu cei din
Occ ptr schimbarea regimurilor spre libertate. IN TRANSILVANIA. Nu existau boieri români. In 1701 Diploma leopoldina
organizeaza infiintarea Bisericii Greco-Catolice Unita cu Roma. O parte din români trec la ac biserica, in urma promisiunilor de
libertati si drepturi. Clericii acesteia pot merge in Occ la studii. Se intorc cu informatii si spirit de actiune ptr a sustine emanciparea
românilor. Ei formeaza curentul numit Scoala Ardeleana. Epicopul român al ac biserici e sg român membru in Dieta (=parlam) Tra. In
1744 acesta era Inochentie Micu Klein. El redacteaza catre Viena Supplex Libellus, docum prin care militeaza ptr emanciparea natiunii
române cu argum istorice, fiscale. Reprez Sc Ardelene erau: Gh Sincai, Samuil Micu, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior. Ei redacteaza
Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, in 1791, cu argum econ, isto, demografice. In 1867 se infiinteaza Austro-Ungaria si Tra e
alipita Ungariei. Romanii protesteaza in 1868. In 1892 redacteaza Memorandumul catre Viena. Semnatarii sunt arestati. Dupa un timp
regele Carol I reuseste sa obtina de la imparatul Franz Josef gratierea lor. REVOLUTIA DE LA 1848. A fost organizata de tinerii
scoliti in Occ dupa Tratatul de la Adrianopol. A fost in sintonie cu revolutia europeana, de la Prut la canalul Mânecii. Proiectele
redactate de români au caracter minimal in Moldova, mediu-moderat in TR si radical in Tra. Au participat in TR: N.Balcescu, Ion si
Dimitrie Bratianu, Ion Ghica, C.A.Rosetti, I.H.Radulescu etc. In Mol: M.Kogalniceanu, V. Alecsandri, C.Negri. In Tra: Avram Iancu,
Simion Barnutiu, Al. Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Axente Sever, Andrei Saguna, N. Balcescu. In Banat: Eftimie Murgu. In
Bucovina: Eudoxiu Hurmuzachi, M.Kogalniceanu. Revolutia româna a fost infranta prin colaborarea armatelor turcesti, rusesti si
austriece. Liderii au fost omorati, inchisi ori au fugit din tara. In Fra revolutia a avut succes si partial in Italia. Românii refugiati au
primit sprijin uneori ptr ei si ideile lor de la cei veniti la putere in Franta si Italia, ca vechi colegi. CONSTITUIREA STATULUI
ROMÂN MODERN. Criza Orientala cronica continua sa se manifeste uneori acut. In 1853 se redeschide, prin Razboiul Crimeeii,
intre Rusia si IOT, sprijinit de Anglia, Fra, Prusia = Germania, Sardinia= Italia. In 1856 la Congresul de Pace Paris se accepta
discutarea problemei românilor si Mol primeste inapoi Bugeacul (cele 3 judete din S Basarabiei): Cahul, Ismail si Bolgrad. Ei cer:
unire, autonomie cu garantia MP, neutralitate, print strain. MP vor dovada reprezentativitatii acestor purtatori de cuvant ai rom ânilor si
se organizeaza (1857) alegeri ptr Adunarile (Divanurile) Ad-hoc, in care sunt reprezentate toate categ sociale (in Mol era si taranul Ion
Roata). Rezolutiile Divanurilor sunt identice. Se organizeaza Conferinta de la Paris (1858) care discuta probl românilor. Se adopta de
catre cele 7 MP un doc cu valoare de constitutie ptr TR si Mol: Conventia de la Paris (1858). Se prevede: domn român (nu strain) ales
de Adunarea Electiva, vot cenzitar, fara neutralitate, cu garantia 7 MP, care inloc protectoratul Rusiei, ramâne dependenta de IOT.
