UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

Managementul afacerilor in turism

Lect. Univ. Dr. Pascu Emilia
Masterand
Olaru Marian-Alexandru


Bucureti
2014
CUPRINS

Istoria si povestea
Prezentarea Castelului
Concluzii
Bibliografie









Istoria si povestea
Castrul regal
Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor n secolul
XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a
secolului XV (Elemr Mlyusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie
avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile,
cu grosimi de pna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de ru,
direct pe stnca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca n zona
nordica au existat doua ncaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn
donjon, cu analogii n zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV.
www.reconstituiri.ro

Castelul din secolul XV
Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare viznd transformarea
cetatii ntr-un castel, prima etapa cuprinznd ridicarea a doua curtine n jurul vechii cetati,
construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste
ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate
pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano,
Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau
prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind
utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau
zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat)
din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si
este pictat n fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente
tipologice n spatiul german.
Turnurile rectangulare plasate n zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul
vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare,
gndite att pentru arme cu coarda ct si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise n castel se
faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale
podurilor fiind mobile.
Un punct de interes n castel l reprezinta fntna, sapata n spatiul dintre curtina veche si cea
noua.
Se admite, n general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se ncheie nainte de 1446,
moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile
de edificare ale castelului, n sensul cresterii ponderii constructiilor civile.
Una dintre cele mai interesante constructii datate n aceasta perioada o reprezinta capela, plasata
pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos,
deasupra caruia este sprijinita pe stlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile
constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de
arhitectura gotica locala.
Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si
scara spirala si reprezinta un exemplu unic n spatiul transilvanean de arhitectura civila de un
rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate n doua nave cu cinci
piloni octogonali din marmura, cu nervuri n cruce si console ornamentate, cu chei de bolta n stil
gotic, faza trzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din
mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de
festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii
Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila
transilvaneana, cua analogii n spatiul german.
O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te
teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor srbi, aflati n garnizoana castelului.
Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de
foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste
33 m, galerie ce se sprijina pe stlpi masivi, din calcar dolomitic.
A doua faza de constructie nceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu nceperea
luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, n
zona nordica a castelului, rezultnd asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect
laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, n general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel
nceteaza n jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin
amploare si fast.
Castelul n secolul XVI
De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate n zona turnului vechi de
poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare.

Castelul n secolul XVII
n secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica n spiritul vremii, parti din castel,
modificari dictate att de necesitati civile ct si militare. Se construieste pe latura estica, peste
fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua
niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot n plan civil, Sala Dietei este reamenajata,
prin demontarea ntregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultnd ncaperi cu
functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat n urma acestei
interventii, se pastreaza urmele unei picturi n fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de
fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial n vremea lui
Gabriel Bethlen. Astfel, sunt nlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate ntr-unele
rectangulare prin ngroparea partii lor superioare n molozul de egalizare din pod; de asemenea
este deschis un pasaj de legatura ntre aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara
sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de
forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe brne de lemn si deschideri
pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme
grele de foc.
Tot n secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care
adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana
si fnat.
Castelul n secolul XIX
Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare n castel n paralel
cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla
glazurata, mult mai nalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri
si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot
acum o serie de elemente decorative din piatra sunt nlaturate si nlocuite cu piese noi, dupa
regulile specifice acestei perioade istorice.





Prezentarea Castelului

Castelul Hunedoarei, numit i Castelul Corvinilor, al Corvinetilor sau al Huniazilor, este
cetatea medieval a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectur gotic
din Romnia.

Localizare
Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) pn n dreptul localitii
Sntuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmnd DJ 687 pn n oraul Hunedoara. Intrarea
se face dinspre localitatea Sntuhalm urmnd bulevardele Traian, Republicii i Libertii. Vezi
harta:
[2]
Geografic monumentul este situat n centrul judeului Hunedoara, n partea sud-vestic a
Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificaii estice ale munilor Poiana Rusc.
Dei este aflat nc n renovare (n septembrie 2010), castelul atrage zeci de mii de turiti anual,
avnd 71.000 de vizitatori n prima jumtate din 2010.
Arhitectura interioara
Mobilier
Despre mobilierul originar nu detinem date concludente, n ceea ce priveste calitatea, volumul si
stilul acestuia. Banuim ca, avnd n vedere posibilitatile financiare ale familiei Corvin,
interioarele castelului erau mobilate cu cle mai rafinate creatii ale epocii. Mobilierul de pna n
secolul XVI a fost transferat n Germania, la Anspach de catre Georg de Brandenburg, iar de
acolo ajunge n secolul XVIII n mare parte n colectiile imperiale.
Mobilierul expus n prezent reuneste piese valoroase, apartinnd unor scoli si curente diverse,
ncepnd cu exponate de factura gotica , renascentista , completate de creatii realizate n stil
ecclectic.


