Proiectul politic pașoptist (1848):

Moment crucial in evoluția societății romanești spre un stat modern, revoluția din
1848-1849 s-a înscris în valul de mişcări revoluţionare care a cuprins întreaga Europa.
În Moldova și Țara Românească, revoluţia a fost opera intelectualilor
„paşoptişti". Ei reprezentau boierimea mijlocie, cu studii în țările din vestul Europei
(în special în Franța) si isi exprimau admiraţia pentru modelul politic si cultural
occidental, model pe care doreau să îl aplice în întreg spațiul românesc. O alta
caracteristica a intelectualilor de la 1848 era adeziunea la ideea de naţiune si
atașamentul fata de țelurile naționale (unirea Principatelor, independenta sau
autonomia politica).
I. Cauze
1. probleme naționale:
- Țara Românească și Moldova se aflau sub stăpânirea otomană și
protectoratul rus;
- Transilvania era sub stăpânirea habsburgică;

- lipsa drepturilor naționale ale românilor din Transilvania;

2. grave probleme economice și sociale (problema țărănească)
II. Desfășurarea revoluțiilor:

A. Moldova
- a izbucnit in martie 1848 prin desfășurarea unei adunări revoluționare la Iași (27
martie), la hotelul Petersburg. Aici V. Alecsandri a redactat primul program
revoluționar „Petiția Proclamațiune" care avea ca prevederi:

• „Sfânta păzire a Regulamentului Organic", (de teama unei intervenţii a Rusiei);

• „Grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni";
• Desfiinţarea cenzurii;
În concluzie revoluţia din Moldova a avut un caracter moderat:
Dispus initial sa accepte o parte din revendicările revoluționarilor, domnitorul
Mihail Sturdza a răspuns dur, astfel cei mai mulţi dintre revoluţionari au fost arestaţi
sau trimişi in exil.

1
 La 12 mai 1848, la Braşov revoluţionarii moldoveni, printre care V.
Alecsandri şi Costache Negri au redactat un alt act cu caracter revoluţionar – cel mai
radical - numit „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei" cu următoarele
prevederile
- „Unirea Moldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatârnat romanesc".
- Împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire
- Desfiinţarea privilegiilor boiereşti.
- Egalitatea în drepturi politice şi civile

B. Țara Românească:
A izbucnit la 9 iunie 1848 la Islaz, fiind pregătita de un comitet revoluţionar
(N. Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu). Adunarea de la Islaz a redactat un
program politic numit „Proclamaţia de la Islaz", principala contribuţie având-o I. H.
Rădulescu, cu următoarele prevederi:
- egalitatea în drepturi politice;

- domn responsabil, ales pe 5

ani, din toate stările sociale (ideea de republică); ,

- drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;

- desfiinţarea protectoratului rus;

- Revoluţia din Țara Românească a avut un caracter radical:

La 11 iunie revoluţia se extinde şi la Bucureşti, în timp ce la 13 iunie domnitorul
Gheorghe Bibescu abdică. Puterea a aparţinut unui guvern revoluţionar. Acest guvern
va crea o Comisie a Proprietăţii pentru a reglementa raporturile dintre proprietari şi
ţărani.
La 13 septembrie 1848 - revoluţia este învinsă prin intervenţia militară a
trupelor otomane conduse de Fuad Paşa.

C. Transilvania:
Între 3-5 mai, la Blaj, s-a desfăşurat pe Câmpia Libertăţii o mare Adunare
Naţionala in cadrul căreia s-a scandat, „Noi vrem să ne unim cu ţara". Adunarea a
redactat un document programatic numit „Petiția Națională", -principalul autor fiind
Simion Bărnuțiu, care solicita:
1. recunoaşterea naţiunii române, a limbii române, a bisericii ortodoxe;

2
 3. libertate personală;
4. școli în limba română;
5. desfiinţarea iobăgiei fără nici o despăgubire;
6. respinge ideea anexării Transilvaniei la Ungaria;

Toamna 1848 au loc conflicte militare între maghiari şi români. O parte a românilor,
sub conducerea lui Avram Iancu se retrag în Munţii Apuseni;
În primăvara-vara anului 1849 au loc tratative între revoluţionarii maghiari şi
români (mediate de N. Bălcescu), eşuate în prima fază, dar în condiţiile ofensivei
habsburgice, la 19 iulie 1849 se semnează Proiectul de pacificaţie de la Seghedin în
care maghiarii recunosc unele drepturi românilor;
În august 1849 la Șiria - revoluția maghiară e înfrântă și odată cu ea şi revoluția
română.
In aprilie 1849 Rusia (putere protectoare) si Imperiul Otoman (putere
suzerană) semnau Convenția de la Balta-Liman:
1. Reintroducerea Regulamentelor Organice;
2. Domnitorii erau numiți de Sultan, cu acordul Rusiei pe o perioada de 7 ani, fiind
considerați înalți funcționari ai Porții;
3. Adunările Obștești erau dizolvate, înlocuite cu Divanuri formate din mari boieri
numiți de domn
Era afectata grav autonomia principatelor deoarece dominația Rusiei si a
Imperiului Otoman, în problemele interne, se accentua;

Deși revoluția din 1848 – 1849 a eșuat, generația pașoptistă a stabilit obiectivele
prioritare ale românilor:
- Intern – modernizarea după model occidental (Constituția, separarea puterilor
în stat, drepturi și libertăți cetățenești, împroprietărirea țăranilor);
- Extern – unirea Principatelor și independența.