Cuprins

Introducere................................................................................................................................2
Asezare geografica....................................................................................................................3
Demografie.................................................................................................................................4
Scurt istoric................................................................................................................................4
Obiective turistice.....................................................................................................................5
Cetatea Sighioara.................................................................................................................6
Turnul cu Ceas.......................................................................................................................6
Turnul Croitorilor.................................................................................................................7
Turnul Cositorarilor..............................................................................................................7
Arhitectura bisericilor..........................................................................................................7
Biserica Manastirii................................................................................................................7
Biserica din Deal....................................................................................................................8
Arhitectura cladirilor............................................................................................................8
Date statistice:.........................................................................................................................10
Bibliografie..............................................................................................................................12

Municipiul Sighioara

Introducere
In inima Transilvaniei, departe de agitatie si stresul ce naruie viata cotidiana, se
afla frumosul oras Sighioara. Cu o istorie deosebita, Sighioara asteapta cu
caldura oamenii ce si-au calauzit pasii spre acest incantator loc. Culorile calde
ce invaluie fiecare cladire, aerul curat, calmitatea oamenilor, toate formeaza un
decor luat din povesti, iar faptul ca iti lasi pasii plimbati printre frumoasele strazi
face ca masina timpului sa te duca intr-o calatorie departe de cotidian.
Sighioara este situata in sudul judetului Mures. Este mai mult decat o
localitate, adapostind in misterul sau o istorie adanca. Cetatea Sighioara este
considerata si in zilele noastre a fi cea mai frumoasa cetate locuita din sud-estul
Europei. Meleagurile acestea au radacini mult indepartate in timp, fiind opera
constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza vechilor
frontiere ale regatului maghiar.
Fondat in secolul al XII-lea de catre sasii adusi in zona de regii maghiari, orasul
Sighioara este astazi unul dintre cele mai bine conservate orase medievale ale
Europei. Farmecul si valoarea istorica a numeroase cladiri si strazi ale orasului
au determinat includerea lor in patrimoniul Mondial UNESCO, inca din anul
1999, fiind cea mai bine pstrat cetate medieval locuit, astfel nct asigur i
n prezent faima localitii n ar i n lume.
Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei
geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea
"Perla Transilvaniei"
Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in evul
mediu tarziu. Sighioara are o imagine aparte si datorita faptului ca de secole, n
acest burg medieval au convietuit n buna ntelegere romni, maghiari, sasi si
alte nationalitati, care s-au ajutat reciproc, dnd nastere unei comunitati
multiculturale.
Asezare geografica
Municipiul Sighioara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in
Podisul Tarnavelor (zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta
a Tarnavei Mari.
Sighioara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica,
politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16
2

februarie 1968 si avand in subordine administrativa sase localitati componente

(Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si satul Hetiur.
Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, in partea centrala a
tarii, pe traseul unor insemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala
Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj Oradea) si rutiere
(DN Brasov Targu Mures, care este in acelati timp un tronson din drumul
european E60, DN Sibiu Sighioara). Datorita acestei pozitii, distantele pana la
principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu
sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pana la
Cluj Napoca, 90 km Sibiu, 54 km -Targu Mures.
Situata in centrul Romaniei, Sighioara reprezinta prin locatie, conditii
geografice, traditii, evenimente culturale si mai ales prin istoria sa fabuloasa un
punct de atractie major pentru turistii din toate regiunile tarii si din strainatate.
Numeroase sunt atractiile acestui oras inghetat parca in timp, dar poate cele mai
emblematice sunt Turnul cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Manastirii
Dominicane, Scarile Acoperite sau Scoala din Deal.
Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Sighioara se
ridic la 28.102 locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002,
cnd se nregistraser 32.304 locuitori1.
Majoritatea locuitorilor sunt romni (69,86%). Principalele minoriti sunt cele
de maghiari (16,52%), romi (5,23%) i germani (1,43%). Pentru 6,79% din
populaie, apartenena etnic nu este cunoscut2.
Demografia diversificata face din Sighioara un interesant creuzet de traditii,
mandrie si interactiune creatoare, ce isi fac simtita prezenta la tot pasul, de la
arhitectura pana la maiestria culinara a bucatarilor sighisoreni.