Instalatii de foc

Instalatiile de foc originare au fost n mare parte distruse ncepnd cu secolul XIX, respectiv cu
prima mare lucrare de restaurare. Sursele documentate, dublate de informatia extrasa pe cale
arheologica demonstreaza ca monumentul detinea sobe de caramida pentru spatiile comune
(bucatarii, camere de dormit, spatii rezervate soldatilor), completate de sobe cu cahle , resturile
acestor instalatii fiind identificate n camera de aur si n sacristia capelei. n decursul cercetarilor
din secolul al XIX-la n Groapa Ursilor a fost descoperita o cahla smaltuita reprezentnd un
cavaler n turnir, acest tip de descoperire atestnd existenta n castel a unor sobe cu cahle de un
deosebit rafinament artistic. Unul dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se gaseste
n turnul Capistrano, realizat dupa regulile stilului gotic, faza trzie.
Obiecte cu destinatie particulara
Dintre piesele valoroase la acest capitol amintim doua prasele de cutit decorate cu reprezentari de
costum nobiliar , tipic cumpenei dintre secolele XVI si XVII, costum care ilustreaza renasterea
matura.
Elemente decorative
Ancadramente
Pe baza acestor elemente, istorici de arta, arhitecti, arheologi au datat faze de constructie ale
monumentului, avnd n vedere reperele de ordin stilistico-istoric pe care ancadramentele le
contin. Cele mai vechi ancadramente, de forma semicirculara, cu muchia tesita spre interior,
specifice goticului timpuriu, se pot observa pe laturile de sud si est ale monumentului.O alta serie
de ancadramente de factura gotica trzie se localizeaza la nivelul superior al palatului mare si al
intrarii capelei, unele dintre acestea fiind veritabile opere de arta gotica trzie.
Perioada renascentista aduce cu sine simplificarea acestor elemente, importante fiind
ancadramentele de fereastra de pe fatada nordica a palatului administrativ.

Blazoane
Marea majoritate a acestor elemente sunt specifice secolului XV si reprezinta blazonul familiei
Corvin n diverse ipostaze (blazon civil, blazon militar, blazonul regatului n vremea Corvinilor),
la care se adauga cel al familiei Szilagyi, sotia lui Ioan de Hunedoara. Acestora li se adauga
blazonul familiei Anjou si cel al lui Pavel Chinezul, comite al Timisoarei.

Chei de bolta
Cheile de bolta completeaza nervurile de piatra, dispuse n cruce si sprijinite pe stlpi si console,
fiind tipice doar marilor sali cu destinatii civile (Sala Cavalerilor, Sala Dietei), a capelei si a
turnului Capistrano. Gama tipologica a acestora este diversa: de la elemente florale sau
compozitii geometrice la blazoane nobiliare.

