PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

(15 iulie 1914-11 noiembrie 1918)

”Marele Război”:-prin desfășurare a presupus mai multe tipuri de conflict

-război rapid
+
-război de poziție/de tranșee
durata
-război industrial
+
-propaganda(împuierea capului)
nr. mare
-război naval
de
-război submarin
victime
-război de diversiune

CAUZA:
-politica dusă de marile puteri de dobândire de teritorii și influență la sfârșit de 19 și început de
20(sub formă de colonii)=piață de desfacere pentru exportul excesului de produse generat de
a 2-a etapă a Revoluției Industriale

→conflicte pentru teritorii:

 Austro-Ungaria↔Rusia(Balcani)
 Anglia↔Germania(Germania vizează coloniile Angliei)
 Franța↔Germania(Alsacia. Lorena)
 Anglia↔Franța(Nordul Africii)
 Japonia↔Rusia(Extremul Orient)
1868=Revoluția ”Maji”(luminată)→occidentalizarea Japoniei potrivit motto-ului
”Tehnică occidentală și suflet japonez”

-având în vedere aceste tensiuni între marile puteri, Primul Război Mondial va fi precedat de:
1. Crize politico-diplomatice și militare:

 marocană:1905-1906(între Franța și Germania)

 bosniacă:1908(Bosnia și Herțegovina sunt anexate de Austro-
Ungaria)
 războaiele balcanice: Al doilea război balcanic este considerat o
repetiție generală pentru Primul Război Mondial, deoarece se
înfruntă indirect Austro-Ungaria și Rusia
→Peninsula Balcanică este considerată ”Butoiul cu pulbere al
Europei”

2. Formarea de alianțe:

 Tripla Alianță/Puterile Centrale(1882):Germania, Austro-Ungaria,

Italia, România
  Antanta/Tripla Înțelegere(1907): Rusia, Franța, Anglia

3. Politica de înarmare:

 tancuri, mitraliere, vase cuirasate, avionul, gazele toxice, casca de

metal, uniforme de camuflaj
 creșterea perioadei de serviciu militar și a contingentelor

PRETEXTUL RĂZBOLULUI:
-asasinarea la Sarajevo(Bosnia) a prințului moștenitor al Austro-Ungariei Franz Ferdinand de
către un student sârb Gabor Prinkip(15 iunie 1914)

RAPORTUL DE FORȚE

 TRIPLA ALIANȚĂ(Puterile Centrale)

-1914-nefuncțională: Germania+ Austro Ungaria
-1914 +Turcia
-1915+Bulgaria
*avantaje( resurse)
-a doua flotă a lumii
-buna pregătire a soldaților germane
-unitate de comandament = are doua state sunt una lângă alta
*probleme
-lipsa de resurse pentru un război de lungă durată
-probleme naționale ale Austro-Ungarei(Pădurea Spânzuraților-Liviu Rebreanu)

 ANTANTA

-1914- este funcțională( toate alianțele intră in război cu Rusia):Franța, Anglia, Rusia
*se vor deschide fronturi in poziții de margine ca să ii determine pe occidentali să-și deschidă
fronturi
1914:+Belgia
1914:+Serbia +Muntenegru
1915:+Italia
1916:+Romania
1917:+ Grecia, S.U.A
*resurse
-multe din colonii
-rezista la un război de lungă durata
-petrol din Rusia folosit la utilizarea tancului
-flota din Anglia

*probleme
-nu are unitate de comandament
-probleme economice si sociale ale Rusiei

TIPURI DE CONFLICT

1. Războiul rapid( Blitzkrieg)

 atac surpriză asupra Franței prin Belgia neutră
 ( Germanii sunt înfrânți pe Marna-Septembrie 1914)
 germanii intră cu 7 armate îndreptate spre Paris
 pe francezi i-a salvat situația de pe frontul in Est

2. Războiul de poziții /Tranșee 1915= se sta pe loc in aceeași poziție

 a dus la schimbarea uniformei , se folosește casca de oțel, masca de gaz

3. Războiul industrial= presupune trecerea la producția pentru nevoile frontului

 este abandonată producția bunurilor de consum
 scade nivelul de trai
 determină integrarea femeilor în producție
 statele verigerante se împrumută la SUA
 datorită costurilor războiului apare inflația= apare atunci cand numai exista echilibru
intre rezerve si banii din circulație; apare inflația
statul intervine în economie= DIRIJISM
 PROPAGANDA= manipulare politică
 vina declanșării războiului este atribuită întotdeauna pârtii adverse ( a fost un război
câștigat de Antanta, care a speculat Greșelile morale ale Germaniei)