1 Recensmntul Populaiei i al Locuinelor 2002 - populaia unitilor administrative pe

etnii. Kulturlis Innovcis Alaptvny (KIA.hu - Fundaia Cultural pentru Inovaie).

2 Rezultatele finale ale Recensmntului din 2011: Tab8. Populaia stabil dup
etnie judee, municipii, orae, comune. Institutul Naional de Statistic din
Romnia.
3

Scurt istoric
Povestea cetatii incepe cu mult inaintea zidurilor pastratoare de istorie si
legende, care inca si astazi mai stau in picioare.
Localitatea a fost ntemeiat de colonitii germani (de fapt franconi din regiunea
Rinului de nord), care fuseser invitai s se aeze n Transilvania de ctre regele
Ungariei pentru a apra graniele de est.
Cronicarul sighiorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus)
(1607-1679) menioneaz c n anul 1191 locul unde acum se afl Sighioara era
locuit3, dar prima atestare documentar a aezrii este din anul 1280 sub numele
de Castrum Sex.
n anul 1298 este menionat denumirea german "Schburg". Localitatea este
menionat n anul 1367 ca civitas (ora). Numele romnesc al oraului este
atestat n scris din anul 1435, iar forma Sighioara a ptruns n romn pe
filier maghiar, fiind o adaptare a numelui Segesvr.
n decursul anilor cetatea Sighioara nu a fost scutit de vicisitudini:
prima fiind marea nvlire ttar din 1241, pe cnd cetatea nc nu era
fortificat. Construcia zidului cetii, care are o lungime de 950 m, a
nceput n 1350. nlimea iniial a fost de 4 m, dar n sec. 15 a fost
nlat cu nc 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparineau fiecare cte unei
bresle) i 4 bastioane. n prezent mai exist 9 turnuri i trei bastioane,
dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).
ntre anii 1431 i 1435 Vlad Dracul a stat la Sighioara, ateptnd
momentul prielnic de a urca pe tronul rii Romneti. Totodat stpnea
aceste regiuni n numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei.
Legenda spune c n aceast perioad (n 1431) s-a nscut la Sighioara
Vlad epe.
n anul 1600 cetatea este atacat de trupele conduse de Mihai Viteazul i
mai trziu este atacat i prdat de trupele conduse de generalul Basta,
dar oamenii scap cu via datorita plii unei rscumprri de 50.000 de
florini, bani mprumutai, cum menioneaz cronicarul Krauss.

3 http://pierre.ici.ro/romania/ro/orase/sg_1.html
4

 In 1603 o epidemie de ciuma ucide 2.000 de locuitori4. Tot in acest secol

are loc si evenimentul cel mai dramatic din toata istoria orasului: in 30
aprilie 1676 un puternic incendiu distruge trei sferturi din oras.
Distrugerile au fost enorme, toate casele au fost reconstruite din caramida
si piatra, fiind modificata structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat
acoperisul Turnului cu Ceas, dandu-i-se actuala infatisare.
In ciuda numeroaselor incercari, dar si a celor doua razboia mondiale
care au zguduit secolul XX, Sighioara isi pastreaza intacte aproape toate
cladirile sale emblematice si isi continua drumul prin timp.

Obiective turistice
Sighioara este, prin excelenta, unul dintre cele mai importante centre turistice
ale Romaniei in care culturile germana, maghiara si romaneasca s-au intersectat
pentru a da forma unui nucleu cosmopolit.
Numeroase obiective istorice ce pot fi vizitate, strazile inguste, pavate cu piatra,
din alt veac, cu cladiri de o arhitectura aparte, toate te intorc in trecut, oferindu-ti
sansa de a simti atmosfera medievala de odinioara
Cetatea Sighioara

