PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Cauzele Războiului
La 28 iunie 1914, prinţul austriac Franz Ferdinand efectua o vizită oficială la Sarajevo. A fost
asasinat, împreună cu soţia sa, de către Gavrilo Princip, un student bosniac. O lună mai târziu,
Austro-Ungaria declara război Serbiei, acuzată că ar fi pregătit atentatul.
Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul războiului. Cauzele acestui prim conflict mondial
au fost mult mai adânci: concurenţa economică, imperialismul şi naţionalismul.
Una din principalele cauze începerii Primului Război Mondial este dorinţa Germaniei şi Italiei de
a-şi întări poziţiile, prin toate mijloacele posibile, faţă de Rusia, Franţa, Marea Britanie, Imperiul
Austro-Ungar din centrul Europei şi Imperiul Otoman aflat în decădere. Ţările mici au rămas
neutre.
Tendinţa Germaniei de a deveni cea mai mare putere militară a Europei şi de a sparge supremaţia
navală a Marii Britanii a produs tensiuni mari între cele douş ţări. Imperiul Austro-Ungar era
caracterizat de nemulţumirea şi agitaţia naţionalităţilor, ţinute cu greu într-un stat unitar.

Începutul Războiului
Marile puteri s-au organizat în două tabere opuse: Tripla Alianţă din care făceau parte Germania,
Austro-Ungaria şi Italia, şi Antanta compusă din Franţa, Rusia şi Anglia.
Antanta a intrat în razboi de partea Serbiei. În urma acestei situaţii s-au angajat în război şi alte
state, urmărindu-şi propriile obiective. Astfel, Bulgaria a intrat în lupta alături de Tripla Alianţă.
În shimb, Italia s-a declarat neutră, astfel încât Tripla Alianta nu a mai existat, legătura dintre
Germania şi Austro-Ungaria menţinându-se. Alianţa dintre aceste două mari puteri s-a numit
Puterile Centrale.
După atentat, Consiliul de Miniștri Austro-Ungar a dat Serbiei un ultimatum, deoarece era
considerată responsabilă de cele întâmplate. În fapt, acesta era un motiv prin care Imperiul
Austro-Ungar își putea extinde influența asupra zonelor din Balcani. Având în vedere faptul că
ultimatumul nu a fost acceptat, la 28 iulie 1914 Serbia a fost atacată. Aceasta s-a aliat cu
Imperiul Țarist.

Anul 1914

În august 1914, Germania (care era aliata Austro-Ungariei) a declarat război Belgiei și Franței,
atacând Belgia, pentru a-și asigura traseul spre Franța. Marea Britanie a ales să intre în război
alături de dominioanele sale, Australia, Canada, India, Noua Zeelandă și Uniunea Africii de Sud,
împotriva Germaniei. S-a alăturat războiului și Japonia, aliată a Marii Britanii, acesta fiind
momentul în care conflagrația a devenit mondială.
În luna octombrie, Imperiul Otoman se alătura Germaniei și Austro-Ungariei, declarând astfel
război Antantei.
Cele mai importante operațiuni militare din anul 1914, de pe Frontul de Vest, au fost: asediul
Liège-ului între 4-16 august, bătălia frontierelor între 14-25 august, bătăliile de pe Marna și
asediul Anversului în perioada septembrie-noiembrie din Ypres.
Sfârșitul anului 1914 a consemnat finalul planurilor războiului-fulger. Acesta a fost înlocuit cu
războiul de tranșee, care avea să macine forțele beligeranților în anii următori.

Bătălii importante
Prima bătălie a Marelui Război a oferit Aliaților o victorie morală în fața inamicului:în bătălia de
la Liège din 5-16 august, Belgia a rezistat în mod eroic în fața invadatorului. În pofida
superiorității nete, atât numerice cât și tehnice, a germanilor, armata belgiană a rezistat asediului
german timp de 11 zile, întârziind astfel invazia Franței. Datorită curajului soldaților belgieni și a
perseverenței acestora într-o luptă inegală din start s-a născut, ulterior, mitul rezistenței belgiene,
cunoscut în Occident sub sintagma de Brave little Belgium.

Bătălia de pe Marna a reprezentat una dintre cele mai spectaculoase victorii ale Antantei în faţa
trupelor Puterilor Centrale din timpul Primului Război Mondial. Lupta a venit ca urmare a
bătăliei frontierelor din august 1914, fiind o culminare a avansului trupelor germane pe teritoriul
Franţei. O coaliţie franco-engleză a reuşit să determina Armata Imperială Germană să
abandoneze ofensiva împotriva Parisului şi să se retragă în nord-est, deschizând calea luptelor de
tranşee pentru următorii patru ani pe frontul de vest.

