Tema 3.CONSTITUTII.

Constitutia este legea fundamentala (=de baza) a unui stat. Ea prevede reguli, norme de convietiurie, stabileste organiz
statului, functionarea autoritatilor publice, indatoririle statului, drepturile si indatoririle cetateanului. Legile sunt de 3
feluri:a.fundamentale =una singura intr-un stat, se aproba doar printr-o larga majoritate a parlamentului, se confirma (sau
nu) printr-un referendum si se schimba greu; b.organice=un numar mic sau mediu intr-un stat, se aproba printr-o
majoritate mai mare si se refera la functionarea principalelor institutii (ex: Legea Bancii Nationale; Codul Civil; Legea
invatamantului; Legea Electorala); c.ordinare= sunt f. multe, se aproba cu majoritate minima (50%+1) si se schimba mai
usor. Categoriile b si c trebuie sa: se bazeze pe C. si sa nu contrazica Constitutia. Ideea de constitutie a aparut in sec
XVIII la iluministi ca JJ Rousseau. El a numit-o “contract social” intre condusi si conducatori. Pana atunci nu exista.
Prima forma a aparut in Anglia sec XVII (dar e o suma de documente de-a lungul secolelor) si a dus la inlocuirea
monarhiei absolute cu cea “constitutionala” (=parlamentara) in care regele domneste, dar nu guverneaza. Au urmat SUA
1787= republica si Franta revolutionara 1791=monarhie parlamentara, apoi republica (1792). In Tarile Romane
necesitatea unei constitutii apare in gandirea unor personalitati luminate la sf sec XVIII in contextul inceputului
modernizarii si sub influenta Iluminismului. Au fost mai multe proiecte politice (ample sau sumare) redactate cu diferite
prilejuri (pasnice sau violente) care adesea au ramas pe hartie sau au fost puse in aplicare doar cateva zile sau luni. Ex:
Cererile norodului romanesc (neaplicat; 1821-Revolta/Revolutia lui Tudor Vladimirescu); Constitutia carvunarilor
(neaplicat, 1822-proiect al lui boierului Ionita Tautu); Osabitul act de numire a suveranului romanilor (neaplicat,1838-
proiect al deputatului Ion Campineanu); Proclamatia de la Islaz (cateva luni aplicata partial, in Revolutia de la 1848).
Primele acte constitutionale = fundamentale (cu rol/valoare de constitutie) ale romanilor.
1. In 1828-29 a fost Razboiul ruso-turc. TR si Mol au fost ocupate de rusi, care au castigat, si au impus Tratatul de pace de
la Adrianopol, prin care turcii recunosteau Rusiei statutul de protector al Tarilor Romane (TR si Mol). Imp Otoman (IOT)
ramanea stat suzeran al Tarilor Romane. Generalul Kisseleff seful armatei ruse a inceput modernizarea institutiilor si a
ordonat redactarea celor 2 docum numite Regulamente Organice (ptr TR si Mol). Au intrat in vigoare in 1831 in TR si
1832 in Mol si au ramas pana in 1858. Puterea executiva era detinuta de domn ales pe viata de o Adunare Obsteasca
extraordinara. El era ajutat de un Sfat din 6 ministri. Puterea legislativa era detinuta Adunarea Obsteasca formata din
boieri si condusa de mitropolit (sef bis ortdx din tara). Puterea judec era detinuta de Inaltul Divan Domnesc.
2.Razboiul Crimeei (1853-56) intre turci, ajutati de europeni, si rusi (invinsi). Congresul de Pace de la Paris decide ca IOT
ramane suzeran, iar protectori sunt: RUS, PRU(GER),AUS, ANG, FRA,PIE-SAR(ITA). Delegatii sunt solicitati de liderii
romanilor sa decida si schimbarea situatiei TR si Mol, care vor unirea. Marile Puteri (MP) nu cred. Se organizeaza in TR
si Mol Divanurile (Adunarile) Ad-hoc (ca un fel de referendum sau sondaj de opinie) unde sunt toate categ soc reprez. Se
cere (voteaza) unirea, print strain si neutralitate. MP accepta doar prima, dar partial. Se organiz Conferinta de la Paris
(1858) care redacteaza Conventia de la Paris, cu rol de Constitutie ptr TR si Mol. Se stabileste: unirea formala TR cu
Mol sub numele Principatele Unite ale Mol si TR sub suzeranit IOT si garantia colectiva a MP; dar vor avea 2 guverne, 2
domni, 2 capitale, 2 parlam. In comun doar 2 institutii: Inalta Curte de Justitie si Casatie (ICJC) si Comisia Centrala de la
Focsani (redacta proiecte de legi ptr ambele tari). Puterea exec la Domn si Guvern, legislat la Domn si Adun legislativa,
judec la ICJC de la Focsani (unica). La 5 ian 1859 la Iasi e ales Domn Cuza. La 24 ian 1859 e ales, la Bucuresti, ca
Domn ... Cuza. Unirea se realizeaza in persoana domnitorului (unire personala).