Unirea e prevazuta teoretic cu 2 domni, 2 guverne, 2 capitale, 1 sg nume al tarii: Principatele Unite ale Mol si Valahiei. Doar 2
institutii comune la Focsani = I.C.C.J si Comisia Centrala de redactare a proiectelor de legi. La 5 ian 1859 e ales in Mol Al.I.Cuza si la
24 ian 1859 e ales in TR tot el. Unirea devine personala. E greu si temporar recunoscuta. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN
MODERN. Urmatoarele obiective (proiecte de tara) erau recunoasterea definitiva si deplina a unirii, reforme de modernizare,
independenta si printul strain. Domnia lui Cuza are 3 etape: 1859-62=lupta ptr recunoasterea dublei alegeri si a unirii depline; 1862-64
= reforme si incercari de reforme; 1864-66 = marile reforme. Etapa 1: Conferinta de la Constantinopol (1861) accepta unirea pe timpul
lui Cuza. Dpv intern se unifica institutiile si legile. Etapa 2: Cuza a incercat adoptarea reformei agrare ptr prin preluarea pam de la
marii proprietari (biserica si boieri) ptr a-l distribui taranilor. Cele 2 grupari partida conservatoare si cea liberala s-au opus confiscarii
de la boieri. S-a decis confiscarea de la biserica (detinea 25 % din teren) inclusiv de la cele straine (grecesti si din IOT). Proiectul de
improprietarirea a taranilor e respins de Adunarea Legislativa. Cuza organizeaza o lovitura de stat la 2 mai 1864 cu sprijinul primului
ministru M.Kogalniceanu si a armatei. Adunarea e dizolvata. Se organizeaza noi alegeri pe baza unei noi Constitutii (=Statutul
Dezvoltator al Conventiei de la Paris) si al unei noi Legi Electorale. Se infiinteaza Senatul (alaturi de Adunarea Legislativa). Etapa 3:
Prin Legea rurala se improprietaresc taranii (dp puterea de munca, cu obligatia de nu-l vinde), se adopta si alte legi de reforma:
”U”Bucuresti, Cod Civil (napoleonian), Biserica Ortodoxa e declarata autocefala (nu e recunoscuta), infiintarea CEC etc. Nu reuseste
adoptarea monedei nationale = “romanatul”. “Monstruoasa coalitie” a adversarilor (Lib+ Consv) duce la complotul ptr fortarea
abdicarii lui Cuza: 11 feb 1866. Pleaca din tara si moare in strainatate. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN SUB CAROL I
(1866-1914). E adus print strain (incognito) Carol de Hohenzollern-Sigmaringen inrudit cu regele Prusiei si imparatul Frantei. Depune
juram ca domn (principe) la 10 mai (va fi ziua nationala) 1866 in Bucuresti. In iulie 1866 se adopta o Constitutie. Prevederi: numele
tarii România, monarhie constitutionala, drept de veto partial la domn, Parlament bicameral, drepturi cetatenesti ptr crestini, vot
censitar. Proiectele ramase nefinalizate: independenta, moneda nationala, regalitate, continuarea modernizarii, unire cu teritoriile
ocupate. Se afirma in continuare cele doua mari partide. La conservatori (P.C., infiintat 1880) erau in general marii latifundiari
(mosieri): Lascar Catargiu, G.Grigore Cantacuzino, P.P.Carp, Titu Maiorescu (si M.Eminescu) cu “politica pasilor marunti”. La
liberali (PNL, infiintat 1875) erau in general burghezi: M.Kogalniceanu, C.A.Rosetti, Ion si Dimitrie C.Bratianu, D.A.Sturza, Ionel
I.C.Bratianu, cu politica “prin noi insine” si forţau modernizarea. Liberalii au fost acuzati de Titu Maiorescu ca urmaresc sa aduca din
Occident si sa modernizeze doar formele, nu si fondul (= “teoria formelor fara fond”). Liberalii au raspuns prin “teoria formelor
creatoare de fond”. In 1884 e adoptata o noua lege electorala. In 1895 e impus sistemul rotativei guvernamentale. In 1867 e adoptata
moneda nationala “leul”, 1867- infiintarea Academiei Române; 1868 legile ptr retele de drumuri, 1880 Banca Natioonala a Romaniei,
1883- Casa Scoalelor (ministrul Instructiunii Publice = Spiru Haret); 1886 legea tarifelor (taxe vamale protectioniste), 1887 legea
incurajarea industriei, 1908- legea Casei Rurale, 1889- vanzarea unor proprietati ale statului catre tarani; 1895-legea minelor.
CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN PRIN CÂSTIGAREA INDEPENDENTEI. Ptr obtinerea independentei s-a
actionat initial diplomatic, pasnic, mizând pe sprijinul MP. Nu s-a reusit ceva concret. In 1875 s-a redeschis Problema/Criza Orientala.