Fresce
Fresca pastrata pna n prezent a fost completata pna la nceputul secolului XX de o compozitie
picturala, alcatuita dintr-o nsiruire de blazoane (blazoanele Corvinilor si ale prietenilor
acestora), completata de scene mitologice sau de vnatoare. Aceasta fresca apartine stilistic
secolului XV.
Realizari singulare pentru secolul XV ramn fatadele exterioare ale turnurilor buzduganului,
tobosarilor si vechi de poarta. Aceste motive decorative dispuse n spirala sau oblic, pictate cu
alb si rosu-caramiziu, sunt asemanatoare ca si maniera cu realizari ale santierelor ordinului
teuton din Prusia.
Fresca pastrata n Sala Dietei, apartine secolului XVII, respectiv modei renascentiste trzii. Ea
cuprinde reprezentari de personaje nobiliare, nalti prelati bisericesti, precum si imagini ale celor
mai importante fortificatii ale Transilvaniei. Aceasta realizare este completata de o serie de
decoruri florale, identificate pe intrarile spre galeria Huniazilor.
Pictura n fresca de la etajul aripii nordice (aripa Matei) dateaza din a doua jumatate a secolului
al XV-lea si este singura pictura de acest gen, cu caracter laic din spatiul transilvanean.
nfatiseaza povestea dobndirii stemei familiei Huniazilor de catre Ioan de Hunedoara fiind
compusa din patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra si ntre cele trei
deschideri semicirculare.
Prima scena, de la dreapta la stnga, prezinta doua figuri umane, una de barbat foarte prost
conservata, ce are mna dreapta ridicata n pozitie de chemare si o figura femnina ce reprezinta o
fetita ce are n mna dreapta un mar cu o cruce deasupra, are privirea ndreptata spre barbat,
aceasta scena sugernd momentul n care cei doi se cunosc, iar marul ce-l poarta femeia indica
importanta acestui personaj, deoarece acest mar este considerat ca simbol al regatului maghiar.
Pe coloana ce desparte primele doua deschideri se mai poate observa cu greutate o silueta ce
poate fi una umana.
Cea de-a doua scena nfatiseaza aceleasi doua personaje, barbatul tinnd n mna dreapta un inel,
iar mna stnga pe inima. n ceea ce priveste silueta feminina, ea este prezentata acum mai
matura, nemaiavnd privirea ndreptata spre barbat si tinnd mna stnga ridicata. Acesta este
considerat momentul n care barbatul i jura femeii credinta cu mna pe inima, dndu-i n acelasi
timp acesteia un inel cu diamant, aceasta avnd un gest de refuz.
Pe cea de-a doua coloana apare reprezentat un corb ce tine n plisc o banda ce probabil purta pe
ea o inscriptie.
Cele doua personaje apar si n cel de-al treilea cadran, barbatul avnd de aceasta data capul
descoperit, cu amndoua minile ndreptate spre femeie rednd gestul de respingere, iar femeia e
nfatisata nsarcinata, lucru sugerat de faptul ca poarta pe cap o scufie, iar n mna stnga tine o
veriga mare pe care sunt plasate doua inele, simbol al casatoriei promise de catre barbat, care
acum refuza sa-si uneasca destinul cu aceasta. Coloana care desparte ultimele doua cadrane ale
frescei, poarta pe suprafata sa interioara chipul unui copil ce poarta n mna un mar identic cu cel
purtat de personajul feminin n primul cadran si arata cu degetul minii drepte spre personajul
masculin din ultimul cadran, indicndu-l pe acesta ca si urmas al celuilalt barbat, ce este
considerat a fi Sigismund de Luxemburg. Deasupra capului acestui personaj se afla o banda pe
care se considera ca era scris Johannes.
Ultimul cadran prezinta o scena de vnatoare de mistreti, unde apare un personaj masculin ce
poarta o lance de vnatoare, personaj ce este identificat cu Matia Corvin.
Pe peretele dinspre loggie a Camerei de aur se afla o alta fresca ce reprezenta o serie de blazoane
ale unor mari demnitari ai regatului maghiar, pictura distrusa n totalitate la sfrsitul secolului
XIX si nceputul secolului XX, cnd s-a ncercat decaparea stratului pictural de pe suportul de
caramida foarte degradat.

Inscriptii
Una dintre cele mai importante inscriptii din castel se afla in sala cavelerilor, mai precis pe
capitelul celei de-a doua coloane. Inscriptia, inscrisa intr-o platbanda, este in limba latina, scrisa
cu caractere gotice. Continutul ei este: Hoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de
Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII. (Aceasta
lucrare a facut-o mandrul si maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul
Domnului 1452). Aceasta modalitate a decorarii salilor cu ajutorul unor inscriptii reflecta o
atmosfera tipica modei apusene.
Faimoasa ramne inscriptia care decoreaza la exterior latura sudica a capelei. Textul este n
limba araba veche si multa vreme a fost tradus Apa aveti dar suflet nu. Renumitul turcolog
Mihail Guboglu traduce inscriptia astfel: Cel care a scris-o se cheama Hasan, prizoniei la ghiauri
n cetatea de lnga biserica. Caracteristicile inscriptiei o plaseaza la jumatatea secolului XV.

