ANUL REVOLUȚIONAR 1848 ÎN EUROPA

REVOLUȚIA DE LA 1848=”PRIMĂVARA POPOARELOR”

-se referă la ideea de modernizare/înnoire a societății la care participă largi categorii sociale
-revoluție=schimbare radicală a societății
-cauzele revoluției:
*politice:
-vechiul regim(regim asolutist, structuri feudale) care se menține în centrul și sud-estul Europei
-dominații străine exercitate de Marile Puteri asupra unor state europene:-otomană(Balcani)
-țaristă
-austriacă
*sociale:
-privilegiile:-aristocrației(Imperiului Habsburgic)
-marii burghezii(Franța)
-problema agrară(lipsa proprietății funciare cu care se confruntă țăranii)
*culturale:
-în această perioadă se răspândește romantismul-curent cultural inspirat din folclor și trecutul
istoric care se va concretiza în lucrări care militează prin conținutul lor pentru realizarea marilor
obiective naționale ale epocii:-unitate
-independență
exemple:
-Grigore Alexandrescu:”Umbra lui Mircea la Cozia”
-Nicolae Bălcescu:”Istoria românilor sub Mihai Voievod Viteazul
-Eugene Delacrois:”Masacrul din insula Chios”
*economice:
-constau în criza care a afectat economia Europei Occidentale începând cu 1845-1846
-agricultura, industria a generat un număr mare de șomeri

Revoluțiile de la 1848 au fost pregătite prin numeroase acțiuni/mișcări prepașoptiste

Perioada prepașoptistă
-acțiuni ale societăților secrete:-eteria(Grecia)
-asociațiile studențești(Prusia 1817-1819)
-frăția(1843 în Țara Românească condusă de Nicolae Bălcescu-
militează pentru:-unire
-independență
-egalitate în fața legii
-desființarea clăcii
-revolte:
*în Serbia-1821
*în Grecia
*în terioriile poloneze-1830
-societăți culturale:
*publicații ce se înscriu prin conținut în ideologia daco-românistă:
-1840 la Iași-Dacia Literară-Mihail Kogălniceanu
-1845 la București-Nicolae Bălcescu-Magazin istoric pentru Dacia

DESFĂȘURAREA REVOLUȚIILOR
REVOLUȚIA DIN FRANȚA

-începe în februrie 1848

-se intensifică acțiunile împotriva regimului instituit de Ludovic-Philip d”Orleans(1830-1848)-
regele trimite garda națională împotriva demonstrațiilor, dar aceasta partizează cu ei, mulțimea
pătrunde în palatul de la Tuilleries de unde regele este înlăturat
-puterea este preluată de un guvern provizoriu cu o componentă eterogenă(burghezi, intelectuali,
muncitori)
-măsuri:
*politice:-este proclamată republica(a II-a)
-este elaborată o constituție
-se stabilește votul cenzitar
*sociale:-este stabilit dreptul la muncă(Ateliere Naționale)
-este desființată sclavia în colonii
-se formează o Adunare Națională-este dominată e burghezi care vor decide închiderea
Atelierelor Naționale considerate atât ineficiente economic cât și cuiburi revoluționare;
închiderea acestora în iunie 1848 va genera revolta muncitorimii
-24-26 iunie-revolta muncitorilor(se ridică baricade, se ajunge la lupte de stradă); este înăbușită
prin intervenția armatei condusă de generalul Cavaignae
-în toamna anului 1848 este elaborată Constituția care va avea un caracter conservator, de acest
lucru profită președintele republicii franceze Ludovic Napoleon Bonaparte care dă în decembrie
1852 o lovitură de stat proclamând al doilea imperiu francez, el devenind Impăratul Napoleon al
III-lea.

