~ ~ E

~ El ~ 11, c iii

~ :t'

Rusia, Franta, Marea Britanie, Imperiul Austro-Ungar, din centrul Europei ~i Imperiul Otoman -in decadere. Tari mici, ca Belgia, nu au facut fata ~i s-au declarat neutre. Rivali ,i du,mani pana in 1914, marile puteri s-au concentrat in doua aliante opuse. Pe o parte a baricadei se aflau Puterile Centrale, in frunte cuGermania ~i Imperiul Austro-Ungar. La inceput ~i Italia se afla de aceasta parte, dar cu trecerea timpului legaturile s-au racit, insa s-au intarit relatiile de apropiere cu Bulgaria ~i cu Turcia. De partea cealalta se aflau Franta ~i Rusia, Marea Britanie nefiind angajata in totalitate in acest conflict, fiind simpatizantullor. Punctele tari ~i slabe ale organizarii sociale, politice ~i militare ale tarilor aliate au avut un rol esential in desfa~urarea conflictelor ulterioare. Germania devenise cea mai mare putere militara a Europei. Tendinta ei de a sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre

O Gazul paralizant a fost utilizat ca gaz de lupta prima data de germani in 191 5. Distrugea plamanii ~i orbea victimele. pana cand nu au fost dota~i cu ma~ti de gaze, solda~ii incercau sa se protejeze de gazul ucigator cu o carpa uda pusa pe fa~a. cele dou~ t~ri. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat de nemultumirea ~i de agitatia nationalit~tilor, tinute cu greu intr-un stat unitar. Marea Britanie, industrializat~ cu mult inaintea celorlalte state, domina un imperiu de colonii. Porta sa de ap~rare nu se baza numai pe armata sa profesionist~ de 386000 de militari, ci in primul rand pe excelenta sa marin~ militar~. Rusia in schimb era cu mult dep~~it~ de celelalte t~ri in privinta industriei ~i a tehnicii militare, dar in caz de r~zboi

Numit

pe

vremea

sa

riizboi'~

primul

riizboi

""marele

dial

produs

imense

~i

cerut

distrugeri

un

ficiu

uman

de

nefnchipuit.

sacri-

mon-

incheierea

sa,

imperii

se

aflau

in

ruine,

iar

fiile

de

pace

impuse

au

condi-

intregi

dus

La

conflicte

istorice

aUZele primului r~zboi mondial trebuie c~utate In secolul al XIX-lea, cand din statele mici ce apartinuser~ Inainte unor t~ri, s-au format state noi. Cele mai Insemnate din noile state nationale, ca Germania ~i Italia, Incercau s~-~i Int~reasc~ pozitiile cu toate mijloacele posibile, fat~ de

viitoare.

la

OPe imparatul Wilhelm al 11-leail legau rela~ii de rudenie cu majoritatea na~iilor europene, inclusiv cu dinastia britanica. Dorin~a lui de a demonstra superioritatea militara a Germaniei a avut ca rezultat un razboi cu "rudele dragi". O Studentul na~ionalist sarb Gavrilo Princip i-a impu~cat @de aproape pe prin~ul : mostenitor Franz i Ferdinand ~i pe so~ia a; acestuia in orasul .c , & bosniac. Sarajevo. 241

