Sighioara, ora medieval Complex medieval de arhitectura militara, civila, ecleziastica de valoare europeana, Sighisoara este printre putinele

orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei". Poziie geografic: Sighioara este un ora aflat n judeul Mure, situndu-se foarte aproape de intersecia celor 4 mari judee, Harghita, Mure, Sibiu i Braov. Oraul nu este deloc mare, trind n acesta aproximativ 32 de mii de locuitori. Acesta ns i dubleaz populaia pe durata festivalului medieval datorit turitilor ce vin n numr mare n fiecare zi n Sighioara Coordonate istorice ale aezrii n locul unde se afl astzi Sighioara n trecut se gsea cetatea dacic Sandava, existnd dovezi c aceasta dateaz nc din anul 100 dup Hristos. Oraul Sighioara a fost ntemeiat de coloniti germani care au fost adui de ctre regele Ungariei din acea perioad (secolul al 13-lea) . n decursul anilor oraul medieval a fost lovit de foarte multe valuri de popoare migratoare, precum marea nvlire ttar i micarea habsburgic, cetatea suferind foarte mult n urma acestora. Iniial cetatea era alctuit din 14 turnuri i 4 bastioane, momentan existnd doar 9 turnuri i 3 basioane. Breslele meteugarilor din Sighioara aveau fiecare cte un turn n care i puteau desfura meseria cu mai mult uurin. Din pcate n anul 1884 breslele au fost desfiinate din cauza faptului c i pierduser semnificaia. Principalul obiectiv turistic al oraului Sighioara este cetatea medieval aflat pe un deal din centrul oraului, ns sunt multe alte obiective cu o semnificaie extrem de important.

n cadrul oraului se mai pot vizita Biserica Ortodox, Biserica din deal (dateaz din anul 1300), Vechiul Cimitir Evanghelic, Turnul cu ceas i multe alte obiective ce pot fi descoperite cu uurin la o prim vedere a oraului. n ultimul sfrit de sptmn a lunii iulie, n fiecare an, oraul Sighioara gzduiete Festivalul Medieval, festival ce atrage foarte muli turiti din ntreaga lume. Obiective turistice Turnul cu ceas este un simbol al oraului, cel mai faimos i mai impuntor dintre turnurile Sighioarei. Numit iniial Turnul Porii, datorit locaiei sale de lng cea de-a doua poart de acces a cetaii, nc din secolul al XIII-lea, a fost cunoscut sub denumirea actual. Dei a ars i el n incendiul din aprilie 1676, datorit importanei sale, Turnul cu Ceas a fost reconstruit n anul imediat urmtor. Pe lng rolul defensiv pe care l ndeplinea, turnul avea i rolul de depozit de muniie, de arhiv a oraului i de trezorerie. Cea mai important funcie a sa era ns cea de sediu a Sfatului Oraului, care s-a ntrunit la primul etaj pana in 1556. Din 1899, Turnul cu Ceas este transformat n muzeul pe care l tim n prezent. coala din deal sau Liceul Romano-German Joseph Haltrich a fost construit n 1607-1608. A fost supranlat n 1901, cnd a cptat o nou faad, de curnd renovat. Alturi, o anex a cldirii principale purta inscripia "SCHOLA SEMINARIUM REIPUBLICAE" si dateaz din 1619. Scara colarilor este cunoscut de localnici de Scara Acoperit. A fost conceput pentru a facilita drumul elevilor spre coala din Deal pe perioada iernii. A fost construit n anul 1662 i era alcatuit din 300 de trepte protejate de un acoperi. n urma modificarilor din 1849 au ramas doar 175 de trepte. Biserica mnstirii. Prima mnstire dominican a fost construit n secolul al XIII-lea, care n perioada 1484-1515 a fost refacut n stilul bisericilor hal. Biserica de-a lungul timpului a avut mult de suferit, ceea ce a rmas din trecutul ei este o cristelni de bronz din 1440, o colecie de covoare orientale din secolul al XIII-lea, altarul baroc din 1680 si orga folosit i astzi la multe concerte.

Piaa central a cetaii a fost n Evul Mediu piaa comercial i loc de judecare a proceselor. Aici se afl "stlpul infamiei" - o coloan cu inele de fier, de care erau legai cu o piatra de 6 kg si atrnat de gt pe cei care svreau frdelegi.

Biserica Leproilor. Desele rzboaie de la sfritul secolului al XVI-lea fac viaa nesigur, i prin donaia unui preot, n 1570, n incinta fortificat se amenajeaz o leprozerie, ulterior lrgit cu chilii pentru bolnavi.