Una dintre cele mai spectaculoase si pline de mister cetatii medievale din
Transilvania, reprezinta un veritabil monument istoric ce pastreaza vie emotia
intalnirii cu trecutul.
Cetate medievala este formata din ansambluri arhitecturale in stil gotic rural,
dar si in stil renascentist si baroc. Acestea din urma sunt rezultatul unui efort
constructiv survenit relativ tarziu, in secolele XVI-XVIII. n secolul al XIV-lea
sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati n bresle puternice, care au ridicat
n jurul cetii un zid de aprare din piatr, lung de 950 metri i nalt de 4 metri.
n secolul al XV lea, zidul a fost supranalat cu 3-4 metri, iar n urmtorii 200
de ani, nlimea zidului pe alocuri atingea i 15 metri. Au fost ridicate 14
turnuri, care poart numele breslelor care le-au ridicat. Astazi mai pot fi
admirate 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta: Turnul cu ceas, cel
al tbcarilor, al croitorilor, al fierarilor, al cojocarilor, al cizmarilor, al
4 http://www.sibiweb.de/orte/schaessburg/
5

mcelarilor, al frnghierilor i al cositorilor. Din pacate nu mai exist turnul

estorilor, lctuilor, al dogarilor i al brbierilor.
Turnul cu Ceas

Unul din marile monumente ale Transilvaniei si in acelasi timp simbol al

Sighisoarei, si expresie a orgoliului constructiv al sighisorenilor, care se numeau
pe ei insisi "cei aspri, cei duri". Turnul cu Ceas a fost construit in secolul XIV cu
scopul de a apara poarta principala a cetatii. Turnul este inalt de 64 m si are 4
turnulete secundare. Turnul a suferit o serie de stricaciuni la marele incendiu din
1676 fiind reparat la scurt timp dupa acest eveniment, atunci primind forma sa
actuala.
Este situat n partea de sud-est a cetii i este vizibil din orice punct al centrului
oraului. La sfritul sec. al XVII-lea a fost prevzut cu un coronament de
factur baroc, similar celui de la Catedrala Sfntul Vitus din Praga. De-a lungul
timpului Turnul cu Ceas a devenit edificiul reprezentativ al oraului.
Ceasul este prevzut cu statui de lemn de tei, nalte de 0,80 metri ce nfieaz
zeii pgni ce personific zilele sptmnii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter,
Venus, Saturn i Soarele.
Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la comand special
n Elveia de firma Fuchs i instalat n Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. n
exterior ceasul este dotat cu dou cadrane uriase de 2,40 metri diametru, pe
fiecare faad a turnului i figurine instalate n nie5
Turnul Croitorilor

Construit n secolul XIV este situat n partea opus Turnului cu ceas i

strjuiete a doua poart de acces n Cetate. Turnul Croitorilor se nfieaz cu o
arhitectur de o nobil simplitate, cu un puternic acoperi, de plan
dreptunghiular, el este strpuns n faa inferioar de dou ganguri bolite n
cruce, odinioar prevzute cu pori n ambele extremiti. Deasupra porilor
turnul crete cu nc dou etaje prevzute cu ferestre de tragere. i acest turn a
fost cuprins de incendiul din 1676 i din cauza focului a explodat rezerva de
pulbere care era depozitat n turn, distrugnd nivelele superioare i un mare
numr de arme precum i rezervele de gru. Turnul a fost n ntregime
reconstruit n anul 1679.

5 http://www.infosighioara.ro/
6

Turnul Cositorarilor

Este una dintre cele mai ciudate construcii, puternic din punct de vedere al
nfirii, ca o fortrea pstrat n negura timpului. Turnul are o poziie
exceponala, cu o vedere deschis asupra mprejurimilor. Poziia sa era
important n trecut pentru aprarea Cetii. Soarta nu i-a fost favorabil acestui
turn, aflat ntr-o continu refacere, datorita incendiilor i cutremurelor prin care
a trecut. Bastionul su poar i acum urme de gloane din timpul asediului
curuilor, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tbcarilor
prin Galeria Arcailor din care se apara partea de S-V a Cetii.
Arhitectura bisericilor

Arhitectura religioasa, a fost la fel de importanta in evul mediu ca si arhitectura

militara. Pe vechea stema a orasului Sighioara exista deviza: "nomen domini
turiss fortissimo"("numele domnului este cel mai tare turn").
In sec. XIV- XVIII au existat 9 biserici, capele si manastiri functionale la un
numar de aprox. 4000 de locuitori. Dintre acestea s-au pastrat pana astazi numai
trei biserici: Biserica Manastirii, Biserica din Deal, si Biserica "Leprosilor".
Biserica Manastirii