1848 ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

-s-a desfășurat distinct în fiecare provincie în parte(fiind influențată de condițiile existente)

-a izbucnit în Moldova.
-încadrează ”Revoluția europeană fu ocazia”
-cauze:
*interne:-regim autoritar(Mihail Sturdza în Moldova)
-lipsa drepturilor și libertăților cetățenești
*externe:-dominații străine:suveranitatea otomană(în Moldova și Țara Românească)
 -1829- Protectoratul țarist
Transilvania-16 dominații habsburgice la care se adaugă anexării Ungaria
-revoluția s-a desfășurat distinct în fiecare provincie în parte:
*Moldova: întorși din Franța unde au participat la evenimentele de la Paris, tinerii moldoveni își
propun declanșarea revoluției la Îași, 27 martie 1848
-Iași:-adunarea de 1000 de persoane se întâlnește la hotelul Petersburg
-27 martie 1848- Petițiunea proclamațiune-este scrisă de Vasile Alecsandri, cuprinde 35 de
articole și are caracter moderat=”Sfânta păzire a regulamentului organic în tot cuprinsul său fără
nicio răstălmăcire”- documentul este trimis domnitorului care dispune arestarea (poliția=agia)
participanților, însă mulți se refugiază în Transilvania sau Bucovina unde vor redacta ale două
programe revoluționare
-Brașov:-revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania vor redacta la 12 mai 1848:
”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”-are caracterului unui legământ, curpinde 6 articole
și are caracter radical:-unire
-independență
-împroprietărire fără despăgubire
-Cernăuți:-7 august 1848 Mihail Kogălniceanu:”Dorințele Partidei Naționale din Moldova”
*Țara Românească
-revoluția este mai bine organizată datorită înființării unui comitet revoluționar care a pregătit
declanșarea revoluției
-s-a contat pe declanșarea evenimentelor în 4 locuri:-București
-Ocnele Mari
-Telega
-Islaz(pe Dunăre)
-va izbucni doar la Islaz, deoarece autoritățile locale susțin ideile revoluției(sunt membri ai
frăției)
-la 9 iunie este prezentat programul revoluționar intitulat ”Proclamația de la Islaz” –cuprinde 22
de articole și este redactat de Ion Heliade Rădulescu-cere autonomie, desființarea clăcii- formă
de guvernământ vacsi republicană
-de la Islaz mulțimea merge la București unde ajunge pe 11 iunie, domnul Gheorghe Dibescu
aprobă proclamația, după care îngrijorat de poziția Rusiei abdică la 13 iunie; în ziua de 14 iunie
se formează un guvern revoluționar care va conduce țara 2 luni
-pe 15 iunie guvernul și mulțimea merg pe câmpia filaretului, guvernul depunând jurământ pe
proclamație, care devine astfel Constituție
-guvernul provizoriu:
-măsuri pe plan:
*extern: sunt trimiși agenți diplomatici în capitalele europene pentru a obține recunoașterea
internațională a guvernului provizoriu
-exemple: Golescu, Ion Maiorescu
*intern: adoptă mai multe măsuri de punere în aplicare a prevederilor Proclamației de la Islaz:
 -este adoptat steagul tricolor care are ca deviză pe culoarea galbenă: ”Dreptate-
frăție”
-sunt desființate rangurile boierești
-se formează garda națională
-se formează comisari de propagandă
-sunt desființați deținuții politici, tortura
-se formează comisia proprietății(pentru punerea în aplicare a reformei agrare)
-referirea la unirea principatelor lipsește din proclamație, deoarece revoluționarii munteni
contează pe sprijinul sultanului pentru înlăturarea protectoratului țarist; în schimb, obiectivul
unirii este prezent în presa vremii:-”Pruncul român”(11 iunie 1848)-”către frații noștri din
Moldova”
-”Poporul suveran”
-agenții diplomatici nu obțin recunoașterea internațională a guvernului provizoriu(deoarece
fiecare țară se confrunta cu propriile probleme), mai mult, Rusia este nemulțumită de evoluția
evenimentelor din Țara Românească și exercită presiuni asupra Porții pentru a restabili ordinea
în acest Principat, astfel Poarta intervine:
1.Diplomatic
-trimițăndu-l pe Suleyman Pașa care este bine primit în Țara Românească
-guvernul este înlocuit cu o Locotenentă Domnească care păstrează o componentă revoluționară:
sunt stabilite contacte între aceasta și reprezentanții marilor puteri la București; acuzat de
partizare cu revoluționarii, Suleyman Pașa este înlăturat de Poartă(sub presiunea Rusiei)
2.Militar
-Poarta trimite trupe sub conducerea lui Fuad Pașa care înlătură rezistența forțelor
revoluționare(de la Dealul Spirii 13 septembrie 1848)
-după înăbușirea revoluției, Principatele sunt ocupate de trupele otomane și țariste, Imperiul
Țarist și Otoman vor stabili prin Convenția de la Balta Liman-aprilie 1849 revenirea la regimul
regulamentar, domnii fiind numiți de cele 2 puteri pe 7 ani.