8 ] .9 ~

PRIMUL RAzBOI MONDIAL r~zboi ea putea mobiliza milioane de oameni. Franta suferea Inc~ datorit~ Infrangerii ~i desp~gubirilor impuse In urma r~zboiului franco-prusac din 1870-1871. R~zboiul a izbucnit Ins~ In Europa de Est, In Balcani. Acest teritoriu apartinuse initial Imperiului Otoman, dar retragerea turcilor a cauzat un vid de putere, pentru acapararea c~ruia concurau Italia ~i Imperiul AustroUngar. in 1908 Imperiul Austro-Ungar ocup~ Bosnia-Hertegovina. Aceast~ m~sur~ i-a iritat In mod profund atat pe sarbii localnici, cat ~i Regatul sarb Invecinat. Aliatul traditional al prime$te $i ea declaratia de r;lzboi a Germaniei in data de 3 august, ea fiind aliata Rusiei. Conform planului Schlieffen, Franta trebuia invadat;l lnainte ca Rusia s;l fie gata de r;lzboi, altfel Germania trebuia s;llupte pe dou;l fronturl, atat in vest cat $i in est. Linia fortificat;l de pe granita francez;l se putea ocoli prln Belgia. Dar cum ea se declarase neutr;l $i nu permitea trecerea trupelor germane pe terltorlul s;lu, in 4 august este invadat;l de Germania. Deoarece Marea Brltanie garanta heutralitatea Belgiei, ea declar;l r;lzboi in aceea$i zi Germaniei. Nu tretuser;l nici cinci s;lpt;lmani de la atentat $i toat;l Europa se afla in r;lzboi. in noiembrle lntf;l in r;lzboi $i Turcia de partea Puterllor Centrale. Razboiul de tran~ee Armata german;l, cu un efectiv de 1,5 milioane de oameni, p;lrea de nest;lvilit. l-a lnfrant pe francezi pe toat;llungimea frontului de vest, in 31 august la Mons f;lramiteaz;l corpul expeditionar brltanic, cu un efectiv de doar 70 de niii de oameni, in septembrle lns;l,.1n lupta de la Marne sunt oprlti de c;ltre francezi. Fiecare dintre p;lrtile beligerante se stabile$te pe pozitiile cucerlte $i construie$te cate o retea ~ de tran$ee, care sunt separate lntre ele doar de ~ o fa$ie lngust;l de p;lmant, "p;lmantul ~ nim;lnui". Tran$eele se lntind pe o lungime de 700 km in nordul Frantei, de la Canalul Manecil pan;lln Elvetia. pan;lla unna:, lupta din tran$ee de pe frontul de vest, a durat patru ani. Luptele durau ~ luni lntregi, in cazul unor "marl bre$e" -combatantil mureau cu zecile de mil lntr-o singur;l zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fa$il , de cativa metri de p;lmant. pan;l la sfaf$itul Ca ~i in celelalte ~ari, ~i in Marea Britanie, vestea razboiului a fost primita cu entuziasm. La chemarea Lordului Kitchener. mii de oameni s-au inrolat voluntar. pentru a se achita de datoria patriotica "inainte de sfar~itul razboiului la Craciun". r;lzboiului, pe acest front, nici una dintre p;lrti nu a reu$it o lnaintare mai mare de 65 km. Prln atacarea fort;lretei Verdun, de o important;l strategic;l deosebit;l, In februarle 1916, germanil vroiau s;l dea Frantei "lovitura de gratie". Au murlt mii de soldati din ambele tabere, dar Verdunul a r;lmas in mana

A francezilor. In lupta dus~ pe raul Somme, In cursul atacului britanic, inc~ In prima zi au murit 60 de mii de oameni. Marile pierderi aproape c~ au l~sat f~r~ combatanti armata voluntar:I englez~. Frontul de Est in acest timp se duceau lupte grele ~i pe frontul de est. in lupta cu ru~ii, armata austroungar:I a sucombat ~i germanii au trebuit s~ transfere aici o armata mai mare decat cea planificata initial. Al doilea front, de care se temeau atat de mult la inceputul r:Izboiului, a devenit o realitate. Dar In 1914 cu victoriile de

Serbiei, Rusia, a protestat, dar nu era pregatit pentru acordarea unui ajutor militar. Situatia din regiune era supertensionata, cand In 28 iunie 1914 studentul nationalist sarb Gavrilo Princip l-a asasinat pe mo~tenitorul tronului austriac Franz Ferdinand ~i pe sotia acestuia. Izbucnirea razboiul in urma asasinatului evenimentele se precipita. Monarhia lnver~unata acuza pentru asasinat Regatul sarb, pe care-l ataca In 28 iulie. Peste doua zile Rusia mobilizeaza In ajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane de militari. Germania someaza Rusia sa:-~i retraga fortele ln24 de ore, In caz contrar li declara razboi. Rusia refuza ultimatumul ~i Germania se tine de promisiune. Franta

~ ] :0 " ~ ~ u ~

242

O Momentul extrem in care solda~ii se ca~arau afara din tran~ee spre campul de lupta. Erau sacrifica~i cu sutele in bataia mitralierelor.
?:~

la

Tannenberg

~i Poloniei,

de

la aflat:l

lacurile sub

Mazur, suveranitatea mari Bulgaria

apoi

:3 ~ ~

invadarea Rusiei, asupra rnzboi din au

dobandit in

pe acela~i

nea~teptate an ~i germane austriece balcanic In 1915

victorii inW format:l In

Rusiei. de trupe partea

j ?:-

Germaniei ~i Trupele pe Italia, au frontul care repurtat a intrat Intr-o au sursa

armata

bulgare~ti Serbia. succes fata de

ocupa nu ~i au cel

cu avut de de

O Tran~ee germane ocupate. Langa solda1ii britanici obosi1i zac mort,i neingropa1i. Deseori solda1ii stateau in apa pana la glezna, sufereau in urma durerilor reumatice. sau din cauza bolilor de piele abia puteau sa umble, cu atat mai pu1in sa mai ~i lupte...