3.In 1864 Domnitorul Al. I. Cuza incearca sa grabeasca reformele carora li se opuneau Conservatorii. (Liberalii il criticau
ca nu le face si mai repede). Reusise sa obtina aprobarea turcilor, in 1862, ca sa fie o unire reala (1 guvern, 1 capitala=
Bucuresti, 1 parlam, 1 domn). In 1864, cu ajutorul prim-ministru M. Kogalniceanu, organiz o lovitura de stat militara,
dizolva Adunar Legislat si redactz un nou act fundamental numit Statulul Dezvoltator al Conventiei de la Paris.
Autoritatea Domnului creste. Se infiinteaza si Senatul (parlam devine bicameral) in care Domnul numeste jumat din
membri.
4.Prima Constitutie (numita asa) redactata integral de romani a fost in 1866, cand s-a infiintat ROMANIA. La 10 mai
1866 a intrat in Bucuresti principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen si a depus juram ca Domna (Principe in fata
Parlamentului si a Mitropolitului). In vara, Parlam a votat si Domnul a semnat Constitutia.
Era neces existenta unei constitutii deoarece e legea fundam in care sunt inscrise toate regulile de function a unui stat si
toate drepturile fundam ale cetateanului. Modernizarea era conditionata de acest act.
Constitutia din 1866 avea ca model pe cea belgiana. Caracter liberal. Promulgata fara aprobarea MP ! Valabila pana 1923.
Trei Modific: 1878, dupa obtin indep=modific artic 7 care conditiona dreptul la cetatenie de religia crestina (evr si
musulm nu aveau cetatenie)= conditie ptr recunoast indepd in partea MP; 1884=Romania devine Regatul Romaniei,
Domnul=Principele devine Rege si s-a extins drept de vot censitar ptr cei care aveau scoala primara. 1917 = drept vot
universal barbati 21 ani si reforma agrara (improprietarirea taranilor cu pamant). Prevederi: Teritoriu inalienabil,
indivizibil. Numele Romania. Monarhie parlamentara/constitutionala, ereditara. Era inca vasala IOT, dar nu era scris in
Constitutie, ptr ca se dorea independenta. Separarea puterilor in stat. Guvernarea reprezentativa. Vot era censitar (prin
lege organica=Legea Electorala). Executiv= Detinea puterea executiva impreuna cu guvernul. Ministrii sunt responsabili
de acte, pe care le semneaza impreuna cu Domnul. Domnul era capul statului, al ostirii (din 1878 Alteta Regala, din 1818
Rege). Legislativ= Domnul impreuna cu Parlamentul bicameral (Senat si Adunarea Deputatilor). Parlamentul interpeleaza
guvernul si ii aproba (sau nu) existenta si actele. Judec= ICJC. Drepturi : vot= censitar. Cetatenii= in “colegii electorale”
dp avere, votau direct sau indirect. Barbati, educati, proprietari, bogati. In 1884 s-a redus nr colegiilor de la 4 la 3
crescand nr pers care votau. Libertatea religioasa cu aprobarea bisericii ortodoxe; Libertatea presei; Dreptul la intrunire;
Garantarea proprietatii, “sacra si inviolabila”; Dreptul la educatie (gratis, obligatoriu, 4 clase); Inviolabilitatea persoanei si
a domiciliului. Desi avea multe lipsuri si neajunsuri a fost un progres ptr vremea respectiva in Europa.
5.Dp Marea Unire 1918 a fost nevoie de o schimbare. S-a realizat Constitutia din 1923. La votarea ei de catre PNL
partidele de opozitie au iesit din sala. In vigoare: 1923-38 si 1944-47. Prevederi: Romania “stat national unitar si
indivizibil”. Multe prevederi preluate din Constitutia 1866 ptr functionarea statului. Drepturi= minoritati multe nationale
si religioase cu drepturi. Drept la vot universal, secret, direct, obligatoriu, barbati 21 ani. (Din 1926 Legea primei
electorale impunea o majoritate puternica in parlament ptr partidul care obtinea 40% la votul popular.) Proprietatea: statul
detine subsolul; poate fi luata in interes statului. (S-a realizat Reforma agrara in 1921 prin improprietarirea taranilor cu
pamant luat de la boierii mosieri). A avut un rol important in consolidarea statului unitar roman, a independentei si
suveranitatii sale, definind mai precis trasaturile si continutul regimului politic din Ro. A facilitat manifestarea libera a
tuturor cetatenilor, a contribuit la crearea cadrului de functionare a regimului politic constitutional, a consfintit monarhia
constitutionala ereditara, apreciata de contemporani ca un factor de stabilitate si prestigiu.
