MOARA CU NOROC

Ca scriitor, Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici (1870-1890) alaturi de Mihai
Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creanga si Titu Maiorescu. Cele mai reprezentative
nuvele ale sale sunt Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu
noroc,Padureanca,etc.
Opera Moara cu noroc are ca an de aparitie anul 1881, publicata in volumul Novele
din popor. Titlul volumul sugereaza specia liteara a operelor cuprinse si tema de
inspiratie: viata sociala, rurala,apartinand perioadei marilor clasici si curenutului literar
realism.
Opera literara Moara cu noroc apartine genului epic, iar ca specie literara este o
nuvela psihologica.
Nuvela este specia literara a genului epic in proza, avand dimensiuni cuprinse intre
povestire si roman in care conflictul este puternic, iar accentul cade pe conturarea
personajului.
Nuvela psihologica este tipul de nuvela axat pe conflictul interior al personajului in
care actiunea urmareste declinul acestuia sub aspect moral si spiritual.
Ca si caracteristici, nuvela psihologica surprinde personaje din toate mediile sociale:
negustori, targoveti, hangii, porcari, tarani, etc. Se urmareste dezumanizarea
personajului influentat de bani sau dorinta de imbogatire. Apar ca motive literare: banul,
averea, mostenirea. Se urmaresc stari sufletesti si trairi aparte: frica, alienarea, erosul,
obsesia, toate surprinse prin procedeul analizei psihologice.
Tema, specifica nuvelei psihologice o constituie dezumanizarea sub influenta nefasta a
banului. In cele 17 capitole se urmareste caderea continua sub aspect moral si spiritual
a personajului literar Ghita, surprinsa si prin intermediul conflictului interior
Titlul operei, din punct de vedere morfologic este alcatuit din doua substantive comune.
In sens denotativ, face referire la un spatiu amenajat pentru a se macina cereale si
sansa. In sens conotativ, titlul ilustreaza in primul rand, ironia naratorului pentru soarta
personajului principal. Locul luat in arenda, o fosta moara transformata in han ar trebui
sa aduca prosperitatea celui care se muta acolo, insa norocul in acel loc nu si-l face
hangiul ci ii este impus de catre Samadau.
Opera are o structura liniara si atrage toate personajele intr-un conflict major.

Expozitiunea prezinta carciuma de la Moara cu noroc ca fiind asezata la rascrucede

drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecate. Descierea drumul
care merge la carciuma si a locului in care se afla este prezentat in expozitiune. Ghita
se dovedeste harnic si priceput la inceput, iar primele semne ale bunastarii nu intarzie

sa apara.
Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, un personaj
carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi care tulbura echilibrul
familie. El isi impune inca de la inceput regulile, iar Ana, nevasta lui Ghita intuieste ca
acesta este un om rau si primejdios. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un
pericol pentru el si familia lui, Ghita nu renunta datorita ideii de a se imbogati.
Desfasurarea actiunii cuprinde faptele si intamplarile textului. Mai intai, Ghita isi ia
toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale,
doi caini si angajeaza o sluga. Insa din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul de
instrainare a lui Ghita fata de familie. Devine tot mai irascibil, nu mai zambeste ca
inainte, iar pe sotia lui o cam batea. La un moment dat, Ghita incepe sa regrete ca are
familie si copii pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. El isi
indeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele lui si ajunge sa fie
implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si un copil. Retinut de politie, i
se da drumul acasa numai pe chezasie. Prin faptul ca jura stramb la proces,
acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima. Hotaraste sa-l parasca
pana la urma cu ajutorul lui Pintea, insa nu este sincer nici cu el, oferindu-i dovezi
despre vinovatia lui doar dupa ce-si va putea opri jumatate din bani.
Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale
si in momentul in care vrea sa se razbune pe Lica isi arunca sotia in bratele acestuia.
Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista tentatiei, dar dezgustata de lasitatea sotului
ei i se daruieste lui Lica tot in mod de razbunare. Cand isi da seama ca sotia lui, Ana, la inselat, o ucide. La randul lui, Ghita este ucis de Raut, din ordinul lui Lica, iar el pentru
a nu cadea in mainile lui Pintea se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.
Deznodamantul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incediu distruge carciuma de la Moara
cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si
copii.
Finalul este reprezentat de reluarea incipitului prin faptul ca batrana pune seama
intamplarilor pe voia sortii si a destinului care isi urmeaza cursul.
In concluzie, opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela
psihologica deoarece are trasaturile unei vieti de familie si importanta banului.

CARACTERIZARE GHITA