MARILE BATALII DIN 1914

1. FRONTUL DIN OCCIDENT = Franța este invadată prin Belgia neutră de catre
soldații germani
2. FRONTUL DIN RĂSĂRIT ( rusesc)= rușii sunt înfranți de catre Austria-Ungari,
susținuți de germani la Tunnerberg si la Laurile Mazuriene
3. FRONTUL DIN BALCANI -Serbia este înfrântă in Decembrie 1914 la Kolubara

ROMÂNIA 1914

-poziția României fata de război se stabilește la Consiliul de Coroană de la Sinaia- 21 Iunie 1914
-sunt exprimate 2 poziții

1.A regelui Carol-care susține intrarea în război alături de puterile centrale

*trebuie sa mergem pt ca sunt aliații noștri si ne-au protejat

2.Al premierului I. I. C. Bratianu- el susține neutralitatea invocând caracterul defensiv al

tratatului de la 1883
*trebuie sa mergem la Război doar daca este atacată Austro-Ungaria
ROMÂNIA=2 ANI DE NEUTRALITATE(1914-1916)

PRINCIPALELE BĂTĂLII

*1915-război de poziții/ de tranșee în Occident(lupte în Nordul Franței și în Finlanda)-se

folosesc gazelle toxice
-în Răsărit-germanii avansează 300-500km pe frontal rusesc
-în Balcani:-bătălia de la Galliopoli(Strâmtori)-aprilie 1915; între Aliați(trupe engleze din
dominioane (ANZAC) + cele franceze ) și armata otomană condusă de Mustafa Kemal→Aliații
sunt înfrânți
-în toamnă, Bulgaria intră în război de partea Puterilor Centrale- astfel, atacul
simultan asupra Serbiei din partea trupelor austro-ungare duce la ocuparea aceste țări
→1915-anul Puterilor Centrale
*1916-Puterile Centrale urmăresc un atac puternic în Occident în speranța încheierii
războiului(ele nefiind pregătite pentru un război de lungă durată)
-pe frontul de Vest: Verdan și Sedan-pierderi importante pe ambele părți(aproximativ un million
de morți)
-în acest context, Antanta are nevoie de intrarea României în război

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

*1916: România este de partea Antantei

-cauza: eliberarea/anexarea teritoriilor locuite de români din Austro-Ungaria:
Transilvania, Bucovina, Crișana, Maramureș, Banat.
*4 august 1916: negocieri cu Antanta→semnarea a două documente:

1.CONVENȚIA MILITARĂ
-ajutor aliat:-muniții(300 tone/zi)
-ajutor militar
-rușii organizează o ofensivă în Nord și vin în apărarea Dobrogei
-francezii și englezii organizează un atac până la jumătatea lunii august în Austro-Ungaria
2. TRATATUL POLITIC
-se recunoștea dreptul României de a anexa teritoriile locuite de români din Austro-Ungaria
-România se bucura să aibă la Conferința păcii statutul de egalitate cu Marile Puteri

*participarea la război(1916-1918/1919)

CAMPANIA DIN 1916

-în Transilvania: avans rapid până la Sibiu-oprit, însă, datorită situației din Dobrogea
-în Dobrogea: este atacată de trupe bulgaro-turce: bătălia de la Turtucaia(septembrie 1916)

-în perioada următoare, România este atacată simultan din Nord de trupe austro-ungare și din
Sud de trupe bulgaro-germane, astfel, la 6 decembrie, capitala este ocupată împreună cu 3 treimi
din teritoriul țării
-populația, curtea, administrația se retrage în Moldova(decembrie 1916-decembrie 1918)
-se stabilește capitala la Iași
-se formează un nou guvern: Partidul Național Liberal+ Partidul Conservator Democrat-Tache
Ionescu/Tachiță Gură de Aur(guverne de uniune națională)
*probleme:-critici la adresa guvernului
-suprapopularea→boli(tifos)
-scăderea moralului

*soluții:-Regina Maria organizează Crucea Roșie

-Regele Ferdinand dă în 23 martie : Proclamația către soldați- promite acestora pământ și
drept de vot
-Tezaurul României este trimis în Rusia
-vine la Iași o misiune militară franceză condusă de Henri Berthelot
→astfel, în vara anului 1917, românii obțin victoriile de la Mărăști, Mărășești,
Oituz(iulie-august)- se remarcă aici generalii Eremia Grigorescu și Alexandru Averescu

