CAUZELE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

A. LUPTA PENTRU PIETELE DE DESFACERE SI SURSELE DE MATERII PRIME

- dezvoltarea capitalista a Frantei, Angliei, Gerrnaniei, S.U.A. Si Japoniei s-a facut in mod
agresiv
- lupta pentru pietele de desfacere si sursele de materii prime
- Germania dupa 1871 -> dinamica economica remarcabila
- S.U.A. a trecut pe primul loc la productia industriala
- Rusia isi accelereaza industrializarea prin programe de stat
- intreprinderile industriale controlate de mari firme de investitii
- cresterea profiturilor impunea expansiunea dincolo de granitele nationale sau
continentale

B. PROBLEME COLONIALE

- au contribuit in egala masura la declansarea razboiului

- cca. 1900 — Europa domina practic lumea
- MarilePuteri isi impartisera continentul African, colonii in Asia, Australia, Oceania,
puncte strategice in America Latina si controlau lumea
- Germania si Italia erau nemultumite de ce le ramasese
- Rusia suferea de expansionism congenital
- Conferinte: 1884 — Berlin, 1905 — Maroc, 1911 — Tripolitania -> pentru rezolvarea
conflictelor

C. NATIONALISM MILITANT

- in Europa, alimentat de problema minoritatior

- cresterea tensiunilor diplomatice
- Rusia: stat multinational (peste 100 de nationalitati)
- Imperial Habsburgic: "pactul dualist din 1867" -> drepturile maghiarilor -> Austro-
Ungaria a luat nastere in folosul maghiarilor in detrimentul altor nationalitati
- Germania: - traiau polonezi, danezi, alsacieni
- viata sub flamura pangermanistului patrunderea in estul si sud-estul Europei
- nationalismul militant si problema nationala au transformat Balcanii intr-un adevarat
butoi cu pulbere

D. CURSA INARMARILOR

- bazata pe dezvoltarea industriei grele, intoarse pc un fagas deosebit de periculos

- inainte de 1914 europenii au cochetat cu ideea de putere militara:
a) organizarea armatei
b) dotarea cu armament
- exemplul unificarii Germaniei, prin folosirea armatei a creat un sentiment de admiratie
pentru: putere militara, uniforme, cariera de ofiter, institutie si parada.
- un stat era cu atat mai aparat cu cat dispunea de o armata mai numeroasa si mai bine
echipata => competitie in domeniu
- toate tarile mari sau mici alocau armatei sume importante din buget
- mari uzine: Krupp -- Germania
Schneider -- Franta-> productia de armament finantata cel mai adesea in stat
Vickers – Anglia
- s-au dezvoltat artileria si flota de razboi, submarine, tancuri
 E. ALIANTELE POLITICO-MILITARE

- declarate defensive -> permanenta incitare la razboi

1. Puterile Centrale (Tripla Alianta): Germania, Austro-Ungaria, Italia
2. Antanta (Tripla Intelegere): Franta, Anglia, Rusia

PRIMUL RAZBOI MONDIAL

A. UN NOU TIP DE RAZBOI

a. Planuri strategice
b. Razboiul total
1. Mobilizarea intregii populatii
2. Interventia statului in economie
3. Razboiul economic
4. Razboiul naval
c. Interventia S.U.A.

B. MARILE BATALII

a. 1914 – campania suprizelor

b. 1915 -- Razboiul de pozitii

A. UN NOU TIP DE RĂZBOI

a) Planuri strategice
- europenii aveau planuri de campanie pentru un război scurt, dar cu mijloace umane și
militare imense
- Alfred von Schlieffren, generalul german, avea un plan strategic pe 2 fronturi împotriva
Franței și Rusiei
- efectivele reduse ale armatei germane fac învăluire prin Belgia
- francezii vedeau o defensivă puternică Lorena care distruge armata germană
- rusii prevedeau un război cu: - germanii, în Prusia Occidentala
- trupele austro-ungare în zona Carpaților
- Marea Britanie atacă Germania prin debarcarea aproape de câmpul principal de
operațiuni din vest

b) Război total

- 1914 – “Războiul cel mare”