Biserica Manastirii este un monument de arhitectura in stil gotic si se gaseste in

imediata vecinatate a Turnului cu Ceas. Biserica a apartinut calugarilor
dominicani si este mentionata documentar inca din anul 1298. Dimensiunile
bisericii ating 44,5 metri lungime si 12,6 metri latime. In 30 aprilie 1676,
biserica a ars in intregime, iar toate piesele de mobilier dateaza din anii de dupa
incendiu. Biserica a fost refacuta prin efortul financiar al cetatenilor. Turnul si
clopotul bisericii au fost construite in anul 1677, si au fost captusite cu tabla in
anul 1956. In aceasta biserica se afla unul dintre putinele altare transilvanene ale
barocului timpuriu. Patrimoniul bisericii detine, printre altele, 39 de covoare
orientale de mare valoare, confectionate in secolele XVI-XVII si o cristelnita de
bronz turnata in anul 1440. O ultima restaurare a bisericii a fost facuta in anul
1982.
Biserica din Deal

Deintoarea Marelui Premiu Europa Nostra, acordat pentru restaurarea i

consolidarea structural i a premiului UE pentru patrimoniu, Biserica din deal a
ajuns la actuala form n decursul a mai multe secole. Construcia au fost
nceput n 1345, modificat n 1429 i dup finisrile interioare a ajuns la o
form final n 1506. A fost reparat dup fiecare stricciune creat de fenomene
naturale, sau atacuri.
7

Biserica are o lungime de 53 m. Turnul-clopotni, nclinat spre sud, atinge 42

m i are guri de tragere i de aruncare. Interiorul bisericii te uimete cu
volumului su nalt, cu stlpii octogonali, care se rsfir n nervurile boltei,
ferestrele nalte i nguste, steagurile breslelor i statuile n mrime natural.
Monumentul este valoros si prin existenta singurei cripte cunoscute in
Transilvania aflata dedesubtul chorului si contine morminte din sec. XVI-XVIII
Arhitectura cladirilor

Cele 164 de case de locuit din Cetate au cel putin 300 ani vechime fiind
considerate monumente istorice. Locuintele colonistilor germani din sec. XIII
erau din lemn, de forma dreptunghiulara cu o fatada ingusta la strada, avand
pivnita si parter, acoperis de sindrila sau stuf si o suprafata locuibila de aprox.
35m patrati.
Dupa marele incediu din 1676, acestea au fost consolidate cu caramida si piatra.
Una dintre cele mai vechi cladiri este Casa Vlad Dracul.
Perla Transivaniei de odinioara cum era ea cunoscuta, Sighioara isi datoreaza
faima contemporana voievodului Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiul
voievodului Tarii Romanesti, Vlad Dracu.
Legenda are la baza presupusele pedepse pe care Vlad Tepes le aplica
adversarilor sai, metoda considerata barbara intr-o zona europeana profund
toleranta.
In prezent principala atractie turistica a orasului este considerata Casa "Vlad
Dracul", cea mai veche constructie civila din piatra aflata in cetate. (O inscriptie
aflata la intrare aminteste ca aici a locuit intre anii 1431-1435 principele Vlad
Dracul, tatal lui Vlad Tepes)6.
In afara de casa "Vlad Dracu", se poate admira Casa cu Cerb, denumita astfel
dupa capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului (constructie robusta, din
piatra, aici aflandu-se astazi o pensiune moderna, un cafe-restaurant cu
mancaruri traditionale si un centru cultural, totul la standarde europene) si Casa
Venetiana.
Un alt obiectiv foarte vizitat este Scara acoperita. Cea mai originala
constructie din Transilvania, inlesneste accesul la Biserica din Deal. A fost
construita in 1660 -1662 pentru usurarea accesului elevilor spre Scoala din deal,
6 http://romania.ici.ro
8