O mare parte a faimei oraului a fost construit n jurul personajului Dracula. Casa Vlad Dracul e locul n care se presupune c s-ar fi stabilit tatl lui Vlad epe, principele Vlad Dracul, ntre anii 1431 si 1435. Acesta ar fi nfiinat n Sighioara o monetrie. Legenda spune ca nsui Vlad epe s-ar fi nscut aici, dar acest lucru n-a putut fi dovedit nca istoric. Acum, Casa Vlad Dracul adpostete un restaurant medieval.

Turismul cultural din Sighioara Turismul cultural presupune vizitarea, n scopul satisfacerii nevoilor culturale i spirituale, a monumentelor de art i arhitectur, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de art. Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfurare i modul de organizare, se integreaz celui urban i se interfereaz n acest perimetru cu cel de loisir i cel de afaceri. Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a dou grupe distincte de elemente: cele culturale dorin, obiectiv, ghid i cele turistice mijloace de transport, de primire, de gzduire i de alimentaie. Oferta de baz n turismul cultural const n vizitarea cldirilor istorice i participarea la evenimente culturale. Numai festivalul Sighioara Medieval reuete s strng singur peste 50.000 de vizitatori anual. La acesta se adaug alte 10 eveniment anuale la care particip elevi, profesori, artiti, iubitori de muzic i teatru. Cu ocazia unor astfel de evenimente, Primria Sighioara elibereaz autorizaii de comercializare a produselor artizanale sau de alimentaie public. Sighioara depune eforturi considerabile pentru a se pstra printre oraele romneti n care elementul cultural este la el acas. n secolul al XIX, perioada interbelic i postbelic au existat n Sighioara trupe de teatru populare: romn, german i maghiar, orchestra semisimfonic iar urmele arhitecturale i educaionale ale evului mediu se regsesc i acum n centrul oraului. Oraul este nscris n Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1999 ca o remarcabil mrturie a culturii saxone

transilvnene datorit arhitecturii i a monumentelor urbane i ca o mic cetate fortificat situat la grania dintre cultura latin din Europa Central i cultura bizantin-ortodox din S-E Europei. Motenirea cultural a evului mediu: breslele meteugreti, fortificaiile, fondul de carte i chiar i muzica constituie astzi punctul de referin al oraului Sighioara, de care orice locuitor este contient i mndru. Cultura nu este numai un serviciu turistic, ea este promovat, practicat i transmis din generaie n generaie de un numr considerabil de persoane erudite i pasionate: pictori, muzicieni, actori de teatru, cntrei, dansatori, profesori de arte. Oferta culturala Programele culturale oferite de instituiile i organizaiile din Sighioara se adreseaz populaiei stabile a oraului, dar n special turitilor i vizitatorilor Cetii. Programe permanente, oferite de instituiile culturale locale - ansambluri folclorice, coruri, fanfar, trup dans modern, orchestr muzic uoar, programe culturale interetnice, muzeu i bibliotec. Festivaluri anuale: Festivalul Sighioara Medieval, Festivalul Internaional de Muzic Academic i Cursurile muzicale de var, organizat de ctre Fundaia Elan din Bucureti, Fundaia Viva Berna i Primria municipiului Sighioara, Festivalul ProEtnica, Zilele Comunitilor Etnice n Romnia organizate de Asociaia Centrul interetnic pentru tineret, Festivalul de Fanfar, Festivalul Sighioara Blues Festival, organizat de Asociaia Cultural Blues Hospital n colaborare cu Primria, Festivalul Volk ART, Zilele Oraului Sighioara, Festivalul Naional de Teatru pentru Elevi, Festivalul Clovnilor si Festivalul Sighisoara muzicala organizate de Casa de Cultura a municipiului Sighioara. Tabere i expoziii temporare pe diverse teme: arheologie, etnografie, art i teatru neprofesionist, art popular, ceramic, esturi, ilustrate, etc. Calendarul anual al evenimentelor culturale din Sighioara este disponibil pe internet la adresa http://www.sighisoara-transilvania.ro. Cetatea medieval Sighioara, patrimoniu UNESCO Astzi este una dintre puinele ceti medievale locuite din sud-estul Europei i singura de acest gen din Romnia. ntemeierea este datat (n cronicile secolului al XVII-lea) la anul 1191 sau 1198, ns prima atestare documentar a oraului este fcut la 1298 sub denumirea de Schesspurch, cnd ntr-un document emis de papa Bonifaciu al VIII-lea se acord clugrilor dominicani dreptul de a acorda indulgene. n secolul al XIV-lea, aezarea se urbanizeaz ca urmare a venirii colonitilor 4