6.Constitutia din 1938. Valabila pana 1940. A aparut din dorinta regelui Carol II de a copia regimurile autoritare si
dictatoriale (de dreapta) care se inmultisera in Europa. Unele dintre acestea aparusera ca masura de siguranta fata de
pericolul raspandirii comunismului din Rusia sau ptr a asigura stabilitatea si a scoate tara din criza econ dp 1929. Carol II
a organizat si un referendum (plebiscit) ptr sustinerea acestui nou regim, in care el avea puteri largite (“regim autoritar
monarhic”). Prevederi: Romania stat national, unitar si indivizibil”, teritoriu inalienabil, nu poate fi colonizat cu
“populatiuni de semintie straina.” Erau interzise propaganda ptr sch formei de guvernamant si sustinerea luptei de clasa
(idei comuniste). Justitia putea controla orice corespondenta. Dreptul de asociere anulat. Dreptul de intrunire era controlat
de politie. S-a infiintat Consiliul de Coroana care il ajuta pe rege sa ia deciziile. Au fost dizolvate partidele si sindicatele.
Se infiinteaza breslele (dp model Mussolini). Teoretic erau prevazute libertatea constiintei, invatamantului, presei, muncii,
dar in practica erau toate restranse. Toti copiii si tinerii erau inregimentati in organizatia “Straja Tarii” condusa de rege
(modele Lenin=pionierii comunisti, Mussolini= Organizatia Balilla, Hitler=Hitlejugend). Era eliminata separatia puterilor
in stat. Executiva: rege si guvern, numit si revocat de rege. Guvernul era responsabil in fata regelui nu a parlam. Regele
ramane persoana inviolabila si responsabili de acte erau ministri. Legislativa: Regele si Parlamentul bicameral. Un singur
partid admis (“Frontul Renasterii Nationale” numit apoi “Partidul Natiunii”), care avea uniforma, salut si reguli stricte.
Membrii parlam jurau fidelitate personala regelui. Parlamentarii nu puteau vota contra ministrilor. Regele numea jumat
din membrii Senatului. Regele putea refuza fara motiv legile (drept de “veto” total). Intre sesiunile parlam regele putea
redacta legi ca decrete. Regele semna actele de politica externa si militara fara aprobar parlam. Judecatoareasca: Curtea
de Justitie si Casatie. Hotararile judecat in numele regelui. Drept de vot universal peste 30 ani (inclusiv femei) stiutori de
carte= nu s-a aplicat niciodata. A urmarit sa: consolideze puterea regala, sa reconcilieze natiunea (erau multe conflicte
interne), sa salveze de revizionism (UNG voia Tra, URSS voia Basarabia, BUL voia Cadrilater), sa reduca influenta
Miscarii Legionare a tinerilor antisemiti (dusmani personali) sau a ideilor comuniste. Aceasta Constitutie n-a putut
elimina aceste pericole. Existenta ei a contribuit la abdicarea lui Carol II (6 sept) in 1940, dp pierderea Basarabiei (28 iun)
si a Tra de NV (30 aug) si in timpul negoc ptr cedarea Cadrilater.
7.Constutitiile comuniste (1948, 1952, 1965). Regim =totalitar comunist. Regele Mihai a fost fortat sa abdice la 30 dec
1947, sef PCR, Gh Gh-Dej si sef guv, Petru Groza. S-a proclamat Republica Populara Rom îna (RPR). S-a intrunit M.A.N.