1. Mobilizarea întregii populații
- femeile și adolescentii lucrează în industrie și agricultură
- se trece la folosirea prizonierilor de război
- creșterea moralului era realizat prin presă, afișe, cărți postale
- marii scriitori stimulau sentimentele patriotice
2. Invenția statului in economie
- in spatele frontului – război industrial
- țările belgiene îndreptau economia spre război: - se făceau cercetări științifice pentru arme
- raniții erau îngrijiți de profesioniști
- erau alimente și materie primă necesare
- statul cenzurează informații
 3. Războiul economic
- Antanta – resurse materiale și umane necesare datorită marilor imperii
coloniale
- ea realizează blocada maritimă a Germaniei
- Italia se alatură Aliatilor, iar S.U.A. intervine
- Puterile Centrale - război submarin
- distruge instalațiile industriale economice din teritoriile ocupate
4. Războiul naval
- fațetă a războiului economic
- Germania face blocadă prin baraje de mine și centrale navale pe Marea
Mânecii și Marea Nordului
- scandinavii, olandezii și americanii riscau confiscarea sau scufundarea navelor
- submarinele germane nu cruțau vieți omenești
c) Intervenția S.U.A
- Oceanul Atlantic = câmp de luptă
- America Latina ajută Antanta cu forțele comerciale
- resursele economice și umane ale Americii sunt enorme
- aportul militar putea fi efectiv doar după 12-19 luni, timp necesar mobilizării, instruirii și
transportului a mai mult de un milion de soldați

B. Marile bătălii

 Pretextul începerii războiului European, urmat de cel Mondial a fost Atentatul de la

Sarajevo (28 iunie 1914)

a) 1914 – Campania surprizelor

 germanii îi invadează pe francezi

 ripostele generalului Joffre în Lorena și Luxembourg eșuează
 Franța pierde “bătălia frontierelor”, case se încheie cu victoria germanilor peste tot,
exceptând un pivot solid în Lorena (Verdun) pe tot restul frontului, armatele franceze
erau în plină retragere
 armatele germane ajung la 40km de Paris – guverul francez se retrage la Bordeaux,
evitând un asediu
 pe Marna (5-12 septembrie 1914), după lupte grele, ofensiva germanilor este oprită
 victoria nu mai poate fi celebrată din cauza oboselii soldaților după cele trei săptămâni de
retragere continuă, dar redă Franței încredere compromițând strategia germanilor
 aliații câștigă timp pentru mobilizarea potențialului economic și militar
 victoria franceză a fost facilitată și de ofensiva armatelor ruse în Prusia Orientală,
înfrânte la Tannenberg și lacurile Mazuriene
 “cursa spre mare”, cursa pentru ocuparea porturilor de la Marea Mânecii; la începutul
iernii, cele doua armate se instalează una în fața celeilalte, frontal ținând de la Marea
Nordului la granița Elveției
 planurile ofensive eșuează definitiv – perspectiva unui război lung
b) 1915 – Războiul de poziții

 Eșecul marilor ofensive din vara anului precedent transformă războiul de mișcare în unul
de poziții, în care armatele se îngroapă în tranșee pentru a se apăra de inamic

 armata germană se adaptează rapid fiind antrenată în amenajarea defensivă a terenului,
pe când la francezi, fiind considerate provizorii, primele tranșee aveau caracter
rudimentar
 frontul era alcătuit din 2 linii paralele, separate de un spațiu, “al nimănui” (3-4 km),
tranșeele formând linii eșalonate pe câțiva km în profunzime
 absența igienei agaravată de proliferarea șobolanilor care se hrăneau cu cadavre
 se foloseau tipuri noi de arme, adaptate la noua formă de război: mortiere, grenade de
mână, aruncătoare de mine, lansatoare de flăcări, gaze toxice, artilerie grea
 se generalizează protecția pentru soldați: casca de fier, masca de gaze, uniforma de
camuflaj
 stabilizarea frontului occidental a permis Germaniei să organizeze o ofensivă puternică
împotriva rușilor, care se retrag 500 km, pierzând jumătate din efectivele combatante (2
milioane de soldați)
 pentru a-i ajuta pe ruși, Aliații încearcă fără succes străpungerea dispozitivului german în
Artois și Champagne (380 000 morți) și forțarea strâmtorii Dardanele, unde, la
Gallipoli, corpul expediționar franco-britanic a fost zdrobit de artileria turcă (145 000
morți)
 la sfârșitul anului, superioritatea Puterilor Centrale era incontestabilă