rapiditate prea est, partea In 1916 mult dar

a trecut de succese. de partea

Antantei, ~i Romania dar

o serie In rnzboi

Antantei, ~i executat:l a tarii

germanii, impecabil, o

campanie o mare de

scurta parte titei.

invadat

obtinand

important:l

Razboiul La data de 22

cuprinde august ~i 1915 l~i

lumea Japonia indreapta Tsingtao. In britanice. prin ~i insulele Coronel. Africii au din fost estul lupte urma declarn atacul Aceasta unei Navele Oceanul navale ~i

razboi Impotriva e cucerit:l

Germaniei coloniei dupa alaturi germane prin se .Janga din sudul 11 de sunt

germane sapt:lmani, trupe urmarite

Manecii. Cele mai mari pierderi au fost cauzate de mitraliere ~i de gazele de lupta. Gazul de lupta, sufocant ~i orbitor facea victime ~i din randurile lansatorilor, odata cu schimbarea directiei vantului. Vehicolul de razboi britanic -tancul -a fost introdus In lupta pentru prip1a oara In ofensiva britanica de pe raul Somme. Atunci a fost considerata "ma~ina lnvingatoare" a razboiului. Ulterior s-a dovedit ca introducerea lui a fost prematura, deoarece au fost prea putine exemplare pentru un succes rapid, ~i astfel s-a pierdut mult din efectul surpriza scontat. Atac din aer Toti beligeran1;ii au utilizat aparatele de "Zbor nou descoperite, ~i pentru prima data 1n istorie a fost bombardata ~i populatia civil~. Anglia a fost atacat~ deseori de marile dirijabile Zeppelin. Pilotii noilor avioane biplane, 1narma1;icu armament de infanterie sau doar cu c~ramizi, duceau In aer o lupta pe via~ ~i pe moarte. Cu toat~ dezvoltarea tehnicii militare, conduc~torii ~rilor aflate 1n conflict erau convin~i c~ victoria se va ob1;ine .prin trirniterea pe c1mpul de lupt~ a unui num~r imens de oameni.

jntre timp situatia era "nirnic nou pe frontul de vest". Comandantii britanici, In frunte cu generalul Sir Douglas Haig erau convin~i c~ soarta razboiului va fi decis~ prin rnarile ofensive, cu mari sacrificii umane ~i au comb~tut orice alta solutie propus~. Exceptie a f~cut doar planul lui Sir Winston Churchill rninistrul fortelor navale rnilitare. Churchill era convins c~ viCtoria se putea obtine doar prin scoaterea Turciei din razboi. jn 1915 rnarina regal~ a 1ntreprins o expeditie spre Marea Neagra In Dardanele, dar nu a reu~it s~ ocupe capitala turc~ Constantinopol (Istambulul de azi). Turcii au respins ~i atacurile trupelor britanice.. australiene ~i neo-zelandeze, debarcate pe t11rmurile de lang~ Gallipoli. Noua conducere militara jn 1916, ambele p~rti aflate 1n conflagratie ~iau m~rit productia industriei militare. jn Anglia, Lloyd George a devenit prim ministru, ~i a fost introdus serviciul rnilitar obligatoriu. jn Gerrnania, conducerea militara s-a concentrat In mainile generalilor Hindenburg ~i Ludendorff. Franta, abia 1n 1917 ~i-a g~sit un conduc~tor cu voint~ de fier, In persoana lui Georges Clemenceau, supranumit ~i Tigrul.