meteugari, iar n 1367 localitatea este menionat sub numele de Civitas de Segusvar- ceea ce i atest calitatea de ora- i totodat prima atestare a numelui maghiar al oraului. De asemenea ntr-o scrisoare adresat de Vlad Dracul braovenilor este atestat la anul 1431 numele romnesc al oraului-ghioara. Importana oraului crete i n secolul al XIV-lea, acesta devine al doilea ora ca importan din rndul oraelor sseti dup Sibiu. n anul 1376 este atestat prezena primelor bresle meteugreti i Sighioara devine reedin a scaunului cu acelai nume, fiind unul dintre cele 9 scaune sseti din Ardeal. Pe parcursul Evului Mediu Sighioara s-a evideniat ca un important centru meteugresc, comercial i administrativ, ns la nceputul epocii moderne decade. Decderea determinat de epidemii de cium i de incendiul devastator din 30 aprilie 1676, precum i poziionarea fortificaiilor pe platoul Dealului Cetii a fcut ca acesta s fie pstrat aproape n totalitate pn n zilele de azi. Sighioara este i astzi un veritabil ora-muzeu, oferind vizitatorului modern ansa de a realiza o ntoarcere n timp, n atmosfera medieval de acum cteva sute de ani. O recunoatere a valorii deosebite a oraului o reprezint includerea sa n patrimoniul mondial UNESCO nc din anul 1999. Primele studii ale reabilitrii cetii au fost fcute de Ministerul Culturii n anul 2003. Studiul de fezabilitate al zonei de patrimoniu mondial (cetatea i centrul istoric) a nceput n anul 2004 sub coordonarea Institutului Naional al Monumentelor. Festival Medieval- produs turistic Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita inclinatie spre aventura. La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici intunecat, nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a avut mai omenesc si etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala isi propune sa smulga prezentului o farama care, in decoruri de Ev Mediu si in cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand efemeritatea trecerii noastre pe aceasta lume.

Importanta acestei manifestari consta in puntea de comunicare realizata prin intermediul artei, cu ajutorul unori genuri specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica, nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare culturala, care implicit faciliteaza o mai buna intelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific Sighisoarei. Publicul sunt invitati sa guste din plin intrecerile si cursurile de dans la care sunt chemati sa fie partasi in taberele cavalerilor. Istoricii povestesc despre Cavaleri si ritualurile lor din toate cele patru vanturi iar artistii plastici ai locului isi expun lucrarile in Turnul Fierarilor. Artistii plastici ai locului zugravesc in Turnul Fierarilor imagini glorioase medievale. Finalul o retragere cu torte lasand Cetatea in mainile edililor si jurand ca niciodata nu o vor mai lasa fara de aparare. Strategia de comercializare a produsului turistic In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului Sighisoara este necesar luarea unor masuri concrete : Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate. Strategia initial de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date continnd agentii de turism din romnia si prin furnizarea continua de informatii - calendar al evenimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor n publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la trgurile de turism din romnia. Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata n crestere, iar municipiul Sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine pozitionat, astfel nct se poate ncepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati. Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.

Necesitatea nfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local n vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:

- promovarea sustinuta a dezvoltarii turistice n scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala - promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara n special si a judetului Mures n general, att pe plan national, ct si pe plan international; - realizarea unor programe n parteneriat cu oficiile de turism de pe lnga primariile oraselor nfratite cu municipiul Sighisoara; - abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze ntr-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati n turism; - identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si naintarea de propuneri n vederea introducerii ct mai rapide a acestora n circulatia turistica; - analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria municipiului Sighisoara n vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale; - initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta. Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragerea investitorilor straini Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia UE Organizarea unor tururi / circuite turistice - programe turistice pe circuite tematice(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

Organizarea unor evenimente / manifestri cultural-artistice etc. (n parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local

Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului din municipiul Sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harti si ghiduri turistice, ilustrate etc.)

Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date complet si operativ, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:

- baza turistica: - locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.); - restaurante, cluburi, puncte de agrement; - agentii de turism si rent-a-car; - puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii culturalistorice) care sa fie incluse n diverse tururi ale orasului - modalitati de petrecere a timpului liber (agrement); - trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces; - servicii oferite, nivel de pret, orar etc.; Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicai n dezvoltarea turismului pe

plan local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private ong-uri, agenti privati de turism - hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat ntr-un efort cumulat de relansare a turismului, explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din alte judete

Concluzie Un oras medieval care ofera turistilor prin unicitatea sa posibilitatea de a redescoperi aerul plin de mister al istoriei. Orasul Sighisoara pastrndu-si aerul medieval cu ziduri somptuoase pline de mister ofera turistilor posibilitatea sa descopere istoria si cultura unui mix de civilizatii de mult apuse . Pastrndu-si farmecul istoric de altadata, Sighisoara este n acelasi timp si un oras modern datorita festivalurilor pe care le gazduieste si care atrag nummerosi turisti att din tara ct si din strainatate cat si a investitiilor facute in infrastructura.

Surs imagine: http://www.celendo.ro

BIBLIOGRAFIE http://www.dragosasaftei.ro - articolul Sighioara, ora medieval http://www.infotravelromania.ro - orae medievale http://www.infosighisoara.ro Festival Medieval Sighisoara

10