PODUL DIN

DROBETA
 PODUL DIN DROBETA
• Toata lumea a invatat la scoala ca Traian a reusit sa cucereasca Dacia
datorita construirii, de catre Apollodor din Damasc, un inginer aflat in
solda Romei, a podului de piatra de la Drobeta Turnu Severin. Gratie
acestei constructii imparatul roman a putut sa-si treaca trupele pe malul
stang al Dunarii si sa inceapa cucerirea Daciei.
• Dar nimeni nu s-a intrebat vreodata, de ce cronicile romane nu amintesc
de podul lui Traian care, trebuie sa recunoastem, a fost o realizare militara
si strategica importanta pentru vremurile respective.
 PODUL DIN DROBETA
• Analiza documentelor vechi ne face sa ne punem o intrebare: de ce constructia
podului de la Drobeta nu este mentionata nici macar pe Columna lui Traian, care
infatiseaza, pas cu pas, cucerirea Daciei? De ce pe Columna, trupele romane trec pe
un pod de vase si nu pe un pod fix? Cum este posibil ca o constructie de o asemenea
maretie si importanta strategica sa fie ignorata de ceea ce a fost numita cea mai
importanta cronica in piatra a cuceririlor romane?! Mai mult, este imposibil ca
romanii, al caror gust pentru festivitatile inchinate cuceririlor lor, este binecunoscut,
sa fi omis aceasta realizare fara de care Dacia poate ca nu ar fi fost invadata.
• In plus, din punct de vedere tehnic, era imposibil ca, intr-un interval de cateva luni,
romanii sa construiasca un pod care, la ora actuala, cu tehnicile moderne, poate fi
construit intr-un interval de timp de 5 pana la 7 ani. Si sa nu uitam ca romanii
controlau doar malul drept al Dunarii, malul stang fiind in mainile armatelor dace.
 PODUL DIN DROBETA
• Dar sa lasam scrierile romane si sa cautam in arhivele altor popoare... Un text macedonean,
amintind o legenda veche, povesteste despre 3 mesteri, constructori iscusiti, care la porunca
regelui dac Burebista au ridicat un pod peste Danubius in 6 ani. La vremea aceea podul facea
legatura intre regiunile pe care Burebista le stapanea la nord si la sud de Dunare. Strabon, de ale
carui informatii la ora actuala nu se mai indoieste nimeni scria: "Burebista stapaneste tot
teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii. Este temut de romani... Trecea fluviul cand voia... “.
Daca in timpul iernii Dunarea putea fi trecuta pe ghiata, nu acelasi lucru se putea intampla in
restul anotimpurilor. Mai ales va regele dac nu dispunea de o flota din care sa faca pod de vase.
Armata sa, numarand mai bine de 200.000 luptatori (cifra imensa pentru acele vremuri, cand
populatia Romei era de putin peste 100.000 de cetateni) era formata doar din cavalerie si
infanterie.
 PODUL DIN DROBETA
• Ceea ce presupunea un sistem de comunicatii bine pus la punct. Adica
drumuri si poduri pe care marele rege sa-si deplaseze trupele in zonele
fierbinti ale regatului sau. Si zona cea mai fierbinte era la sud de
Dunare, acolo unde Imperiul roman incerca sa-si intinda stapanirea. De
acolo si necesitatea construirii podului. Pod de origine dacica pe care
Apollodor doar l-a refacut. Mai exact i-a refacut structura de lemn pe
care un brav descendent al lui Burebista, Decebal, a incendiat-o,
incercand sa intarzie inaintarea romanilor in Dacia. Din acest motiv
Traian si-a trecut trupele in Dacia nu pe un pod de piatra ci pe unul de
vase, dupa cum chiar Apollodor din Damasc arata pe Columna lui
Traian, refacand structura de lemn a podului din ambele parti. Mai
tarziu armata romana a refacut integral vechiul pod de piatra al lui
Burebista pentru a transporta prada luata de la populatia dacica.
 PODUL DIN DROBETA
• Din pacate, informatiile ulterioare cuceririi
Daciei sunt aproape inexistente. Doar un
text aminteste ca in secolul al III-lea d. H.,
Constantin cel Mare, dac de origine nascut
la Nis (cati stiu oare acest lucru?),
reconstruieste podul de la Drobeta, adauga
un castru cu patru turnuri si un edificiu cu
numeroase incaperi...
• Poate ca odata, romanii vor invata cine au
fost cu adevarat stramosii lor...
 PODUL DIN DROBETA
• Podul lui Traian de la Drobeta a fost construit
in numai trei ani de zile (103-105), dupa
planurile arhitectului Apolodor din Damasc,
cel care a proiectat si Columna lui Traian de la
Roma. A fost cel mat mare pod construit in
antichitate, ingenios ca tehnica si ca forma. Si
astazi ruinele sale starnesc admiratia
oamenilor. Numai pentru construirea pilelor
au fost folosite blocuri masive de piatra si
stejarii de pe 200 ha de padure. Podul era lung
de 1.135 m, inalt de 18,60 m si lat de 14,55 m.
 PODUL DIN DROBETA
• Știai că?
• – Este un monument istoric ce face parte din Patrimoniul cultural național (nr. 16, cod MH-I-m-A-
10047.04)
• – A fost construit de Apolodor din Damasc – arhitectul Columnei lui Traian – în perioada dintre
cele două războaie (103 – 105).
• – Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a
proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal.
• – A fost construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, cărămidă,
mortar și ciment natural numit ”pozolană”, fabricat din cenușa vulcanică a Vezuviului.
 PODUL DIN DROBETA
• – Locul pentru construirea podului a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului
de astăzi, deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor, iar fundul
albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci.
• – Se presupune că Apolodor ar fi abătut Dunărea pe un braț mort ceea ce a scăzut temporar
nivelul apei pentru a putea fi turnați pilonii.
• – Măsura 1135 metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de astăzi) de
castrul Drobeta, pe malul nordic.
• – Avea aproximativ 18 metri înălțime și 12 metri în lățime.
• – La cele două capete, sudic și nordic, au fost construite arcuri de triumf – porți monumentale.
 PODUL DIN DROBETA
• – Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și
religioasă din regiunea Olteniei și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmisegetusa
și Apullum.
• – Romanii au comemorat finalizarea podului printr-o placă memorială romană -”Tabula
Traiana” – de 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, fiind amplasată pe partea
sârbească, cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționat un text în limba latina,
care a fost tradus astfel: ”Împăratul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus,
Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul
pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest
pod.”
 PODUL DIN DROBETA
• – A funcționat până prin 271 – 272.
• – Cei 20 de stâlpi încă se mai vedeau în anul 1856, când nivelul Dunării era foarte scăzut.
• -În 1906, Comisia internațională a Dunării a decis să distrugă doi stâlpi care încurcau
navigația.
• – În 1932 erau 16 stâlpi rămași sub apă, dar în 1982 doar 12 au mai fost găsiți de
arheologi, restul de 4 fiind probabil luați de apă între timp.
• – Pe Columna lui Traian se găsește o imagine stilizată a podului cu mai puțini piloni.
• -ruinele celorlalţi piloni încă se află sub apă.
ARICIU CALIN CONSTANTIN
BALTAGA IOANA
BECSENESCU RARES PETRE
CIURCU MIHAI SEBASTIAN
CÎRSTEA RARES GABRIEL
COVRESCU IOAN CRISTIAN
DAN MARIA CORINA
DOROBANTU FANURIE
DRGHICEAN ANDREI

CLASA A 8-A D