Cauzele IRM

1. Lupta pentru piețele de desfacere și sursele de materii prime.

Dezvoltarea marilor puteri s-a făcut în mod agresiv. Germania a cunoscut după 1871 o dinamică economică
remarcabilă, iar SUA a trecut pe primul loc în lume la producția industrială. Această dezvoltare impunea
expansiunea dincolo de granițele naționale sau continentale. Conferința de la Berlin 1884-1885 statele
europene discută asupra redistribuirii coloniilor – se intensifică lupta pentru Africa
2. Problemele coloniale
Europa domina lumea: Marile Puteri își împărțiseră continentul african , aveau zone de influență și colonii în
Asia, Australia, Oceania iar în America Latină dețineau importante puncte strategice și controlau mările.
Dorința de posesiune a mai multor colonii o înaintează Germania și Italia după 1871; Rusia avea interese în
sud-estul Europei: controlul Mării Negre și Asia Centrală; SUA avea propriile interese în Antile, America
Latină și în Pacific. Conflicte coloniale: crizele marocane din 1905 și din 1911, alimentau tensiunile și
aduceau în prim-plan dorința de reîmpărțire a lumii. Concurența s-a făcut și în sud-estul Europei.
3. Naționalismul Militant.
Problema națională era una dintre cele mai acute în centrul, sudul și sud-estul Europei:
- Rusia era un imperiu multinațional, incluzând peste o sută de naționalități lipsite de drepturi. Rusia sub
lozinca „pan-slavismului” și a „pan-otodoxismului” sprijinea mișcările de eliberare ale slavilor din sud-
estul Europei.
- Imperiul Austro-Ungar acordase prin Pactul Dualist 1867 dreptul maghiarilor și a austriecilor, drepturi
pe care le-a refuzat însă celorlate naționalități. Mai mult, în 1908 Imperiul Austro-Ungar a anexat Bosnia
și Herțegovina, teritorii ce doreau unirea cu Serbia. Ceea ce a provocat un conflict între aceste state soldat
cu formarea unei organizații teroriste din Serbia pe 6 septembrie 1901, unul din membrii acestei grupări l-
a asasinat pe prințul moștenitor Franz Ferdinand
4. Cursa înarmărilor.
Manifestarea cea mai vizibilă a cursei înarmărilor a fost sporirea considerabilă a efectivelor militare. Cu
excepția SUA și UK serviciul militar a fost obligatoriu. Numai în Europa, în preajma războiului, erau
mobilizați peste 10 mln de soldați. Au intrat în fabricație arme noi cu parametri tehnico-tactici superiori.
Cursa înarmărilor a dus la formarea de alianțe cu substrat militarist: construirea vasului HMS
DREADNAUGHT a mărit puterea maritimă a UK, făcând-o un aliat puternic.
5. Blocurile politico-militare
Perioada 1871-1914 este marcată în relațiile internaționale de încheierea unor alianțe politico-militare, care
reunesc principalele puteri europene și domină viața diplomatică a vremeii: Tripla Alianță ( 1882 ), Antanta
(1907 )
Pretextul IRM
La 15/28 iunie 1914, Gavrilo Princip – un student sârb din Bosnia, l-a asasinat pe Franz Ferdinand, moștenitorul
tronului Austro-Ungar. Austro-Ungaria a adresat un ultimatum Serbiei și în pofida îndeplinirii majorității cerințelor,
Serbia a fost atacată la 15/28 iulie 1914.