-deși victorioși, românii sunt afectați de situația din Rusia

-se impun guverne autoritare care adoptă măsuri autoritare(de limitare a libertăților)
-scad resursele economice ale fiecărei țări deligerante(se generalizează lipsurile, naționalizările,
apar mișcări sociale, greve)
-în 23 februarie 1917, din cauza acestor lipsuri, țarul Rusiei este înlăturat
-în aprilie 1917, în război de partea Antantei intră S.U.A.-ceea ce va genera o infuzie de soldați,
capital și armament în favoarea Antantei(1 milion soldați)
-în noiembrie 1917, puterea în Rusia este luată de comuniști(bolșevici)- Lenin decide ieșirea
Rusiei din război în martie 1918: Brest Litovsk- pace separată încheiată cu Puterile Centrale-
Rusia pierde 800.000 km2
→ în acest context, România încheie pace separată de la Buftea, București
-datorită conținutului documentului de pace, aceasta este numită: Pacea Draconică:
*armata demobilizată
 *subordonarea economic față de Germania(90 de ani)
*pierderi teritoriale în favoarea Bulgariei(primește cadrilaterul si o parte din Dobrogea) și
Austro-Ungariei

-în a doua parte a anului, Antanta obține o serie de victorii atât în Occident, cât și în Balcani,
astfel, țările Puterilor Centrale capitulează pe rând:29 septembrie-Bulgaria, 30 octombrie-Turcia,
3 noiembrie-Austro-Ungaria, 11 noiembrie-Germania

-Românii reintră în război pe 10 noiembrie- astfel că, ea a încheiat conflictul în tabăra

învingătoare
-armata română remobilizată va participa în continuare la înlăturarea guvernului communist de la
Budapesta(august 1919).

CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS

(1919-1920)

-27 de țări participante(doar cele învingătoare):

 Mari Puteri-cu interese nelimitate: Franța, Anglia, Italia, S.U.A…. +Japonia

 State mici-cu interese limitate: România

-statele învinse nu au participat(decât în momentul semnării tratatelor): -Germania(considerată

principala vinovată), Austria, Turcia, Bulgaria, Ungaria

 Rusia nu participă din cauza regimului comunist( instituit in

noiembrie 1917 de Lenin)

-Mari puteri:

 Franța: George Clemenceau(Tigrul)-sancțiuni dure pentru Germania

 Anglia: George Lloyd-sancțiuni moderate pentru Germania-pentru a preveni
sărăcirea excesivă a Germaniei care ar favoriza instalarea în cadrul acesteia
a regimului comunist
-sfârșitul Antantei Cordiale
 Italia: Orlando- urmărește să obțină teritoriile promise
 S.U.A.: W. Wilson: ”Cele 14 puncte”; Principiul naționalităților(dreptul
popoarelor de a-și alege singure soarta)
-Societatea/Liga Națiunilor-induce o democratizare în
relațiile internaționale

Probleme:
-reparații(despăgubiri de război plătite de țările învinse și moștenitoarele acestora)
-cordonul sanitar(teama Marilor Puteri de extindere a regimului comunist)-separă Rusia de
Europa
-minorități: Tratatul minorităților
-societatea națiunilor-organism menit să asigure pacea
-teritorii în conformitate cu principiul naționalităților

TRATATUL DE LA VERSAILLES(iunie 1919)

-Germania și Puterile Aliate
-440 articole: ”dictat”(Tratat dur)
-Germania a pierdut teritorii:

 Cedează Belgiei 2 cantoane

 Cedează Danemarcăi 2 ducate
 Cedează Poloniei Praga
 Cedează Franței cele 2 provincii
 Îi este interzis serviciul militar obligatoriu
 Zona renană este demilitarizată
 Timp de 15 ani cărbunele din Saar este exploatat de Franța
 Este anulată Pacea de la Buftea București
 Germaniei îi sunt interzise o serie de are(artilerie, aviație de război)
 Germania plătește 132 miliarde de mărci aur

-celelalte tratate( cu Austria, Bulgaria, Ungaria, Turcia) au fost elaborate după modelul acestui
tratat.