ofensive militare Indian, grele pe

Atlanticului langa cilian

1nregistreaza portul

Maldive Coloniile atacate Africii

germane de de forte forte Niciodat:l 1n istoria

sud-vestJ.ll iar

sud-africane, britanice. nu mondiala. tehnici noi Germanii grea. Grasa" existase

c~le

un tot inventii au

asemenea parcursul ucigatoare pentru lui

rnzboi s-au tot prima denumit Canalul

Pe ~i

introdus mai oarn "Berta

eficiente. artileria cea

folosit

Loviturile se auzeau

tunului ~i peste

243

PRIMUL RAzBOI MONDIAL Credeau ca vor reu~i sa lnfometeze Anglia, pana ce trupele americane vor fi gata de lupta. Au scufundat sute de nave comerciale, pana ce Anglia le-a organizat in convoaie ~i le-a escortat cu distrugatoare, carora submarinele germane nu le puteau face fata. in aprilie 1917, pre~edintele american Woodrow Wilson a declarat razboi Germaniei. Pe frontul de vest continua lupta. Germanil au fast respin~i, dar nurnai pana la linia Hindenburg, bine fortificata. La Passchendaele, britanicil s-at;! lmpotmolit in mla~tina. Germanii au ca~tigat mai multe batalil ~i pe frontul de est, unde bol~evicil, ajunsesera la putere, in urma revolutiei ruse din octombrie 1917. Epuiza1i in urma razboiului Cu toate ca armatele germane ~i austriece au obtinut a victorie nimicitoare lmpotriva armatei italiene, cu lncetul aliatil Germaniei au ajuns la capatul puterilor. imparatul austriac a lncercat sa lncheie a pace separata, iar turcil, in urma pierderii Ierusalimului ~i a Bagdadull,li au batut in retragere. .Si soldatil germani prezentau semne de oboseala, aveau moralul tot mai scazut ~i americanii se apropiau. Primele trupe, sub conducerea generalului maior Pershing, au debarcat in Europa la 27 iunie 1917. Ludendorff a fortat ultima ~ansa a victoriei, cand in 3 martie 1918 a incheiat pacea separata cu guvemul bol~evic sovietic la Brest-Litovsk, ~i astfel a putut transfera peste un milion de oameni pe frontul de vest. Marea ofensiva Ludendorff, lnceputa la 31 rnartie a respins temporar trupele Antantei in Franta. Pierderile umane au fast uria~e pe ambele parti, dar in iulie,. a suta de mil de militari americani au venit in ajutorul trupelor Antantei. Finalul Paporul german era Infametat ~i realizand inevitabilitatea Infrangerii armata s-a demaralizat. in 8 august 1918 armatele~ unite ale Antantei sub camanda generalului Fach au Intreprins un atac, lang~ Amiens, care a dus In fine la a impartant~ bre~~. Nemtii au fast respin~i pe teritariul Belgiei, dar au luptat cu Indarjire, ~i la terminarea r~zbaiului st~paneau Inc~ teritarii strnine. in actambrie O Momentul pacii. Mare~alul Foch, Comandantul tor~elor Antantei semneaza armisti~iul la 11 noiembrie 1918, in padurea de langa Compeigne din nord-vestul Fran~ei, intr-un vagon de cale terata. O in primul razboi mondial au cazut in lupta mai mul~i oameni decat oricand inainte. Numai englezii au pierdut 761 de mii de oameni, de trei ori mai mul~i decat in a! doi!ea razboi mondia! (258 mii de oameni).
244

s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. FoI1ele britanice ~i arabe, sub conducerea lui T. E. Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia ~i Turcia a capitulat. Flota germana s-a rasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La 31 octombrie 1918 Germania a cerut un armistitiu, care a intrat In vigoare In data de 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile Invingatoare au impus conditii aspre Invin~ilor. Razboiul menit sa "puna capat oricarui razboi" -luase sfa~it.

Razboiul pe mare M~rile, pe toat~ perioada conflagratiei au fost dominate de britanici. in 1916 flota naval~ german~ a intrat in lupt~ direct~ cu marina regal~. Lang~ peninsulele Iutlanda, britanicii au suferit pierderi mai mari, dar au fortat navele germane s~ se retrag~; acestea au r~ma~ in porturi pan~ la sfar~itul r~zboiului. Marina regal~ a instituit blocada porturilor germane, privand astfel Germania de aprovizionarea cu m~rfuri de important~ vital~.. Germanii se preg~teau ~i ei s~ realizeze o blocad~, telullor fiind scufundarea cu ajutorul submarinelor a tuturor navelor de transport care navigau spre Marea Britanie. La 8 mai 1915, un submarin german a scufundat transatlanticul Lusitania, avand la bord 128 de pasageri 1nfluenti americani. Cu aceast~ scufundare devenea foarte probabil~ intrarea S.U.A. In r~zboi de partea Antantei. pan~ In 1917, germanii au renuntat la r~zboiul cu submarine, dar l-au relnceput cu cod "scufundabilla observare", o operatie a c~rei tint~ o constituia orice nav~ ce naviga pe apele teritQriale ale Puterilor Antantei.