Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O scurtă privire
1914
Cele mai importante operațiuni militare din anul 1914 de pe Frontul de Vest
au fost asediul Liège-ului între 4-16 august, bătălia frontierelor între 14-25
august, bătăliile de pe Marna și asediul Anversului în perioada septembrie-
noiembrie din Ypres.
Sfârșitul anului 1914 a consemnat finalul planurilor războiului-fulger. Acesta
a fost înlocuit cu războiul de tranșee, care avea să macine forțele
beligeranților în anii următori.
1915
Frontul de Vest
Pe frontul de Vest, cele mai importante bătălii au avut loc la Neuve Chapelle
(10-13 martie), Ypres (22 aprilie – 25 mai) și Artois (mai-octombrie).
Frontul de Est
1916
Între 4 iunie și 13 august avea loc o puternică ofensivă a armatei ruse,
încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk.
Frontul de Vest
A fost cea mai mare bătălie maritimă din Primul Război Mondial, în timpul
căreia 150 de nave britanice s-au ciocnit cu 100 de nave germane, fără ca nici
una dintre părți să obțină o victorie decisivă.
Frontul de la Gallipoli
Alte lupte au avut loc pe frontul din Mesopotamia (deschis la sfârșitul anului
1914), unde armata turcă s-a înfruntat cu cea a Angliei în șapte bătălii.
Anul 1916 a fost unul al războiului de uzură, în care ambele tabere și-au
măcinat reciproc forțele, fără a fi obținute victorii sau rezultate care să încline
decisiv balanța.
1917
Frontul de Vest
Frontul de Est
1918
Frontul de Vest
Era anul în care au avut loc două mari operațiuni militare: ofensiva germană
(21 martie – 5 august), desfășurată la Ypres, Flandra, Marna, Aisne și
Somme, prin care germanii au sperat să-i surprindă pe aliați și să obțină o
victorie decisivă (fapt care nu s-a întâmplat), și cea a aliaților, care a constat
într-o ofensivă de 100 de zile (8 august – 11 noiembrie). Rezultatul acesteia
din urmă a obligat Germania să solicite semnarea armistițiului de la
Compiègne, din 11 noiembrie 1918.
Frontul de Est
Rusia iese din război, iar pe 3 martie noua putere reprezentată de partidul
comunist încheia tratativele de pace cu Germania, la Brest-Litovsk.
Consecința acestui fapt a fost că și România a fost forțată să încheie un astfel
de tratat cu Germania, pacea de la Buftea-București, semnată la 7 mai 1918,
care însă nu a fost ratificată de Parlament și nici promulgată de Regele
României, Ferdinand I.
Din vara anului 1918, soarta războiului s-a schimbat decisiv în favoarea
Antantei. Contraofensiva declanşată de aceasta a silit armata germană din
Franţa şi din Belgia să cedeze, iar în sud a repurtat importante victorii. În
timp ce germanii se retrăgeau de peste tot, aliaţii lor au ieşit din război rând
pe rând: Bulgaria în septembrie, Turcia în octombrie, iar Austro-Ungaria în
primele zile ale lunii noiembrie. La 11 noiembrie, lângă Compiegne,
Germania a semnat şi ea armistiţiul. Reintrată în război la 10 noiembrie 1918,
România prindea sfârşitul războiului alături de Antanta.