CONSECINȚELE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

-prima conflagrație mondială a generat consecințe în toate domeniile societății, unele dintre
aceste urmări reprezentând caracteristici pentru perioada interbelică

1. CONSECINȚE DEMOGRAFICE
-războiul a lăsat în urma milioane de morți și răniți(cei mai mulți în Europa), precum și văduve(4
milioane), orfani, invalizi
1950
-scăderea natalității
50

NATALITATEA
40

30

20

10

1901
-îmbătrânirea populației
-deplasări de populație generate de retrasarea frontierelor noilor state

2. CONSECINȚE ECONOMICE
-războiul a generat distrugeri materiale mai ales în zonele de conflict:

 Nordul Franței:-”Zona morții” cu o lungime de 500km

-se va reface spre sfârșitul perioadei interbelice
 România
 Nordul Italiei
 Belgia
 Flota Angliei

-au fost distruse căi ferate, șosele(infrastructura), obiective industriale, locuințe

-financiar:

 țările verigerante sunt afectate financiar din cauza:

 plății reparațiilor
 împrumuturilor făcute în timpul războiului
 inflației(creșterea masei monetare care se află în circulație pe piață
generată de scăderea valorii banilor)

-criză de reconversie= trecerea de la economia de război la economia de pace prin intervenția

statului=DIRIJISM-intervenția statului în refacerea economiei se face potrivit Doctrinei
neoliberale fiind păstrate vechile mecanisme liberale ale libertății prețurilor și ale economiei de
piață

3. CONSECINȚE SOCIALE
-foștii combatanți: crește numărul de șomeri
 grupări pacifiste
 grupări naționaliste(Germania, Italia)

-noii îmbogățiți

4. CONSECINȚE POLITICE
-are loc un proces de democtratizare realizat prin reformă agrară și electorală(votul universal)
-adoptarea de Constituții: 1923-România (acestea cuprind drepturi pentru minorități!)

5. CONSECINȚE MENTALE
-atitudini noi:
  feminism:- se modifică locul femeii în societate, urmare a implicării ei în Primul Război
Mondial
-femeile au serviciu
-se modifică moda(rochiile se scurtează)
 zgomotoșii ani 20

6. CONSECINȚE CULTURALE
-curente artistice noi:

 dadaism

-propun căutarea unoi noi forme de exprimare artistică reprezentând haosul de după
război

7. CONSECINȚE DIPLOMATICE
-declinul Europei-proces geenrat de distrugerile materiale și mișscarea de emancipare din
colonii(îndreptată împotriva metropolelor europene)
-Europa începe să fie concurată de 2 puteri neeuropene care își manifestă influența încă din
timpul războiului: S.U.A. și U.R.S.S.

SOCIETATEA AMERICANĂ. EPOCA PROSPERITĂȚII ȘI MAREA CRIZĂ

-1823: S.U.A. intră în izolaționism(Doctrina Monroe-John Monroe(președinte))

-1917: S.U.A. intră în Primul Război Mondial de partea Antantei
-S.U.A. acordă credite în timpul războiului țărilor Antantei, astfel că după încetarea conflictului,
S.U.A. deține 60% din aurul mondial→astfel se pun bazele Epocii Prosperității(1922-1928)
→crește producția, fiind creat un nou sistem eficient de lucru=LUCRU LA
BANDĂ/ PRODUCȚIE DE MASĂ – John Taylor→Taylorism/Fordism
-crește nivelul de trai(salariile)
-locuințe dotate modern
-apar preocupări pentru timpul liber
-1920-alegerile sunt câștigate de Partidul Republican
-victoria republicanilor generează o revenire la tradiția americană a IZOLAȚIONISMULUI
POLITIC:

 se impune W.A.S.P=nuclreul de bază al societății americane(alb+anglo-saxon

+protestant)
 reducere a imigrației(sunt primiți în societatea americană puțini străini)
 revenire la puritanism→prohibiția-reducerea consumului de băuturi alcoolice
 se reasctivează Ku-Klux-Klan
 se menține prosperitatea, care are ca valori emanciparea femeii
-această dituațieduce la scăderea consumului care va geenra o criză de supraproducție
-în ciuda măsurilor luate de guvern(publicitate, acordarea creditelor pentru a stimula consumul),
S.U.A. intră în criză în 1929 în urma crahului financiar soldat cu închiderea a 6.000 de bănci
-criza a generat numeroase consecințe economice și sociale(închiderea fabricilor, creșterea
numărului de șomeri-17 milioane, organizarea unor marșuri ale foamei)
→ea va fi înlăturată prin politica dirijistă a președintelui F.D. roosewelt care propune
un program anti-criză numit: New Deal:

 este elaborat de specialiștii consilieri ai președintelui

 a avut 2 faze
 a fost inspirat din gândirea neoliberalului britanic: John. M.
Keynes