Populatiile din Balcani (S Dunarii) s-au revoltat. Turcii au reprimat revoltele. Rusia a declarat razboi Turciei in sprijinul crestinilor
ortodocsi masacrati. România a inceput 1876 negocieri la Livadia cu Rusia ptr conditionarea trecerii rusilor prin tara la Sud Dunarii:
Intâi armele apoi soldatii, pe cale ferata facuta de rusi, fara stationarea trupelor aici, respectarea integritatii teritoriale la finalul
razboiului. Rusii au inceput razboiul la Sudul Dunarii in primav 1877. Marele Duce Nicolae a intampinat dificultati in orasele Plevna,
Rahova si Vidin. A cerut ajutor lui Carol I. România a acceptat, fara sa mai discute alte conditii, doar sa fie românii condusi de români
si de Carol. La 9 mai, Camera Deputatilor, si la 10 mai, Senatul, au votat Declaratia de Independenta a României, citita de min
externe M.Kogalniceanu din guv condus de Ion C.Bratianu. Trupele române trec Dunarea. Este descoperita o noua reduta Grivita 2 la
Plevna. Românii o cuceresc. Rusii inainteaza spre Constantinopol. Englezii ii someaza sa nu il ocupe. Se semneaza Pacea de la San
Stefano (feb 1878) lânga C-tinopol. Prevederi: Indepedenta României si Serbiei, autonomia Bulgariei, Dobrogea cedata de Turci
Rusilor. Rusii schimba Dobrogea cu Bugeacul de la România. Românii protesteaza degeaba. Se organizeaza Congresul de Pace de la
Berlin (iul 1878). MP decid schimbari la tratatul de la San Stefano: Anglia ia Cipru, Bulgaria va fi mai mica, România va fi
recunoscuta indep, daca renunta la art 7 din Constitutie si da cetatenie si necrestinilor (evrei, musulmani). Românii cer inapoi
Bugeacul: degeaba! In 1878 Carol ia titlu de Alteta Regala, iar in 1881 Carol si Elisabeta sunt incoronati regi. In 1884 se stabilesc
Domeniile Coroanei. Se construiesc Castelul Peles din Sinaia si Palatul Cotroceni din Bucuresti. Ramânea un alt obietiv: Marea
unire ! CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN PRIN MAREA UNIRE. România, ptr protejarea independentei a aderat (1883) la
Tripla Alianta (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Italia. La 1914 a inceput I RM cand AUS-UNG a atacat Serbia;
România s-a declarat neutra. Regele Carol I a murit. In 1916 cu noul rege, Ferdinand I, România a decis intrarea de partea Antantei
(Tripla Intelegere: Angl, Fra, Rus). In 1917 Ferdinand a promis soldatilor (tarani) cele doua reforme: agrara si electorala. Antanta a
câstigat razboiul cu ajutorul SUA. Unirea a fost favorizata de Declaratia Celor 14 puncte ale presed SUA, W.Wilson, care
recunoastea dreptul popoarelor la autodeterminare. Basarabia s-a unit profitând de faptul ca in Rusia au venit la putere bolsevicii
(comunistii), condusi de Lenin (25 oct/7nov 1917). Acesta a scos Rusia din razboi si a dat, momentan, dreptul dreptul popoarelor
supuse la autodeterminare. Sfatul Tarii de la Chisinau, condus de Ion Inculet, a proclamat independenta Basarabiei, iar o luna mai
tarziu a hotarât unirea cu Regatul României (27 martie 1918).... Fiind ocupata din 1775, Bucovina s-a putut alaturat celorlalte
provincii românesti pe fondul dezagregarii statului dualist austro-ungar. Consiliul National Român de la Cernauti, condus de Iancu
Flondor, a votat unirea cu tara-mama (15/28 nov 1918). Consiliul National Român Central de la Arad a organizat Adunarea Nationala
de la Alba Iulia (1 dec 1918), cu delegati din toata Transilvania, ptr a hotarâ unirea cu patria-mama. Adunarea a fost condusa de Gh
Pop de Basesti, Vasile Goldis si Iuliu Maniu. Conferinta de la Paris (1919-20) a recunoscut aceste uniri. La 15 oct 1922, la Alba Iulia,
Ferdinand si Maria au fost incoronati regi ai României Mari. Semnificatia si consecintele unirii. România Mare incununa aspiratiile
seculare ale românilor de a vietui intr-un singur stat. S-au realizat astfel marile proiecte. S-a adoptat o noua Constitutie, 1923, cu
respectarea drepturilor minoritatilor, cu vot universal ptr barbati, a fost facuta reforma agrara, prin improprietarirea taranilor cu
pamântul luat de la mosieri (boieri). P. Conservator (al mosierilor) a disparut si au aparut multe alte partide, unele orientate spre
tarani. Modernizarea a continuat.

Carti: Istorie sincera a poporului român -Florin Constantiniu; Istoria românilor povestita celor tineri- Neagu Djuvara; Padurea
spânzuratilor- L.Rebreanu; Nimic nou pe frontul de vest; Documentele lui Parvus; Penes Curcanul; Trei, Doamne,... si toti trei !
Filme: Iancu Jianu (1 si 2); Trandafirul galben (cu Florin Piersic); Margelatu; Razboiul de Independenta; Ecaterina Teodoroiu;
Padurea spânzuratilor.