Caracteristici
Propaganda
Unul dintre elementele moderniste ale IRM reprezintă propaganda. Declanșarea războiului a determinat o puternică
manifestare a naționalismului. Propagarea a favorizat mobilizarea populației, dar a incitat, de asemenea, la ură și
fanatism „De vor întreba de ce am murit/Spune-le că ai noștri tați au mințit”
Război total
Adeziunea populației a permis guvernanților să utilizeze toate resursele în slujba războiului. Femeile și adolescenții
preiau rolul bărbaților în industrii și în agricultură. Muncitorii proveniți din țările neutre și colonii devin tot mai
numeroși , iar treptat se va trece a folosirea prizonierilor de război. Pe măsură ce războiul s-a prelungit, resursele s-au
împuținat, afectând spatele frontului prin raționalizărea distribuirii produselor către populație.
Război Mondial
Angajarea treptată în conflict a statelor din afara continentului european a transformat războiul în unul mondial. Unele
state au participat la acțiunile militare împotriva puterilor centrale, altele numai le-au declarat război. Imperiile
coloniale în special cel britanic și francez și-au adus o contribuție importantă în favoarea Antantei. Dovadă: 1917 SUA
– putere extra-europeană intră în război declarând Germaniei.
Război Economic
Intervenția statului în economie, sub presiunea necesităților de război, va determina desfășurarea în spatele frontului a
unui adevărat război industrial: știința este orientată spre producerea de arme noi: se introduce munca obligatorie, sunt
impuse restricții și raționalizări.
Război Naval
Antanta bazându-se pe o flotă puternică ( submarina britanică și cea americană ) dezvoltă un război naval – Bătălia
Atlanticului, încercând să blocheze accesul puterilor centrale la resurse. La rândul lor germanii, au căutat să paralizeze
comerțul Antantei cu zonele extra-europene, însă puterile centrale erau în dezavantaj deoarece: resursele lor de materii
prime necesare războiului erau limitate, fiind dependente de import, erau lipsite de Imperii Coloniale bogate, accesul
fiind controlat de forțele Antantei.
Inovații Tehnice. Arme noi
O altă caracteristică reprezintă durata mai lungă a bătăliilor ( Verdun – 10 luni ). În premieră sunt folosite noi spații de
desfășurare a acțiunilor militare ( aerian, acvatic ) . Armamentul a cunoscut perfecționări rapide, fiind create arme noi
Anii războiului:
1914 – asasinarea prințului austro-ungar; război general în Europa; Lupta de la Marne; Japonia declară război
Germaniei
1915 – Expediție militară în Dardanele, insuccesele aliaților pe frontul de Vest, germanii îi izgonesc pe ruși din
Polonia, scufundarea vaporului transatlantic Lusitania, Italia și Bulgaria intră în război
1916 – Luptele de la Verdun și Somme; România intră în război;
1917 – Germania inițiază războiul submarinelor; America intră în război; ofensivele Antantei pe frontul de vest
eșuează, revoluția din octombrie din Rusia
1918 – Rusia iese din război, Antanta învinge Tripla Alianță.

Desfășurarea războiului
 28 iunie 1914 – asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand a Austriei – moștenitor al tronului Austro-Ungar aflat
într-o vizită oficială la Sarajevo. Această crimă a declanșat o criză dimplomatică, deoarece Franz a fost
asasinat de un student sârb
 Ultimatum: la 23 iulie 1919 Imperiul Austro-Ungar trimite un ultimatul Serbiei, ultimul punct prevedea
alipirea Serbiei la I.A-U fără autonomie
 24-15 iulie 1919 Rusia sub pretextul politicii pan-slavismului ordonă o mobilizare parțială a armatelor sale
 28 iulie 1919 – Austro-Ungaria declară război Serbiei
 30 iulie 1919 – Rusia ordonă mobilizare generală, ulterior Germania trimite un ultiatum Rusiei prin care cere
demobilizarea, dar Rusia refuză
 1 august 1919 – Germania declară război Rusiei. Fiind depășită numeric e frontul de est, Rusia solicită ajutor
aliatului său francez dechiderea unui front la vest
 3 august 1919 – Germania declară război Franței
 4 august 1914 – Marea Britanie declară război Germaniei deoarece a încălcat neutralitatea Belgiei
 23 august 1919 – Japonia a intrat în război de partea Antantei profitând de concentrarea Germaniei în război
pentru a-și extinde influența în Pacific
 27 august 1919 – japonezii și britanicii au atacat portul german din China
 1 noiembrie 1919 – Imperiul Otoan intră în război de partea Triplei Alianțe
Bătălia de la Marne ( 5-14 septembrie 1914 )
Germanii dorind să incercuiască Parisul au trimis 3 armate pe teritoriul francez dinspre Belgia. La începutul lunii
septembrie anvangarda germană se afla la 40 km de Paris. 600 de taximetriști au transportat soldați britanici și
francezi la Marna, aceste trupe declanșează o puternică contraofensivă. Războiul fulger a eșuat pe Marna.Victoria
aliaților, una dintre cele mai importante victorii pe frontul de vest

1915
Războiul de poziții

 Anul 1915 este anul când nici o alianță nu a reușit să deruleze ofensive decisive: nu se mai efectua atacuri și
deplasare ci se mențineau pozițiile
 Statele beligerante își concentrează eforturile către sectoarele de frony mai puțin fortificate
 Pe frontul de est pozițiile nu erau precum cele occidentale
 În cadrul campaniei din 1915 germanii au plănui ofensiva majoră contra Rusie
 Linia de front rămâne imobilă
 Italia și Bulgaria intră în război
 Pe frontul balcanic Serbia este înfrântă
 1ianuarie 1915 un vas englezesc este scufundat în Canalul Mânecii, începe războiul submarin
 Se deschide frontul italian unde au avut loc 4 bătălii ( 23 iunie – 2 decembrie )
 Kilometri de tranșee au devenit adăpost pentru soldați