(Marea Adunare Nationala) =Parlament unicameral. S-a redactat in 1948 o Constitutie copiata dupa cea a URSS (=per
“international-comunismului”). In 1952 a fost modificata ptr a subordona si mai clar Romania fata de URSS si i s-a
adaugat un preambul (dp model URSS). Prevederi: numele tarii RPR (din 1965 =RSR, R.Socialitsta R.) Teritoriul
“popular, unitar, independent si suveran”. In 1965 teritoriul este “inalienabil si indivizibil”. (Dependenta de Moscova este
mai redusa din 1965 = per “national comunismului”). In teorie multe drepturi sunt declarate, f putine respectate
(=demagogie). Daca le cereai erai arestat. Principiul “partidului-stat” predomina. Rolurile celor doua se confundau,
intrucat “partidul era forta politica conducatoare a intregii natiuni” (in 1965= “indeplineste rolul conducator in toate
domeniile constructiei socialiste”). Se considera regim de “democratie populara”, puterea apartine poporului si se exercita
prin reprezentanti alesi in MAN (99% membrii PCR, restul FDUS, anexa a PCR). Votul era obligatoriu, universal si b si f,
peste 18 ani, secret (?!), dar era o formalitate. Principiul dublei subordonari de partid si de stat. Deciziile PCR se aplicau
tuturor locuitorilor tarii nu doar membrilor PCR. “Principiul inconsecventei”=prevederi contradictorii. Ex: Drept la
proprietatea privata (?!= in 1948 s-a realizat nationalizarea, iar intre 1959-62 colectivizarea), drept la asociere, libertatea
cuvantului, drept de a alege si a fi alesi. “Principiul minciunii”= libertatea constiintei, nimeni nu poate fi arestat fara
mandat, statul se ingrijeste de dezv stiintei, literaturii si artei”, secretul corespondentei, libertatea de a-si stabili domiciliul
(mutarea in 14 orase mari nu era permisa fara aprobare)[Vezi filmul: Buletin de Bucuresti], separarea puterilor in stat.
Puterea era de fapt foarte centralizata. Executiv: Guv = “Consiliul de Ministri” format din persoane desemnate de PCR.
Puterea legislativa la MAN care “vota” ce propunea PCR. S-a infiintat Prezidiul MAN, care tinea locul MAN intre
sesiuni. Presed Prezid MAN era considerat un fel de sef al statului roman la intalnirile externe cu tari necomuniste. In
1961 in locul Prezidiului MAN s-a infiintat Consiliul de Stat, al carui presed era considerat echivalentul sefului statului. In
1974 s-a infiintat si functia de presedinte al RSR, ales de MAN. Ceausescu era si secretar general (sef) al PCR si
presedinte al RSR. Avea atributii si executive si legislative. Puterea judecat: apartinea Tribunalului Suprem al RPR/RSR
si instantelor (sub controlul “Securitatii” = politia politica si al PCR). Semnificatia: au impus un nou regim politic
(totalitar comunist=extrema stanga) si satelitizarea fata de URSS. A creat conditiile ptr: controlul intregii societati,
confiscarea proprietatilor, pamanturilor, bunurilor, confiscarea economiilor cetatenilor (“refoma monetara”), subordonarea
sau desfiintarea cultelor religioase, supravegherea si manipularii cetatenilor, controlul tineretului, educatiei si culturii
(“spalarea creirerului”), legislatie neclara, coruptie, violenta de stat prin politia politica (“Departamentul Securitatii
Statului”), munca fortata, tortura etc.
8.Constitutia democratica din 1991, revizuita 2003, ptr acces UE. Dp Revol din dec 1989 si revenirea la democratie.
Ro= Stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma guvernamant = republica (model= semiprezidential
cu tendinte parlamentare). Prevederi: drepturi omului, libertatea individuala, de exprimare, de constiinta, de asociere, la
invatatura, la vot universal la 18 ani, de a fi ales in Parlam Ro, al UE, la conduc oras sau judet, la proprietate= e inviolabil.
Se inspira din cea fra 1958. Pluripartidism, separarea puterilor in stat, aleg libere, vot secret. Executiv: Presed si Guv.
Presed e ales de popor (ptr 4, din anul 2000, 5 ani), dar nu are putere largita ca in Fra. Are atributii mai mult in pol externa
si ca arbitru, mediator, promulga legile, numeste premierul, semneaza tratate internationale, cheama pop la referendum. In
pol interna se ocupa guv. Legislativ: Parlament bicameral = 4 ani (Camera Dep si Senat). Legile treb promulgate de
presed. Ratifica tratatele internatioanale semnate de pres. Proiecte de legi pot face: cetatenii, guvernul, parlamentarii.
Judecat: ICJC si instante. Semnif: A asigurat revenirea la democratie si statul de drept. A asig cadrul primelor alegeri
libere dp 1989 in 1992, 1996, 2000 etc. A permis dezvoltarea societii civile si integrarea in UE.

Filme: Buletin de Bucuresti; Drumet in calea lupilor.