REVOLUȚIA PAȘOPTISTĂ DIN TRANSILVANIA

-desfășurarea revoluției în această provincie este influențată de conținutul revoluției maghiare

(ambele înscriindu-se în șirul de revoluții din Imperiul Habsburgic)
REVOLUȚIA MAGHIARĂ
-a izbucnit la Pesta-martie 1848, conducător:Ludovic(Laioș) Kossuth
-program:12 articole prin care se solicită drepturi și libertăți cetățenești, armată națională,
rezolvarea problemei agrare
*la ultimul articol se revendică Ungaria Mare(Ungaria lui Ștefan)-peste 50%
populație maghiară
-în Ungaria Mare intră și Transilvania- pentru a împiedica acest lucru, românii transilvăneni au
reacționat prin intermediul a 2 Adunări Naționale la Blaj(Mica Roma) pe Câmpia Libertății:
1). Mai 1848
-adunare prezidată de Simion Bărnuțiu pentru recunoașterea națională
-participă 40.000 de români din Transilvania și Principate: ”Ardealul nu mai e Ardeal, ci
România”, ”Șesul e plin de popor”
-programul: ”Petiția Națională”-cuprinde 16 articole și are un caracter moderat(documentul
urmând a fi trimis împăratului)
*drepturi și libertăți:recunoașterea ca națiune, desființarea iobăgiei, unirea nu e prezentă în
program din motive strategice, dar a fost scandată pe Câmpia Libertății:”Noi vrem să ne unim cu
țara”
-în perioada urnătoare, 2 delegații sunt trimise:
1.la Cluj-dietei maghiare(care respinge petiția)
2.la Viena-împăratului care aprobă anexarea Transilvaniei la Ungaria(urmărind să aplice
politica ”Dezbină și stăpânește”
-în perioada următoare, în Transilvania, considerată parte a Ungariei, se trece la aplicarea
reformei agrare
→se ajunge la conflicte între țăranii români și nobilii maghiari(masacrul de la Mihalt)-
împotriva unei astfel de practici, românii vor protesta prin:

2). Septembrie 1848

-Adunarea poporului înarmat
-participă 60.000 de persoane
-Transilvania e organizată militar în 15 prefecturi, fiecare dispunând de câte o legiune
-se ajunge la conflicte între români sub conducerea lui Avram Iancu(Crăișorul/Craiul munților) și
unguri
-au loc mai multe înfruntări la Brad, în zona Munților Apuseni etc
-pentru a reconcilia pe cei 2 lideri revoluționari:Avram Iancu și Laioș Kossuth a venit din Țara
Românească Nicolae Bălcescu
→astfel, în iulie 1849 este semnat proiectul de pacificare- Bălcescu prea târziu,
deoarece trupele austriece ajutate de cele țariste îi înving pe unguri la Șiria-august 1849-în aceste
condiții, românii depun armele
Deși înfrântă prin intervenția militară a marilor puteri din jur(Austria, Rusia, Turcia) revoluția
otomană a fost unitară prin program și a lămurit asupra marilor probleme de a căror rezolvare
depindea modernizarea societății românești.