Anul 1915
În mai 1915, Italia declara război Austro-Ungariei, după ce la 26 aprilie 1915 încheiase un Tratat
de Alianță cu Antanta. Acest moment este urmat de intrarea în război a Bulgariei în luna
octombrie, care își începea parcursul militar alături de Puterile Centrale.
Frontul de Vest
Operațiuni: pe 1 ianuarie, un vas englezesc era scufundat în Canalul Mânecii de către un
submarin german. Începea astfel o nouă dimensiune a războiului, cea a războiului submarin.
Întrucât, din 1914, Anglia, posesoarea unei impresionante flote navale, a supus Germania unei
blocade de tipul celei impuse cu un secol în urmă Franței lui Napoleon, germanii au răspuns prin
metoda războiului submarin, atacând navele englezești și nu numai. Pe frontul de Vest, cele mai
importante bătălii au avut loc la Neuve Chapelle (10-13 martie), Ypres (22 aprilie – 25 mai) și
Artois (mai-octombrie).
În urma declarației de război a Italiei la adresa Austro-Ungariei, se deschidea un nou front, cel
italian, unde au avut loc patru bătălii (23 iunie – 2 decembrie 1915).
Frontul de Est
Operațiuni: Austro-Ungaria cucerea Serbia, iar armata sârbă era nevoită să se refugieze în
Albania. O altă componentă importantă pe acest front a fost desfășurarea celei de-a doua bătălii
de la Lacurile Mazuriene.
Frontul secundar de la Gallipoli
A fost deschis în februarie 1915 de trupele aliate anglo-franceze, corpul Anzac (format din
australieni și neozeelandezi). Anul 1915 a fost caracterizat de războiul de poziții, forțele
beligerante fiind înconjurate de rețele de sârmă ghimpată, iar kilometri de tranșee au devenit
adăposturi pentru soldați, mitralierele și artileria secerând sute de mii de vieți.

Bătălii importante
Bătăliile de la Ypres reprezintă trei bătălii soldate cu pierderi grele în vestul Flandrei.În prima
bătălie (12 octombrie - 11 noiembrie 1914) germanii au fost opriţi din marşul către mare, dar
forţele aliate au fost înconjurate din trei părţi, în cea de-a doua bătălie (22 aprilie - 25 mai 1915),
nemţii au folosit pentru prima dată în istorie arma chimică sub forma unui gaz toxic.
În cea de-a treia şi cea mai lungă bătălie (31 iulie - 6 noiembrie 1917), aşa-numita Bătălie de la
Passchendaele, englezii au repurtat un prim succes, străpungând flancul stâng al liniilor germane.
Ploile de toamnă transformaseră Flandra într-o mlaştină de netrecut, dar generalul Douglas Haig
a continuat ofensiva. Pe 6 noiembrie, trupele sale şi cele canadiene au ocupat ruinele
Passchendaele, la doar 8 km de locul unde începuse ofensiva. Peste 325.000 de soldaţi britanici
şi-au pierdut viaţa, dintr-un total cumulat de 850.000 de pierderi umane.
A doua bătălie de pe Lacurile Mazuriene, denumită și bătălia de iarnă de pe Lacurile Mazuriene,
a constituit partea nordică a ofensivei Puterilor Centrale pe Frontul de Est din iarna lui 1915.
Ofensiva avea scopul de a înainta peste râul Vistula și eventual de a scoate Rusia din război. A
doua bătălie de pe Lacurile Mazurice a fost ultima operațiune a ofensivei germane din nord.
Rușii pierduseră mulți soldați și mult teren, dar împiedicaseră înaintarea germanilor adânc în
Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război.

Anul 1916
Între 4 iunie și 13 august avea loc o puternică ofensivă a armatei ruse, încheiată cu străpungerea
frontului austro-german la Luțk.
Frontul de Vest
Pe Frontul de Vest, cele mai importante bătălii au fost cele desfășurate la Verdun și pe Somme.
Bătălia de la Verdun (21 februarie – 18 decembrie) a fost o bătălie de artilerie, în care s-au lansat
de ambele părți 60 de milioane de obuze. Unele bombardamente au durat 21 de ore, distanța până
la care se auzeau fiind și de la peste 100 de km. În cele 10 luni de bătălie și-au pierdut viața
aproape un milion de soldați.
Bătălia de pe Somme (1 iulie – 18 noiembrie) a fost o încleștare dură între armata engleză și cea
germană, englezii pierzând doar în prima zi a bătăliei 58.000 de oameni. În timpul acestei bătălii,
ei au folosit pentru prima dată tancurile (15-22 septembrie).
Frontul de Est
În luna iunie, Rusia lansează așa-numita ofensivă Brusilov (denumită după conducătorul ei,
generalul Aleksei Brusilov), care se dovedea a fi una dintre operațiunile de mare anvergură și de
succes ale armatei ruse din timpul războiului. La data de 27 august intra în război și Armata
Română.
Bătălia maritimă din Iutlanda (31 mai – 1 iunie)
A fost cea mai mare bătălie maritimă din Primul Război Mondial, în timpul căreia 150 de nave
britanice s-au ciocnit cu 100 de nave germane, fără ca nici una dintre părți să obțină o victorie
decisivă.
Frontul de la Gallipoli
Acesta marchează eșecul operațiunii britanice în Turcia, înfrângere care a obligat armatele aliate
să se retragă. Evenimentul are conotații importante, întrucât Mustafa Kemal Atatürk, viitorul
fondator al Republicii turce, este considerat artizanul acestei victorii.
Alte lupte au avut loc pe frontul din Mesopotamia (deschis la sfârșitul anului 1914), unde armata
turcă s-a înfruntat cu cea a Angliei în șapte bătălii.