1916
 4 iunie – 17 august 1916 are loc o puternică ofensivă a armatei ruse încheiate cu străpungerea frontului austro-
ungar la Luțk
 23 august 1916 România declară război Austro-Ungariei
 Are loc bătălia de la Verdun și Somme
 Luna iunie: Rusia lansează ofensiva Brusilov
 Bătălia maritimă din Iutlanda ( 31 mai – 1 iunie 1916 )
Bătălia de la Verdun ( 21 februarie – 19 decembrie 1916 )
Această bătălie a mai fost numită abatorul deoarece este o bătălie intens activă cu o durată de 10 luni care a provoca
700000 de morți. În iarna 1914-1915 combatanții trecuseră de la războiul de mișcare la războiul de poziții – războiul
de tranșee. Verdunul a rezistat fiind foarte fortificat

1917
Anul marii crize

 Germania declanșează războiul submarin total atacând și navele statelor neutre

 4 aprilie 1917 SUA intră în război din cauza Lusitaniei ( 7 mai 1915 ) dar și a notei germane din ianuarie 1917
unde Germania avertizează statele neutre despre instituirea războiului naval total
 Au loc bătăliile de la Mărăști ( 24 iulie – 1 august ), Mărășești și Oituz ( 8-22 august ) – singurele victorii din
acest an ale Antantei

Sfârșitul războiului
 3 martie 1918 Pacea de la Brest-Litovk, Rusia iese din război lăsând România singură pe frontul de est
 7 mai 1918 România cedează și semnează Pacea de la Buftea-București
 Aliații capitulează pe rând: Bulgaria – 29 septembrie; Turcia – 20 octombrie; Austro-Ungaria 3 noiembrie
 La 11 noiembrie 1918 Germania semnează în pădurea Compiegne în Franța, capitularea

Consecințele IRM
Consecințele demografice

- Efectele demografice și economice provin atât din operațiunile militare cât și din transformările teritoriale
produse în timpul războiului sau a Conferinței de pace
 - Pierderi umane catastrofale: 9 mln de oameni morți, și peste 6 mln de răniți
- Un număr neestimat de civili morți din cauza condițiilor precare de igienă și viață ( gripa spaniolă –
600.000 de victime )
- Numărul femeilor primează asupra numărului bărbaților
- Apare fenomenul de dezorganizare a familiei: mln de văduve și copii orfani

Consecințe economice

1. Pierderi materiale, Franța pierde peste 300.000 de case, 3 mln de pământ arabil, o parte din minele de fier și
de cărbune ( exploatarea excesivă ) ; se diminuează potențialul agricol și cel industrial
2. Deficit bugetar și datorie externă. Finanțarea războiului are loc prin împrumuturi externe interaliate – crește
datoria externă a statelor beligerante; Franța și Marea Britanie nu mai erau creditorii lumii ci debitori
3. Inflație. Lipsa alimentelor și a bunurilor de consum a dus la creșterea prețurilor; 1919 – deprecierea
monedelor europene; au fost înființate ministere speciale prin care o parte consistentă din buget a fost oferită
foștilor combatanți, văduvelor, copiilor orfani
4. Reparații de război. Statele învinse trebuiau să achite reparații de război – sume imposibile pentru state care
au fost 4 ani în război; țările Antantei contau foarte mult pe aceste reparații de război în procesul de restabilire
postbelică

Consecințe sociale

1. Apariția unei noi categorii sociale – Foștii Combatanți

2. Apar noii îmbogățiți – războiul conturează inegalități sociale, războiul a sporit brusc averea producătorilor și
a marilor comercianți. Reușita materială bruscă și enormă, destabilizează credințele tradiționale în
superioritatea muncii, virtutea economisirii
3. Agricultorii. Războiul a accelerat exodul rural provocat de nevoia urgentă de forță de muncă în industriile de
război, au loc multașteptatele reforme agrare

Revoluțiile

1. Imperiul Rus. Tratatul de la Brest-Litovsk din 3 mai 1918 prevedea ca Rusia să renunțe la pretențiile sale
teritoriale asupra Estoniei, Finlandei, Letoniei, Poloniei și Ucrainei. Polonia cere reconstituirea granițelor din
1772
2. Imperiul German. Are loc revoluția din noiembrie care culminează cu răsturnarea Kaiserului pe 9 noiembrie
1918. Revoluția germană a dus la instaurarea Republicii de la Weimar – o democrație parlamentară
3. Imperiul Austro-Ungar. Are loc dezintegrarea imperiului în contextul mișcărilor de emancipare din stat. O
serie de state se proclamă independente: Regatul Serbei, Croaților, Slovenilor

Schimbările teritoriale

- Constituirea Republicii Austria și a Ungariei

- Boemia, Moravia, Silezia Superioară, Slovacia, Rutenia Carpatică au format Cehoslovacia
- Transilvania, Bucovina, Basarabia s-au unit la România
- Germania cedează Alsacia și Lorena, Orașul Memel Lituaniei și Coridorul Polonez pentru Polonia, Silezia
Superioară pentru Cehoslovacia.