REVOLUȚIA DIN IMPERIUL HABSBURGIC

-țara gazdă a Congresului de la Viena

=imperiu multinațional
-1848=petiții prin care se solicită drepturi pentru minorități, drepturi și libertăți cetățenești, regim
constituțional
-în 13 martie la Viena izbucnește o revoltă antiabsolutistă, deoarece împăratul respinsese o astfel
de petiție, cancelarul Metternich sub presiunea mulțimii fuge, iar împăratul acceptă în cele din
urmă elaborarea unei Constituții(și alte concesii)-după câteva zile, speriat de propriul radicalism,
fuge în provincie(Tirol)
-succesul revoluției de la Viena va duce la declanșarea a numeroase revoluții în tot imperiul: în
Cehia, Croația, Ungaria.
împăratul va abdica în favoarea nepotului Franz Joseph(are cea mai lungă domnie din istorie-68
de ani)-acesta, cu sprijinul trupelor trimise de țarul Nicolae I va înăbuși revoluția din imperiu
-în Cehia se instituie un regim de dictatură militară, Croația și Transilvania dețin autonomie, iar
Ungaria este împărțită în 13 districte conduse de comisari imperiali.

REVOLUȚIA DIN PRUSIA

-cel mai important stat din Confederația Germană

-în contextul revoluției s-a întrunit în mai 1848 parlamentul de la Frankfurt cu 580 de debutați
-s-a discutat despre:-mărirea Germaniei:Germania Mică/Germania Mare
-regim politic:Republică/Monarhie
-organizarea statului:Centralizată/Federală
REVOLUȚIA ÎN STATELE GERMANE
Confederația germană cuprindea 38 de state, între care un rol important îl avea Prusia. Revoluția,
izbucnită la Berlin în martie 1848, urmărea să adâncească reformele burgheze, să desființeze
granițele interne și să realizeze unitatea statală. După confruntările dintre revoluționari și armată,
regele Prusiei, Frederic Wilhelm al IV-a, acceptat formarea unui guvern nou și alegerea Adunării
Naționale Constituante în care majoritatea o deținea burghezia liberală. Nemulțumită de
rezultatele obținute, muncitorimea s-a ridicat din nou la luptă, dar a fost înfrântă. Stăpân pe
situație, regele a trecut la măsuri severe: a demis guvernul, a dizolvat Adunarea Națională
Constituantă, a trimis armata împotriva revoluționarilor din afara Berlinului. La 5 decembrie
1848 el a acordat o Constituție prin care puterea era împărțită între rege și parlament.

O problemă importantă în timpul revoluției a constituit-o unificarea statului. În acest scop, în mai
1848, s-a reunit Parlamentul de la Frankfurt, ales prin vot universal. După un an de dezbateri, în
martie 1849 a fost votată Constituția federală prin care i se oferea lui Frederic Wilhelm al IV-lea
coroana de împărat al Germaniei.

Dar regele prusac a refuzat-o, neacceptând o ”legitimitate” revoluționară sau democratică. Ca

urmare, problema unității statale a rămas nerezolvată.

REVOLUȚIA ÎN ITALIA
Italia era fărâmițată mai multe state, astfel că revoluția a urmărit atât instaurarea unui regim
constituțional, cât și unificarea teritorială. Revoluția a început în martie 1848, la Veneția și
Milano, unde locuitori au reușit să alunge trupele imperiale habsburgice care stăpâneau nordul
Peninsulei. Veneția s-a proclamat Republică. În toată Italia s-a declanșat un uriaș val
revoluționar. Dornic să înfăptuiască unificarea țării, regele Piemontului, Carol Albert s-a alăturat
luptei antihabsburgice, dar a fost înfrânt în iulie 1848 (și mai târziu în primăvara lui 1849). O
cauză a acestor înfrângeri au reprezentat-o neînțelegerile privind viitoarea organizare a țării:
Carol Albert dorea o monarhie, în vreme ce gruparea condusă de Mazzini pleda pentru
republică. La Roma, revoluționarii conduși de Giuseppe Mazzini au proclamat Republica
(noiembrie 1848), au trecut averile bisericii în proprietatea statului, au instituit impozitul
progresiv pe venit și altele. În prima parte a anului 1849, ca urmare a intervenției trupelor
franceze și austriece, revoluția a fost înfrântă în ciuda rezistenței opuse de piemontezi și de
locuitorii Romei conduci de Giuseppe Garibaldi. Veneția a cedat în august 1849.