c) 1916 – Războiul de uzură

 Germania atacă frontul de vest, print-o uriașă bătălie de uzură și se urmărea ruperea
frontului de la Verdun (cel mai puternic sector fortificat al francezior)
 asaltul infanteriei germane și bombardamentele de artilerie au durat luni de zile
 Aliații răspund cu un atatc pe râul Somme, unde britanicii folosesc pentru prima dată
tancuri
 bilanțul luptelor:
 1 milion de oameni la Verdun (542 000 francezi; 434 000 germani)
 peste 400 000 englezi
 aproximativ 250 000 francezi
 650 000 germani la Somme
 niciuna din părți nu a reușit străpungerea dispozitivului inamic
 în orient, refacerea armatei ruse permite o puternică ofensivă condusă de generalul
Brusilov pentru recuperarea teritoriilor pierdute în urmă cu un an
 România intră în război alături de Antanta (15 august 1916)

d) 1917 – Turnura războiului

 Germania desfășoară un război submarin

 flota comercială britanică suferă pierderi enorme, dar îmbunătățirea mijloacelor de luptă
antisubmarine și intrarea SUA în război permit Antantei să reziste
 se obțin victorii importante pe frontul românesc: Mărăști, Mărășești, Oituz
 frontul oriental nu putea fi menținut din cauza dezagregării armatei rusești
 pe frontul de vest, încercării de ofensivă ale Aliaților se vor sfârși prin eșecuri însoțite de
dureroase și inutile pierderi care vor contribui la scăderea gravă a moralului
soldaților, precum și al civililor
 se produceau revolte și dezertări în toate armatele
e) 1918 – Sfârșitul războiului

 Încheierea păcii cu Rusia a disponibilizat importante efective germane, care au fost

transferate pe frontul francez
 Germania spera la obținerea victoriei înainte de sosirea americanilor. Puternica
ofensivă declanșată va fi oprită tot pe Marna printr-un contraatac surpriză în care s-au
folosit masiv tancuri Renault
 preluând inițiativa în urma sosirii trupelor americane, Aliații lansau contraofensiva
condusă de generalul Toch, care, în două luni, elibera aproape toate regiunile ocupate.
Pentru prima dată acțiunea conjugată a tancurilor și avioanelor joacă un rol important
 11 noiembrie 1918, la Rethondes (pădurea Compiège) germanii semnau actul care
punea capăt războiului ce zdruncinase profund edificiul European
 pagube:
 10 milioane de morți
 un număr imens de mutilați și infirmi
 regiuni întregi pustiite
 inestimabile valori materiale și spirituale distruse
 C. ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
a) Neutralitatea (1914-1916)
- înca de la început, Germania și Austro-Ungaria cer României să intre în război alături de ele prin
tratatul din 1863
- 3 august 1914 – se adoptă oficial politica de neutralitate față de primul război mondial
- țările belgiene exercită presiuni diplomatice cu scopul obținerii sprijinului militar al României
- Antanta oferea provinviile românești din Austro-Ungaria, iar Puterile Centrale recunoșteau
granițele Moldovei anterioare anului 1812
- oameni politici: - germanofilii: doreau intrarea în război alături de Puterile Centrale ( Constantin
Stere, Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Alexandru Marghilonam
- antantofilii: doreau eliberarea Ardealului alături de Antanta ( Nicolae Iorga,
Octavian Goga, Barbu Delavrancea, Nicolae Filipescu)
- socialiștii: doreau menținerea neutralitații
- negocierile secrete cu Aliații ( 1915-1916 ) conduse de Ion C. Bratianu la Bucuresti, Paris,
Londra, Petersburg
- după succesele Antantei din vara lui 1916, România declară război Austro-Ungariei

b) Operațiuni militare (1916-1917)