-din S.U.A., marea criză(1929-1933) s-a răspândit și în statele europene care depindeau financiar
de creditele americare, cum ar fi Germania

ROMÂNIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

-România Mare-1 decembrie 1918=3 etape:

1. 27 martie: Basarabia(1812-anexată) + România

2. 28 noiembrie: Bucovina(1775-anexată) + România
3. 1 decembrie: Transilvania(1699/1867-anexată) +Banat+ Maramureș+
România

→în virtutea dorinței exprimate de România=Principiul Naționalităților

-politica internă:

 300.000 km2
 14 milioane locuitori
 Monarhie constituțională(1914-1927): Regele Ferdinand și Regina Maria-încoronați la 15
octombrie 1922 la Alba Iulia
 1927-1930: Regență-organism care îl tutelează pe regele minor Mihai, în condițiile în
care Carol renunțase la tron
 1930: Restaurația-Carol al 2-lea:
→Marchează începutul domniei Regelui Carol al 2-lea(1930-1940):
-2 etape:
1. 1930-1938:
 Subminează structurile democratice ale statului român; apar guverne
de uniune națională pe fondul Marii Crize(1929-1933)
 Fragmentează partidele politice democratice importante: Partidul
Național Liberal și Partidul Național Țărănesc
 Se înconjoară de camarilă: un grup amestecat de apropiați care îi
susține politica și îi oferă avantaje
2. 1938-1940:
 Domnia autoritară
 O nouă constituție: februarie 1938→regele este capul statului(art. 30)
 Dizolvate partidele politice: Partidul Național Liberal, Partidul
Național Țărănesc și formațiunile de dreapta( ex: Legiunea)
 În jurul său se prefigurează cultul personalității(manual de lozinci
regale)
 Partidul unic: Frontul Renașterii Naționale→Partidul Națiunii
 țara se împarte în 10 ținuturi
 Desființate sindicatele și înființate breslele
 Create organizații de copii: 7-18(fete)/21(băieți) ani: Straja țării

-într-un context dificil, România va pierde în 1940 o treime din teritoriul său, responsabil fiind
considerat regele, fiind nevoit să abdice (decedat: 1973)

PARTIDELE POLITICE
-se trece la pluripartidism:
*partide democratice:

 Partidul Național Liberal: artizan al României Mari-I. I. C. Brătianu

 Partidul Țărănesc(1918): fuzionează în 1926 cu Partidul Național din Transilvania→
Partidul Național Țărănesc: I. Maniu & I. Mihalache

*partide de extremă:

 Extrema stângă(1921): Partidul Comunist din România(filială a cominternului)

 Extrema dreaptă(1927): Mișcarea regională

-perioada interbelică reprezintă din punct de vedere politic o perioadă de confruntare între
democrație și totalitarism
-democrația se consolidează după Primul Război Mondial, menținându-se în Marile Puteri
precum: Franța, Anglia și S.U.A. și extinzându-se în țările nou constituite: România,
Cehoslovacia, Țările Baltice, Iugoslavia-în aceste din urmă state sunt adoptate constituții noi
(România-1923), sunt adoptate reforme electorale, prin trecerea la votul universal, și agrare și
drepturi pentru minorități
-caracteristicile regimului democrat:

 Pluripartidism
  Drepturi și libertăți cetățenești
 Suveranitatea poporului
 Constituție
 Proprietate privată
 Separația puterilor în stat

GERMANIA:
-după Primul Război Mondial are o evoluție democratică în cadrul republicii Weimar(1919-
1933)
-republica s-a confruntat cu numeroase crize:
1.Revoluția spartachistă(1919): încercarea comuniștilor germani de a lua puterea- eșuată prin
intervenția armatei
2. Criza ruhr-ului(1919-1929): pătrunderea trupelor franceze în ruhr pentru a face presiuni ca
Germania să înceapă plata către Franța ale despăgubirilor de război
3. Marea Criză(1929-1933): datorită dependenței Germaniei față de creditele americane; această
criză slăbește instituțiile democratice, astfel că la finalul ei în Germania se instaurează regimul
nazist

REGIMUL TOTALITAR: Rusia, Germania, Italia

-presupune exercitarea de către stat printr-o serie de organisme a unui control total asupra
indivizilor
-partid unic
-încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
-cultul personalității
-înlăturarea opozanților prin organele de represiune(securitatea, poliția politică și închisorile
politice)
-sunt create organizații de tineri și copii
-armata-instrument de expansiune→declanșarea celui De Al Doilea Război Mondial