Restaurare
ntr-o prima etapa, lucrarile de restaurare au fost ncredintate arhitectului Schulcz Francisc care,
desi a avut la dispozitie desenele si studiile facute de catre Lajos Arnyi, a procedat dupa
canoanele specifice ale secolului al XIX-lea, n temeiul carora orice monument trebuia sa fie
restaurat ntr-un stil unitar. Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor
(a darmat mai nti toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugnd inclusiv
martorii de pictura), a restaurat sculpturile vechi, le-a pastrat, le-a remontat acolo unde a fost
posibil, a copiat dupa original multe dintre elementele sculpturale.
Dupa moartea lui F. Schulcz lucrarile de restaurare au fost continuate de catre Imre Steindl care,
initial a urmat orientarea predecesorului sau, dar ulterior a modificat programul de restaurare
bazandu-se pe ipoteza gresita, ca Hunedoara trebuia sa devina Cetate Regala (resedinta de vara
pentru curtea imperiala). Steindl a practicat suprainaltari la nivelul Palatului Nordic, a Turnului
de Vest, a Palatului Sudic, concepand totodata forma actuala a acoperisurilor, acoperisuri
impunatoare, prin aceasta urmarindu-se a se conferi un plus de maretie intregului ansamblu.
Steindl a modificat crenelurile bastioanelor descoperite din zona de nord, a demontat toate
ancadramentele ferestrelor pe care le-a uniformizat fara a tine seama de cele existente, urmarind
in acest fel redecorarea intregului ansamblu cu componente artistice sculptate in stil neogotic
(mentionam ca redecorarea s-a limitat doar la fatada interioara a Palatului Bethlen). Tot lui
Steindl se datoreaza restaurarea balcoanelor de la nivelul primului etaj al Turnului Vestic,
ferestrele de la parterul Loggiei Palatului Matei (in prezent desfiintate in urma lucrarilor de
restaurare din perioada anilor 1956-1968) precum si balconul patrat al Camerei de Aur.
n anul 1874 Steindl a demisionat deoarece bugetul aprobat pentru monumentul de la Hunedoara
era necorespunzator planurilor sale. Astfel, Camera Deputatilor din Budapesta, n baza devizelor
ntocmite de arhitectul Wagner a ncredintat continuarea lucrarilor de restaurare fostului
antreprenor de constructii a lui F. Schulcz, Piaczek Iuliu care a ncheiat n mod trist lucrarile de
restaurare la Hunedoara. Expresia se datoreaza faptului ca acesta a aplicat tencuieli noi pe toate
suprafetele din interior sau din exterior, a desfiintat toate decorurile sculpturale vechi,
majoritatea acestora fiind aruncate sau transformate n materiale de zidarie (acum sunt recuperate
n buna parte deoarece n 1907 s-a considerat ca nlaturarea lor nu a fost justificata, multe dintre
ele prezentndu-se si acum ntr-o stare buna de conservare, putnd fi folosite pentru a se
reconstitui decorul). Tot n aceasta perioada s-a intervenit si la Galeria Gotica aferenta Salii
Dietei care a fost darmata si reconstruita ntr-o modalitate neadecvata.
n 1876 s-a considerat ca lucrarile efectuate pna atunci si-au gresit scopul, ele fiind ncredintate
arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, si cu apetit extraordinar pentru ceea ce nsemna la
vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii
gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele
Camerei de Aur si cele ale Turnului Vestic.
n anul 1907 arhitect sef al castelului de la Hunedoara a fost numit Istvan Mler care a continuat
restaurarea monumentului pe principii stiintifice practicnd sapaturi arheologice si studii de
parament, intentiile sale fiind acelea de a elimina denaturarile predecesorilor sai.
O alta etapa importanta n continuarea lucrarilor de restaurare a nceput n anul 1956, cercetarile
si proiectul fiind executate n cadrul atelierului de restaurare de la I.C.S.O.R. Aceasta etapa de
restaurare a fost ntemeiata pe constatarea foarte importanta ca monumentul de la Hunedoara a
fost construit n mai multe etape, fiecareia corespunzndu-i un anumit curent artistic si
arhitectonic. Trasaturile caracteristice ale monumentului de la Hunedoara constau n faptul ca
aici se reunesc ntr-un ansamblu unitar elementele arhitecturii gotice din toate cele trei faze ale