- armata română începe trecerea Carpaților în noaptea de 14-15 august 1916, înaintând până în
apropiere de Sighișoara, Sibiu, Hunedoara, unde au fost primiți cu bucurie de românii
transilvaneni
- intrarea în luptă a trupelor germane comandate în nord de generalul Fakenkaym, iar la sud de
generalul Mackensen și nerespectarea aranjamentelor asumate de Aliați schimbă soarta
ofensivei române din Transilvania
- românii sunt siliți să se retragă pe linia Carpaților, apoi a fost străpunsă apărarea de pe Jiu, iar
Dunărea forțată la Zimnicea. Retrăgându-se spre est, armata română a evitat încercuirea, dar
pierderea luptelor de pe Neajlov și Arges nu reusesc să opreasca ocuparea Bucurestiului ( 6
decembrie 1916 )
- regele, Parlamentul și guvernul se mută la Iași, în timp ce frontul se stabiliza în Moldova de la
sud, lăsând inamicului 3 sferturi din țară
- pe teritoriul liber al Moldovei a avut loc, în prima parte a anului 1917, refacerea armatei române,
care este dotată cu mijloace de luptă moderne. Misiunea militară condusă de generalul Berthelot
i-a instruit pe ofițerii și soldații români asupra proclamațiilor menite să le ridice moralul, asigurând
înfăptuirea reformei agrare și electorale
- operațiuni militare din vara anului 1917 = bătăliile succesive la Mărăști, Măreșești, Oituz, unde
armata română condusă de generalii Alexandru Averescu, Eremia Grigorescu și Constatin
Cristescu obține victorii

c) Pacea, singura soluție

- instaurarea regimului bolșevic la Petrograd și dezintegrarea armatei ruse reprezintă cauza

pentru care România suportă consecințele tratatului de Pace de la București – 7 mai 1918
- România pierde: - Dobrogea
- creste ale Carpaților: Negoiu, Caraiman, Ceahlău
- țara este controlată de Germania pentru următorii 90 de ani
- singurul caștig: unirea cu Basarabia
- sfârșitul lunii octombrie 1918: generalul Constantin Coarda denunța pacea de la București
- armata română dorește dezrobirea Transilvaniei
- se va naște Romania Mare
 D. MAREA UNIRE
a) Cadrul intern:

-s-au adoptat masuri dure impotriva românilor din Transilvania de către austro-ungari:

-limitarea votului
-controlul de stat asupra scolilor
-judecarea unor preoti şi invatători pentru "atitudinea nepatriotică"
- obligarea intelectualilor să semneze declaratii de loialitate "fată de Tron şi Patrie”

-in Bucovina au avut loc arestări, executii prin impuşcare sau spânzurare

b) Cadrul extern:

-monarhia austro-ungară a înăsprit regimul de opresiune fată de celelalte nationalităti

-intregirea României

. Basarabia

- a fost prima provincie românească ce s-a unit cu România

- mai întäi fusese sub stäpânirea Rusiei, dar după revolutia sovietică şi după dezmembrarea imperiului
rus s-a constituit un Congres al Ostaşilor Moldoveni (la Chişinãu-pe 20 octombrie 1917) care a decis
infintarea Sfatului Tärii in frunte cu lon Inculet
- acest Sfat a proclamat Republica Democrată Moldovenească (2 decembrie 1917) cerând şi sprijinul
armatei române ca să protejeze populatia
- consecintele au fost că Rusia a rupt relatiile cu România şi a confiscat tezaurul pe care il tinea "ca
protectie"
- in 24 ianuarie 1918, sfatul Tärii a proclamat independenta Basarabiei şi pe 27 martie s-a adoptat
hotărárea de unire cu Regatul României

. Bucovina:

- după ce statul austro-ungar s-a dezagregat, s-a constituit consiliul National Roman la Cernăuti
(octombrie 1918), care a cerut şi el sprijinul armatei române
- s-a convocat Congresul General al Bucovinei unde au participat români, polonezi, germani şi ruteni
care au votat unirea cu tara-mamă (15 noiembrie 1918)

. Transilvania:

- s-a constituit Partidul National Român care a elaborat declaratia de la Oradea unde românii declarau
autodeterminarea
- astfel, odată prezentată declaratia de către deputatul roman Alexandru Vaida în Parlamentul Ungariei
a avut valoarea unei declaratii de independenta
- in 18 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul National Român Central
-acest consiliu decide convocarea unei mari adunări la Alba lulia pentru a se uni şi Transilvania cu
România
- altfel, Adunarea Nationala de la Alba lulia (1 decembrie 1918) a reunit 1228 de delegati şi 100.000 de
români veniti din toate colturile Transilvaniei
- Marea Unire s-a realizat pe cale democratică, deciziile fiind luate de către Marele Sfat National şi de
Consiliul Dirigent iar ca personalități care au contribuit au fost: Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Goldiş
SÍ Iuliu Maniu
- astfel se naşte o noua Românie întregită cu o suprafată de 295.049 km şi o populatie de 18.052.896 de
locuitori, Unirea a fost recunoscută şi international prin tratatele de pace incheiate la Paris (1915-1920)