a avut initial 300 de trepte, in 1842 a fost modificata si a ramas cu 178 de trepte.
In forma actuala este o constructie cu fundatie de piatra, pereti de lemn si
acoperis de sindrila.
De asemenea anual, in Cetatea Sighioara se organizeaza cateva manifestari
internationale care atrag zeci de mii de turisti:
Festivalul de Arta Medievala,
Festivalul de Muzica Academica,
Festivalul Interetnic "Proetnica",
Festivalul de Arta Medievala-cea mai celebra manifestare.
n cetatea medieval i pe strzile btrne putem fi copleii de aerele medievale
ce stpnesc oraul. Festivalul se desfoar n 10 sectiuni - teatru, muzic, arte
plastice, expoziii, dans, film, recital de poezie medieval, expoziie de carte,
concerte pentru tineret i conferine, presrate cu spectacole de animaie
stradal, concerte de sear, concerte corale, expoziie de costume medievale i
cursuri de dans medieval. Sunt inviai trupe de teatru studentesti, trupe private i
teatre profesioniste din ar i din strintate.
Pe landa puternica incarcatura istorica, Sighioara ofara si diversitate, n care
fiecare tip de turist gsete o activitate pe gustul su.
Dac suntem pentru prima oar n Sighioara,se recomand un Tur Personalizat
al Cetii Medievale impreuna cu Tobosarul Cetatii pentru o cunoastere detaliata
a acesteia.
Deasemenea hotelurile ofera diverse idei de petrecere a timpului si anume:
Offroad pe trasee organizate, n care putei s descoperii mprejurimile
Sighioarei,
Paintball,
Relaxare la tenis, baschet sau fotbal pe terenuri amenajate,
Descoperirea mprejurimilor oraului cetate cu bicicleta,
Relaxare la Centru Spa n Sighioara,
Lectii organizate de echitatie.

Date statistice:
Numarul de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica:
9

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

.
Hoteluri
10
10
Hosteluri
2
2
Moteluri
1
1
Pensiuni
turistice
27
32
Pensiuni
agroturis
tice
2
:
1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL

11
2
1
34
:
DE STATISTICA

Capacitatea de cazare turistica lunara:

Tipuri
de
struct
uri de
primir
e
turisti
ca
Hotelu
ri
Hostel
uri
Motel
uri
Pensiu
ni
turisti
ce
1998 -

Luna
ianua
rie
2010

Luna
septem
brie
2014

Luna
octomb
rie
2014

Luna
noiemb
rie
2014

9734

22140

22754

22020

1333

1290

1333

1380

1426

Luna
decem
brie
2014

Luna
ianua
rie
2015

Luna
februa
rie
2015

22320

22320

20160

1290

1333

1333

1204

1380

1426

1426

1288

9145
12570
12989
12570
12989
2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

11501

11816

Sosiri ale turistilor pe an:

.

Anul
2010
22106
1976
1200

Anul
2011
33828
1479
2746

Anul
2012
40355
3659
3054

Anul
2013
42108
2242
3120

Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Pensiuni
turistice
10362
12643
15213
18525
Pensiuni
agroturis
tice
:
293
298
146
1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

10

Numarul de turisti care innopteaza in Sighioara, pe an:

Ani
2010
2011
2012
Hoteluri
28655 45078 51744
Hosteluri
2094
1567
3844
Moteluri
1452
2757
3139
Pensiuni
turistice
17531 17549 20771
Pensiuni
agroturist
ice
:
462
334
1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL

2013
52204
3718
3122
24724
162
DE STATISTICA

In concluzie, Sighioara, singura cetate medieval locuit din Europa, care

ateapt s i descoperi frumuseea si s-i trieti misterul de sute de ani pastrat
ntre zidurile sale. Conditionat de geografie si istorie, Sighioara se remarca nu
atat prin cladiri monumentale, fiindca aici arhitectura a fost simpla comparativ
cu occidentul, ci prin ansamblul de cladiri vechi care cu toate transformarile
intervenite isi pastreaza in buna masura caracterul lor initial, dar si pentru faptul
ca pune la dispozitia turistilor conditii optime de cazare la cele mai inalte
standarde .

11

Bibliografie
1.Recensmntul Populaiei i al Locuinelor 2002 - populaia unitilor
administrative pe etnii. Kulturlis Innovcis Alaptvny (KIA.hu - Fundaia
Cultural pentru Inovaie).
2. Rezultatele finale ale Recensmntului din 2011
3. Emil Giurgiu, Sighioara, Ed. Sport-Turism, Bucureti, 1982
4. http://pierre.ici.ro/romania/ro/orase/sg_1.html
5. http://romania.ici.ro
6. http://www.infosighioara.ro
7. http://www.sibiweb.de/orte/schaessburg/
8. http://www.insse.ro/

12