sale, elemente arhitecturale renascentiste, baroce si cele ale neogoticului din secolul al XIX-lea,
conceptia de restaurare axndu-se pe ideea de a nu aduce modificari n arhitectura castelului,
urmarindu-se conservarea si restaurarea elementelor specifice fiecarei etape de constructie si
tinnd seama si de starea de degradare a monumentului. Obiectivele urmarite n aceasta etapa au
fost: refacerea arhitecturii gotice din Capela, Sala Dietei, Palatul Nordic si partial interiorul
Palatului Bethlen.
Cercetarile care au sustinut aceasta ultima etapa de restaurare au fost realizate ntre anii 1955-
1957 de catre istoricul Oliver Verescu si de catre colectivul de arhitecti ai Directiei
Monumentelor Istorice (arh. V. Bilciurescu, arh. Stefan Bals, arh. Chefanaux).
n anul 1997 monumentul de la Hunedoara a fost inclus n Planul National de Restaurare,
proiectul fiind realizat de catre SC Remon Proiect SRL, coordonatorul acestuia fiind arh.
Constanta Carp. n cadrul proiectului au fost prevazute lucrari de consolidare, revizuire sarpanta,
dotari cu elemente de logistica la nivelul instalatiilor electrice, a celor de ncalzire necesare
pentru crearea unui microclimat interior stabil, refacere finisaje interioare si exterioare, curatirea
si rostuirea paramentului precum si restaurarea si conservarea picturilor n fresca sau a
componentelor artistice din piatra.
Oportunitatea demararii noului proiect a tinut seama de faptul ca, de la ultima restaurare, nu au
mai fost executate nici un fel de reparatii curente, n buna parte monumentul prezentndu-se ntr-
o stare deplorabila.
Curiozitati
Filme turnate:
n parcursul istoriei sale contemporane, castelul a fost gazda si cadrul realizarii mai multor
productii cinematografice de prestigiu (filme artistice, documentare sau clipuri publicitare), aici
fiind ecranizate momente celebre din istoria romnilor sau din istoria universala (Franois
Villon, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, David, Regii blestemati, Vlad,
Jacqou le Croquat, Blood Rayne) sau urmeaza a fi realizate productii de acelasi gen (Biografia
lui Martin Luther, Henric al VIII-lea, Sageata neagra). Care sunt criteriile pentru care castelul de
la Hunedoara este ales de catre producatorii de film? Integralitatea monumentului, generozitatea
suprafetelor n incinta si spatiul de protectie a monumentului, arhitectura propriu-zisa si
serviciile aferente oferite de catre mediul urban si optional de catre mediul rural, aflat n
vecinatatea castelului, mediu care si conseva relativ bine traditiile.
Avantajele realizarii unei productii cinematografice la Hunedoara sunt multiple si imediate. Pe
de o parte, beneficiile financiare si mediatice, obtinute de catre castel, implica realizarea
statutului de autofinantare al muzeului, precum si resurse suplimentare care pot fi dirijate catre
lucrarile de restaurare. Beneficiaza, de asemenea, agentii economici din municipiu care pot oferi
servicii de calitate pentru solicitarile de cazare si masa aferente prezentei unei echipe mari de
filmare.
Productia cinematografica reprezinta, pna n prezent, singura modalitate prin care n castel se
reediteaza pentru scurta durata atmosfera specifica pe care a avut-o odinioara, sau prin care
vizitatorul contemporan, atunci cnd i se permite, traieste momente speciale ntr-o ambianta de
curte medievala.
Filmari Nostradamus:

Personalitati:
Sandor Petoffy poetul national maghiar
Aron Densusianu (1864)
George Martinuzzi
Sebastian Tinody Lantos
Nicolae Ceausescu




CONCLUZII
De ce este un castel unic?
Unicitatea monumentului de la Hunedoara consta in gradul inalt de reprezentativitate pentru
arhitectura militara din sud-estul Europei secolului XV, el intrununind cele mai dezvoltate
elemente de arhitectura civila, Palatul Mare fiind o constructie de inspiratie franceza, unica n
spatiul dominat de regatul maghiar n acea perioada, ilustrand maretia unei mari familii, cea a
Hunedorestilor, capabila sa imprumute modele arhitecturale dintr-un spatiu care gazduieste una
dintre cele mai stralucite civilizatii medievale: Franta.


BIBLIOGRAFIE
http://www.castelulcorvinilor.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei