UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

MASTER:AMENAJARE I DEZVOLTARE TURISTIC

CAPITALA CULTURALA EUROPEANA STUDIU DE CAZ:ORASUL IASI

Profesor univ. Dezsi Stefan Studente:

Tripon Elena Simona Dana Junc Popescu Raluca Pacurar Ioana Bianca Gangan Ina

Cluj-Napoca, 2013

Introducere

Fig.1.Iasi.vedere general

Orasul Iasi este situat n nord-estul Romniei, aproape de grania cu Republica Moldova, i are o suprafa de 5.500 km ptrai. Are o populaie de 811.000 locuitori, iar reedina judeului numrnd cam 50% din totalul acestora. Iai, ca ora, deine o poziie de frunte n economia Romniei, dezvoltarea sa este strns dependenta de aezarea geografic favorabil la rscrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iaului este una dintre cele mai importante legturi de transit comercial din partea estic a Romniei. Reeaua sa de sosele i ci ferate este uor accesibil din orice zon a rii, incluznd Marea Neagr i Dunrea ct i Europa, pe ruta spre noile piee ale fostei U.R.S.S. Acest lucru i potenialul economic al judeului ct i poziia geograifca special fac din aceast regiune o fereastr deschis spre Europa n ceea ce privete oportunitile de afaceri. Judeul Iai cu patrimoniul sau care const n 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee ct i 580 monumente istorice i arhitecturale este numit i Judetul-Muzeu al Romniei. Situat n partea nord-estic a Romniei, respectiv n zona central Moldovei, Judeul Iai are o populaie de 811.342 locuitori. Relieful este deluros. n partea central i nord-estic pe aproape jumtate din suprafaa judeului, se gsesc dealuri i platouri joase, strbtute de rurile Jijia i Bahlui. Impresionantul

patrimoniu cultural i artistic, tezaurul sau folcloric i etnografic, rezervaiile i izvoarele de la Repedea, Valea Lung, izvoarele de ap mineral de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, ct i nodul rutier i feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient. Cldirile impozante din Iai plaseaz oraul pe locul doi n Romnia ca ora cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir i Alexandru loan Cuza, Teatrul Naional, Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultur este reperul Iaului, i clopotele din Turnul Central cnta la fiecare or Hora Unirii. Biserica domneasc Sf. Nicolae a fost construit de tefan cel Mare n 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda pn la Alexandru Ioan Cuza au fost ncoronai. Catedrala Mitropolita a fost construit ntre 1833-1839 de ctre Mitropolitul Veniamin Costachi. n 1880 lucrrile de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orscu i pictorul Gh. Ttrescu. Att afar i ct i nuntru se gsesc elemente neoclasice i baroce. Din 1888 aici se gsesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioas a Moldovei. n grdina Copou se gsete cel mai vechi monument din Romnia: Monumentul Legilor Constituionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. n centul parcului Copou, lng Teiul lui Eminescu, se gsete bustul lui Eminescu ct i bustul vechiului su prieten Ion Creanga ridicat n 1932. Mai trziu a fost ridicat Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor si. Se gsesc deasemenea alte monumente importante n acest jude: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memorial i Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mirceti; vestigiile arheologice ale civilizaiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curii Princiare i Cetatiile Dacice din Cotnari. La Iai a fost fondat primul Teatru Naional n limba roman. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica i Teatru de copii "Luceafrul". Judeul Iai are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, ase hanuri i moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, ase case de odihn i apte tabere colare.

I Principii de baz

Programul Capitala Cultural European a fost iniiat de Consiliul de Minitri ai Culturii ai Comunitii Europene n 1985, la intitiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii. Programul a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei" i de a celebra contribuia oraelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se ghideaz dup principiul rotaiei, ceea ce nseamn c fiecare din rile membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale n anul stabilit pentru fiecare n parte, prin rotaie. Nominalizrile sunt examinate de un juriu independent format din experi n domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizai de Parlamentul European, doi numii de Consiliul Europei, doi reprezentani ai Comisiei Europene i un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor. De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influenta cultural, social i economic a acestuia fiind sporite de numrul tot mare de turiti atras. 1. Oraul Iai dorete s devin n anul 2020 Capitala cultural europena deoarece obtiinand acest beneficiu poate avea un renume mult mai bun, europen i nu numai, poate fi apreciat mult mai mult pe domeniu cultural i economic, obinnd o imagine mult mai favorabil lui n special i rii n general. Iai are un mare potenial cultural, academic i economic pentru a deveni capital cultural. Oficialii ieeni sunt convini c oraul are potenial pentru a deveni capitala cultural european n anul 2020. efii Iaiului ar trebui s nceap demersurile pentru a iniia proiecte i strategii de promovare a unui ora plin de gropi i de maidanezi. Specialitii de la UE care vin n Romnia nu se gndesc numai la istoria Iaiului, vor s vad c sistemul de nvmnt, universitar i preuniversitar este performant i este, c strzile se modernizeaz, c nu exist riscul locuirii n Iai, c are 4

aeroport modernizat, c exist instituii de cultur care fac evenimente de cultur la nivel local i naional. Pricipalele provocri pentru oraul Iai sunt: privit la rece, ai spune c este suficient timp pentru ca Iaiul s-i pun la punct infrastructura ca s se poate bate cot la cot cu Timioara i Clujul, celelalte dou pretendente. Milioanele de euro din mprumuturi tocate n ultimii ani pe asfaltri de faad, eterna problem a maidanezilor, de care te mpiedici oriunde n Iai, praful de pe strzi i centrul istoric cu aspect de ghetou arat ct de eficient se lucreaz n fosta capital a culturii romneti. Ca s revin la strlucirea din perioada interbelic, Iaiul are nevoie n primul rnd de idei i viziune. Ori experiena ultimilor ani mi-a artat ct de mult se poate transforma Iaiul. Proiecte anunate cu surle i trmbie zac uitate n birouri. Aeroportul arata ca o halt de mai bine de 10 ani, Opera i Teatrul sunt n schele tot de atia ani, evenimente culturale de anvergura nu avem. Avem n schimb planuri. Unul l flutur cu mndrie chiar edilul-ef: Festivalul Internaional de Educaie i Cultur. Nu ai auzit de el? Nici nu aveai cum. E abia n stadiu de proiect. Prima ediie ar urma s aib loc peste un an. Vor fi apte zile cu expoziii, spectacole de teatru, trguri educaionale, lecturi i concerte n aer liber. Dar, cum de la vorbe la fapte e cale lung, putem doar spera c nu ne vom face de rs pentru c ne-am aruncat ntr-o curs pierdut din start.

Obiectivele turistice cele mai importante din Iasi sunt:

Palatul Culturii a fost inaugurat, n 1926, de ctre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dup planurile arhitectului I.D.Berindei, construcia Palatului a durat dou decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curi domneti (1434), reconstruit n stil neoclasic de prinul Alexandru Moruzi (1806-1812).

Fig.2. Palatul Culturii

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice n exterior. Elementele de interes turistic sunt: Sala gotic, unde se poate admira mozaicul ce reprezint un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj i conine, n medalioane, portretele domnilor Moldovei i ale regilor Romniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coand", ale crei lambriuri au fost executate dup un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat n turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din or n or, "Hora Unirii". Astzi Palatul Culturii din Iai este sediul Complexului Muzeal Naional "Moldova" Iai i cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Art, Muzeul tiinei i Tehnicii tefan Procopiu. Mitropolia Moldovei i a Bucovinei . Ideea nlrii unei biserici mai mari, monumentale, la Iai, aparine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrrile de proiectare i construire a noii biserici, este actul de natere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai nti ntre anii 1833 i 1839, dup planurile arhitecilor Freywald i Bucher, ns datorit cderii bolii centrale, biserica rmne n ruin pn n anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatr de temelie i, cu sprijinul autoritilor statului, lucrrile se vor ncheia n anul 1887. Arhitectul Alexandru Orscu, rectorul Universitii Bucureti, va reface proiectul mreei biserici, renunnd la imens cupola central, iar pictura va fi realizat de maestrul

Gheorghe Ttrscu. Sfinirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment naional, la ceremonie lund parte i regele Carol I. Teatrul naional Vasile Alecsandri Construita n Iai, pe locul vechii primarii, ntre anii 1894 i 1896, cldirea Teatrului Naional este considerat a fi cel mai vechi i cel mai frumos lca de acest gen din ar.

Fig.3. Teatrul National

Planurile cldirii aparin celebrilor arhiteci vienezi Fellner i Helmer, ce au proiectat construcii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odat cu teatrul, uzina electric a acestuia a marcat nceputul iluminatului electric la Iai. n anul 1956, cu prilejul aniversrii a 140 de ani de la primul spectacol n limba romana, teatrul ieean primete numele marelui poet, dramaturg i om de cultur Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Cldirea Teatrului Naional este o veritabil bijuterie arhitectonic adpostind adevrate monumente de art: Cortina pictat n 1896 de meterul vienez M. Lenz i terminat de unul din discipoli, prezint n centru o alegorie a vieii, cu cele trei vrste, iar n dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova, Transilvania i Tara Romneasc); Cortina de fier, pictat de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etan scena de restul slii; Plafonul pictat de Al. Goltz, n culori pastelate, reprezint alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe i ngeri i ncadrat n stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneia cu 109 becuri. n prezent aceast cldire gzduiete i Opera Roman.

Palatul Roznovanu. Actualul sediu al primriei, fostul Palat Roznovanu, este situat n inima Iaului, n apropierea celor mai semnificative monumente ale oraului. Cldirea impresionant prin somptuozitate i fastul interioarelor, a fost construit n deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea i restaurat ntre 1830 - 1833 de ctre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat i Catedrala Metropolitan. n ansamblu, c arhitectura dar i prin frescele interioare i statuile ce mpodobeau n 1830 exteriorul, palatul aparine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale eclecticobaroce. Pn n 1891 cnd este vndut statului, cldirea este reedina a familiei Rosetti Roznovanu, cea mai puternic i mai influent familie n aren politic moldav a urbei. n 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reedin temporar a familiei regale, o parte din spaiu fiind alocat autoritilor locale. Cldirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales n I rzboi mondial, ntre 1916 - 1918 cnd a gzduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureti. n ncperea n care se afla acum Cabinetul Primarului i avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar n actuala Sala de edine a Consiliului Local s-a ntrunit n 1918 Consiliul de Rzboi al Romniei. Mnstirea Sf. Trei Ierarhi , este cea mai frumoas ctitorie a domnului rii Moldovei, Vasile Lupu, o adevrat simfonie a artelor n rugciune, construit ntre anii 1637-1639. Actuala nfiare a mnstirii este rezultatul lucrrilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfurate n perioada 1882 -1904. S-a pstrat structura exterioar datorit creia mnstirea este unic n cadrul arhitecturii ecleziastice romneti. Ornamentele exterioare, care acoper edificiul n ntregime i care au fost iniial aurite, combina elemente turceti, arabe, georgiene, armene i persiene cu motive arhitecturale romneti ntr-o superb dantelrie n piatr. Pot fi numrate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repet. n interiorul mnstirii sunt nhumate mai multe personaliti de rang domnesc: Tudosca, prima soie a lui Vasile Lupu, i Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele crturar (1710-1711), precum i Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al
Fig.4. Primaria

Principatelor Unite (1859-1866). Lng biserica se afla Sala Gotic ce adpostete un muzeu de art religioas, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria mnstirii Trei Ierarhi. Asociaia Iai Capitala Cultural European Preedintele Asociaiei a fost ales profesorul Florin Cntic, directorul Arhivelor de Stat Iai, care a declarat c scopul ONG-ului va fi acela de a construi evenimente i de a face lobby pentru ca Iaul s devin capital cultural european. Asociaia este constituit din managerii instituiilor de cultur care au expertiza necesr n crearea de evenimente, dar i din directorii institutelor culturale strine din Iai. Nu se va intra n concuren cu alt proiect cultural i sunt binevenite toate persoanele care vor s sprijine acest demers, a mai spus Florin Cntic. Singurul politician care face parte din asociaie este europarlamentarul PSD Ctlin Ivan, care este unul dintre iniiatorii proiectului cultural i membru n Comisia de cultur a Parlamentului European. Europarlamentarul a declarat c nfiinarea Asociaiei Iai Capital Cultural European este cel mai important pas pentru ca Iaul s devin capital cultural european n 2020. La Iai, pn acum au fost evenimente culturale, dar izolate, iar acum asociaia ajut ca ele s devin un tot, s aib continuitate. Sunt anse mari s fiu raportor n cadrul Comisiei de cultur la Parlamentul European i s m pot ocupa i de dosarul Iaului, s fac lobby n continuare, a spus Ctlin Ivan. Acesta precizeaz c proiectul este important pentru viaa cultural a oraului, dar i a Romniei. 2. Conceptul programului lansat n cazul desemnrii capitala cultural, cel mai important ar fi imaginea care ar avea-o oraul Iai n Europa, care ar fi mult mbuntit celei actuale. ncasrile venite din turism i servicii ar crete considerabil cum au crescut i n czut Sibiului. Mult mai mult oameni ar fi interesai s cunoasc istoria vast i cultura oraului. Consider c ctigarea acestui titlu ar avea o sumedenie de beneficii. 3. Oraul Iai nu are momentan o deviz anume pentru preselecia de capitala cultural european.

4. Zon geografic pe care Iaiul se bazeaz pentru a deveni capitala cultural este centrul vechi cu monumetele istorice i culturale destul de vizitate de ctre turiti, obiective ca Mnstire trei ierarhi, Teiul lui Mihai Eminescu, Palatul Roznovanu, Mitropolia Moldovei i a Bucovinei, aceaste obiective i zona centrului vechi sunt cele mai vizitate de ctre turiti romani i nu numai. Pe acestea se bazeaz Iaiul n cursa pentru tilul de capital european cultural pentru anul 2020. 5. Oraul dispune cel mai mult de sprijinul Asociaiei Capitala Cultural European care ncearc s ajute i s promoveze oraul ct mai mult posibil. Este susinut i de Primria, dar nu ntr-un mod foarte complex, neimplicndu-se deocamdat foarte mult. Oraul dispune i de sprijinul oraului Sibiu, care a fost desemnat capitala cultural european n anul 2007, ceea ce este un punct destul de important avnd n vedere experiena care o are oraul Sibiu cu acest tip de eveniment. 6. Evenimentul se ncadreaz pe o dezvoltare de termen lung, poate aduce multe beneficii oraului Iai i poate substitui punctele slabe care acestea le are la momentul actual. n primvar, Iasul va lansa proiectul de concept al candidaturii sale si vom avea o dezbatere international, de data aceasta cu caracter tehnic, nu doar filosofic sau doar pentru imaginea noastr public, a declarat Teodor Rileanu. Unul dintre punctele care au fost retinute din dezbaterea de la Cluj a fost importanta infrastructurii n succesul unei candidature S-a atins n timpul dezbaterii un punct sensibil, mai ales pentru pres si opinia public din orasele candidate, respectiv infrastructura. A fost clar din discuiile pe care le-am avut personal cu specialittii europeni faptul c infrastructura are rolul de suport al evenimentelor culturale, nu un caracter eliminatoriu. Spre exemplu, Ektor Tsatsoulis, directorul executiv al Paphos 2017 CCE (oras desemnat n acest an) a explicat faptul c orelul lor, cu doar 55.000 de locuitori, nu are dect jumtate de teatru, nicidecum aeroport sau autostrzi; a contat doar faptul c au o larg capacitate de cazare a turistilor, ns n afar de hoteluri, singurul lucru care i-a fcut s cstige a fost conceptul si programul cultural. Acesta este, dac vreti, un rspuns la toate lamentrile vizavi de aeroportul din Iasi, sau de strzile cu gropi. Ceea ce i-a impresionat la noi pe managerii culturali europeni a fost finantarea european de reabilitare a stazilor din Iasi, pe Axa Cultural, acestia apreciind faptul c municipalitatea dezvolt un proiect de

10

infrastructur cu directie cultural, a subliniat directorul executive al Asociatiei Iasi Capital Cultural European. 7. n anul 2020 vor fi desemntate capitale culturale un ora din Irlanda i unul din Croaia. Oraul Iai n cazul c ar ctiga, consider c ar pstra legturi amiabile, n vederea unor posibile colaborri. 8. Dimensiune europena, calitatea educaiei este dat de o transformare inovatoare, cutndu-se n permanen o diversificare a funciilor colii n scopul dezvoltrii acesteia ca centru de resurse pentru elevi i prini, dar i pentru ceilali membri ai comunitii. Ritmul i dinamismul dezvoltrii poate izvor din educaie, aceasta avnd mijloacele i fora de a instrui i educa generaii mobile i active, bine nzestrate din punct de vedere intelectual, capabile s depeasc ineria unui mediu social refractar, n care se resimt nc note accentuate de prejudecat i discriminare. Fiecare dosar de candidatur va cuprinde un program cultural de dimensiune european, care trebuie s fie fondat pe obiectivele de cooperare cultural prevzute n articolul 167 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (UE). Programul trebuie s ndeplineasc anumite criterii, repartizate n dou categorii: dimensiunea european, care const n consolidarea cooperrii ntre operatorii culturali de la toate nivelurile. Programul trebuie, de asemenea, s pun n valoare bogia diversitii culturale n Europa i aspectele comune ale culturilor europene; oraul i cetenii, cu scopul de a suscita interesul cetenilor pentru manifestare la nivel european i de a consolida dezvoltarea cultural pe termen lung a oraului. Discontinuitatea reprezentrilor culturale propune o viziune pluri-centrica, pluritemporal, prin aceea c pot exista mai multe surse ale unei evoluii temporale, cum sunt cele ale modernitii. Simbolul cultural ocup un loc major n viaa unei comuniti, fiind capabil s defineasc i s contureze complexitatea unei societi. Simbolul cultural constituie o nsumare a unor experiene prin care colectivitatea se exprim, asigur continuitatea experienei vieii n comun prin diferitele sale instituii. Simbolurile culturale pot fi materiale ori spirituale, regionale ori general umane, depinznd de mijloacele prin care sunt diseminate. Obiectivele oraului:

11

1. mbuntirea vizibilitii internaionale a Iaiului 2. Dezvoltarea cultural pe termen lung a oraului 3. Atragerea vizitatorilor de pe plan naional i internaional 5. Creterea audienei pentru actul cultural 6. mbuntirea coeziunii sociale i dezvoltrii comunitare 7. mbuntirea infrastucturii culturale i non-culturale 8. Promovarea cooperrii la nivel european 9. Promovarea creativitii i inovaiei Era necesar un astfel de eveniment la Iasi vorbim despre un oras care se revendic drept candidat la a fi capital cultural european. Brandul Ia iului ca cel mai vechi centru universitar din ara, cel mai mare centru universitar din Moldova exista de mult timp ns este acum cazul s se vorbeasc si despre calitatea evenimentelor dedicate studenilor si s ne aliniem la ceea ce se ntmpl deja de foarte mult timp n marile centre universitare ale lumii. Ct privete spectacolul Clasic 300 de anul acesta, care a fost o mostr a ceea ce se va ntmpla n 2013, el a fost o mare reuit att din punct de vedere vizual ct i din punct de vedere al programului artistic, a fost o premier pentru Iasi, un eveniment care trebuie repetat i pe care trebuie s ni-l nsus im. Cu toii vrem ca Iasiul s fie capitala cultural european dar fr evenimente de genul acesta nu se poate. 11. Pe parcursul canditaturii oraul dorete s fac ct mai multe manifestri cu sprijinul Uniunii Europene, evenimente c piese de teatru, concerte, festivaluri, expoziii. n primvara anului viitor Iaul va avea formulat un concept i un plan de evenimente cu care va candida pentru prestigiosul titlu de Capitala Cultural European. Festivalul Internaional al Educaiei, programat s aib loc n prima jumtate a anului viitor la Iai, va constitui o oportunitate pentru c membrii Comisiei de Cultur din Parlamentul European s vad care este oferta specific a capitalei Moldovei. 12. Evenimentele legate de educaie, de concerte sau activitii pentru tineret sunt dedicate n special tinerilor. Iasul, prin Asociatia Iasi Capital Cultural European, se afla deja n faza de operationalizare a unui concept. Mai concret, chiar dac nu organizm sptmnal dezbateri, asociatia are deja un concept de candidatur (obligatoriu, conform criteriilor

12

ComisieiEuropene), iar comisiile de specialitate lucreaz la evenimente culturale concrete care s fac parte din acest concept. De altfel, n primvar, Iasiul va lansa proiectul de concept al candidaturii sale si vom avea o dezbatere international, de data aceasta cu caracter tehnic, nu doar filosofic sau doar pentru imaginea noastr public. Iaiul bate pasul pe loc n competiia pentru titlul de capital european. Autoritile recunosc c nu au fcut nimic pn acum pentru a promova imaginea oraului care concureaz cu Timioara i Cluj Napoca. Doar unul din cele trei orae va primi titlul de capital european ceea ce nseamn n primul rnd finanare pentru infrastructur i proiecte culturale. Iaiul trebuie s conving n urmtorii 4 ani c se poate transforma dintr-un ora banal de provincie ntr-un ora cu adevrat interesant pentru turitii din strintate, dup modelul de succes al Sibiului. Adrian Mironescu, specialist branding: Un brand de ora face pe oameni s i doreasc s locuiasc n el, s lucreze acolo, iar pe altii s doreasc s-l viziteze. Iasiul trebuie s profite de minunatii tineri care vin s studieze aici si s i fac si s se stabileasc. Iasiul este un oras frumos si cu un rol important pe linie national, dar cred c a avut ghinionul s ajung pe mna unor administratii slabe care nu au putut tine orasul la nivelul corespunztor unui mare centru cultural. Nu am mai ajuns n Iasi de mai bine de un an si sper s l vd cu totul altfel la urmtoarea ntlnire, dar acum l am n minte ca un oras prfuit a crui administratie mai mult vorbeste dect face treab. Ca si centru universitar trebuie s i acordm meritele, se mentine n top si nu se arat mai prejos dect celelalte centre din Romnia. Infrastructura orasului e slab, conexiunile interjudetene sunt bune si foarte bune, dar ntr-o lume n care exporturile le facem spre Vest si tinnd cont de faptul c noi nu avem autostrzi, Iasiul are ghinionul s fie departe si nu a convins prea multi juctori mari s investeasc n zon, asa c fr investitii masive nu se va ridica la locul cuvenit prea curnd. Eu cred c are foarte mult de lucru pentru a ajunge din urm celelalte dou orase mai sus prezentate.

13

II. Structura programului evenimentului

14

Fig.5 Spetacol clasic 300 Europarlamentarul Ctlin Ivan a precizat c municipiul Iai ar avea anse ca n 2020 s poarte titulatura de capitala cultural european. El a oferit ca exemplu situaia unui ora din Polonia care nu emitea pretenii mai mari dect Iaul. i totui n 2016 va ajunge capitala cultural. "Aproape un miracol s-a ntmplat cu un ora din Polonia, Wroclaw, care este cu nimic mai prejos dect Iaul. Oraul a fost ales capitala cultural pentru anul 2016. S-au fcut investiii n infrastructura de sute de milioane de euro. Au autostrada care ocolete oraul. i vom aduce la Iai ca s nvm din experiena lor. Sunt anse ca reprezentanii Comisiei de Cultur din Parlamentul European s fac o vizit la Iai cel mai repede n 2013. Iaul ar putea deveni capitala cultural n 2020. Acesta ar fi cel mai apropiat termen", a spus Ctlin Ivan. n cazul c orasul va deveni capital cultural, intioneaza s creeze model de evenimente culturale pe tot parcusul anului n cauz, asemenea celui fcut de Sibiu. Structura evenimentelor va fi pe luni, vor fi evenimente de teatru, opera, cinematografie, spectacole. Se vor face i evenimente sau spetacole n parteneriat cu celelalte orae declarate capitale europene. Vor fi evenimente de artele spetacolului, muzic, patrimoniu, literatur, arhitectur, arte-vizuale. Spectacolul de gal Clasic 300 a fost admirat de peste 2.000 de iubitori ai muzicii simfonice. Timp de dou ore peste 2.000 de ieeni au fost martorii unui spectacol unic n capitala Moldovei, cu invitai speciali, momente inedite, muzic i lumin. Spectacolul a avut ca obiectiv susinerea Educaiei, ca resurs principal a oraului Iai i recunoaterea i aprecierea valorilor oraului n Educaie. Evenimentul a reprezintat o platform de

15

evideniere i recompensare ntr-un cadru festiv a celor mai importante valori ale educaiei ieene care s-au remarcat pe parcursul anului, att masteranzi ct i studeni. Concurs printre monumentele Iaului , Centrul de Informare Turistic organizeaz n aceast smbt, de la ora 12 a doua ediie a concursului ExplorIS. Elevii ieeni sunt provocai s identifice pe baza unor indicii diverse monumente i obiective turistice parcurgnd astfel un traseu special. Pn la sfritul sptmnii, sunt ateptate pentru nscriere echipe formate din cte trei elevi de la colile ieene. La startul concursului se vor alinia maxim 10 echipe. Organizatorii vor oferi indicii pentru identificarea obiectivelor turistice, echipele urmnd s parcurg ct mai repede traseul dintre toate monumentele din concurs. ntrecerea este astfel o combinaie dintre cunoaterea monumentelor i un concurs de orientare turistic. Evenimentul face parte din programul de internship Pelerin n Iai, organizat de Primria Municipiului Iai, prin Centrul de Informare Turistic, mpreun cu Asociaia STEP n Tourism. Comedie liric la Ateneul Ttrai , stagiunea 2012 2013 a Ateneului Ttrai propune publicului o nou premier, piesa Un brbat i cam... multe femei, adaptare dup o comedie liric aparinnd lui Leonid Zorin. Spectacolul este regizat de Bogdan Ulmu i va avea prima reprezentaie pe 23 noiembrie, de la ora 19.00, la Ateneu. Piesa de la care am pornit are cel puin dou caliti: pune o problem important, fericirea, i alterneaz umorul i tristeea cu miestrie de valoros dramaturg. Apoi, ofer roluri bine scrise. Pentru doi, ori pentru zece actori. Depinde de viziunea regizorului. Poetul Grigore Vieru, omagiat la Primrie. Manifestarea din Palatul Roznovanu a fost deschis de un emoionant recital susinut de grupul de copii Prometeu din Chiinu. Au urmat expozeurile susinute de primarul Gheorghe Nichita, poetul Daniel Corbu, academicianul Mihai Cimpoi. Iaul a jucat un rol important n viaa lui Grigore Vieru. Sptmna trecut conducerea Asociaiei Iai Capital Cultural European a participat la Cluj Napoca, unul dintre oraele competitoare pentru prestigiosul titlu, la conferina internaional Capitale Culturale Europene 2020 +. Etapele cltoriei". Din discuiile pe care le-am purtat cu cei de acolo reiese c ei se vor axa foarte mult pe conceptul de multiculturalism. ns la ora actual n Uniunea European ideea de multiculturalitate evideniaz mai mult diferenele. Trebuie s discutm, aa cum vom face noi, despre

16

interculturalitate, un concept integrator, care unete, susine Teodor Rileanu, directorul executiv al Asociaiei Iai Capital Cultural European. n prezent, asociaia ieean a intrat deja n posesia dosarelor complete de candidatur ale fostelor i viitoarelor Capitale Culturale Europene. Pn la nceputul anului vom studia aceste dosare pentru a identifica tipul de evenimente concrete cu care oraele au ctigat competiia. n continuare lucrm la conceptul cu care vom ctiga. n dosarul de candidatur este foarte important ca, dei evenimentul dureaz un singur an, s se poat asigura continuitatea. De aceea lucrm inclusiv la programul pentru 2013, 2014, a completat directorul Asociaiei. Lansarea conceptului cu care cei din Asociaie sper s ctige competiia va avea loc n primvara anului viitor, ocazie cu care va fi lansat i o serie de dezbateri pe teme concrete, cu experi de talie internaional. Toi sunt directori executivi sau manageri culturali ai European Capital of Culture (ECOC). Este vorba despre Extor Tsatsoulis din Cipru, Peter Tomaz Dobrila i Nele Hartling, care lucreaz ca manager cultural cu ECOC din 1985. Acetia ne vor spune exact ce tip de evenimente este potrivit pentru a asigura succesul candidaturii, a conchis Rileanu.

17

III. Organizarea si finantarea evenimentului

1. Structura organizatorica
In luna octombrie 2012, a fost infiintata Asociatia Iasi, Capitala Culturala Europeana, asociatie, care se va ocupa de obtinerea titluilui pentru anul 2020. La Iasi au fost infiintate mai multe comisii, care se vor ocupa cu indeplinirea pasilor necesari pentru castigarea titluilui dar si de promovarea imaginii orasului in tara si peste hotare. Directorul executiv al asociatiei este Teodor Raileanu. Din asociaie fac parte cele mai respectabile nume din Iai n domenii legate de activitatea cultural. Recent, asociaia a fcut pui i a fost mprit n zece comitete: patrimoniu, film-video-fotografie, muzic, arte plastice, artele spectacolului, literatur, industrii creative, comunicare, arhitectura i relaii internaionale. Aceste comisii ar urma s nceap dezaterea public legat de proiecte care ar putea fi interes. Ba, mai mult, coordonatorii au promis c vor lansa proiecte care ar putea avantaja Iaiul n curs pn n luna septembrie. Lansarea Asociatiei Iasi Capitala Culturala Europeana (AICCE), in 2 mai 2012, organizatie non-guvernamentala si non-profit al carei presedinte este Florin Cintic, director al Arhivelor Nationale Iasi, a reprezentat declansarea oficiala a bataliei culturale pentru castigarea faimosului titlu. Se face si lobby puternic la Bruxelles. Odata cu aceasta lansare, am gandit un eveniment sustinut de doua mari personalitati ale muzicii de jazz romanesti , a precizat Florin Cintic cu ocazia lansarii AICCE, referindu-se la pianistii Harry Tavitian si Ion Baciu Jr. Comisia de Relatii Internationale va fi coordonata de Catalin Ivan, europarlamentar, (din luna iunie 2009, Ctlin Ivan este membru al Parlamentului European, fiind singurul europarlamentar ieean din acest mandat), care a devenit un sustinator al Proiectului Iasi Capitala Culturala Europeana, si care sustine ca in anul 2013, la Iasi vor veni intr-o vizita

18

oficiala Comisia Europeana pentru Cultura: Am confirmarea ca, in anul 2013 Comisia de Cultura din Parlamentul European va veni la Iasi, intr-o vizita oficiala. Comisia de artele spectacolului va fi gestionat de Ioan Holban, directorul T eatrului Luceafrul, iar cea de arte plastice, de artistul Felix Aftene. Au mai fost nfiin ate i comisiile de patrimoniu, de film-video-fotografie, de muzic, de literatur, de industrii creative, de comunicare i de arhitectur.

2 Finantarea Evenimentului
Organizarea bugetului evenimentului: In intervalul anilor 2013-2020 n cadrul programului Iasi CCE vor fi prezentate in jur de 300 de proiecte, nsumnd peste 2000 de evenimente, de la teatru si pictur, muzic, film, dans, literatur, i pn la arhitectur, art contemporan i gastronomie. Valoarea finanrilor alocate pentru proiectele culturale din anul 2020 va fi de aproximativ 25 000 000 de euro, suportate de Primria Sibiu (49% pentru aproximativ200 proiecte), Consiliul Judeean Iasi (aprox.500 000 de euro, pentru 25 de proiecte), Asociaia Iasi Capital Cultural European (15 000 de euro, pentru patru proiecte), Ministerul Culturii (aprox. 5 500 000 de euro, pentru 100 de proiecte) i Comisia European (4 000 000 de euro, pentru evenimentele de nchidere, n baza finanrii acordate orae lor ce au dobndit acest titlu). In ceea ce priveste suma alocata proiectelor de reabiliare si constructii de infrastructura, se preconizeaza a fi cheltuiti in jur de 23 000 000pentru renovarea aeroportului si 40 000 000 euro pentru reabilitarea zonei culturale a orasului, a iluminatului public, a infrastructurii rutiere si culturale. Primaria Iasi-ului a fost atrasa in acest proiect si, deja, s-a avansat suma de 91 milioane de lei pentru reabilitarea Axei culturale a municipiului de pe cele sapte coline. Din pacate, cultura cu care ne mandrim este ca si absenta din preocuparile Primariei, in pofida pretentiilor de capitala culturala , spune jurnalistul Alex Zanoaga, revoltat ca edilii au permis ca un oras rival in aceasta competitie, Cluj-Napoca, sa-si 19

promoveaze imaginea de potentiala capitala culturala chiar pe panourile stradale din centrul Iasi-ului. Nu doar proiectele culturale vor absorbi sume de bani substaniale, ci investiii vor fi fcute i n infrastructura urbanistic. In momentul de fata, autoritatile financiare ale orasului nu au votat acest buget sau i-au luat angajamente financiare, decat in pentru o mare parte pentru o parte dintre modernizarile de infrastructura. Un buget se va vota in cursul anului 3013, odata cu realizarea unui program Iasi, Capitala Culturala Europeana 2020. Suma cheltuielilor strict planificate pentru programul evenimentului este in jur de 88 000 000 de euro. De asemenea, conducerea locala isi propune sa atraga cati mai multi sponsori in program. Exemplu al calendarului conform caruia conducerea orasului se va angaja in realizarea programului:

Anul Suma mil.Eur o

2013 2

2014 13

2015 10

2016 7

2017 8

2018 10

2019 13

2020 25

Programul Cultural i propune s ating trei obiective principale: de a promova mobilitatea trans-frontier a celor care lucreaz n sectorul cultural, pentru a ncuraja circulaiei transnaionale a realizrilor culturale i artistice, precum i pentru a promova dialogul intercultural. Pentru realizarea acestor obiective, programul susine trei componente de activiti: aciuni culturale, la nivel cultural organismele europene, precum i activitile de analiz i diseminare. Ideea de baz a acestei componente este de a ajuta organizaiile, cum ar fi teatre, muzee, asociaii profesionale, centre de cercetare, universiti, institute culturale i autoriti publice din diferite ri participante la program s coopereze, astfel nct diferite sectoare s poat lucra mpreun i extinde lor culturale 20

i ajunge artistic la nivel transfrontalier. Cooperarea ntre organizaiile culturale primete cea mai mare parte din bugetul programului global (aproximativ 77%). Programul Capital Cultural European are datoria ca, pe lnga recunoasterea oficiala a vietii si mostenirii culturale de exceptie pe care o are orasul Iai, sa ncurajeze comunitatea sa dezvolte si sa imagineze modalitati inovatoare de dezvoltare prin actiune culturala. Programul este gndit astfel nct sa promoveze cooperarea culturala si sa celebreze destinul european al orasului Iai printr-un program cultural cu dimensiuni si semnificatie europeana. Programul Capitala Culturala Europeana este gndit astfel nct sa ofere oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism, patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile. Programul pune cultura n centrul vietii orasului si cauta n ea inspiratie pentru a conduce comunitatea spre viitor. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI Iai Capitala Europeana a Culturii 2020 Programul Iai Capitala Europeana a Culturii 2020 urmareste sa ofere finantare proiectelor de calitate care ncurajeaza inovatia si creativitatea, care dovedesc o valoare europeana reala si care reflecta preocuparile actuale si ariile de interes ale operatorilor culturali. n acest scop, fiecare dintre proiecte trebuie sa urmareasca temele generale de interes stabilite n conformitate cu obiectivele Programului. Toate proiectele care vor fi aprobate n cadrul Programului Iai Capitala Europeana a Culturii 2020 trebuie sa se adreseze cel putin uneia dintre aceste teme: - Viziunea artistica / interesele pe termen lung ale comunitatii - Cultura traditionala / cultura contemporana - Artele clasice / artele populare - Evenimente culturale de mare anvergura si vizibilitate / initiative locale - Centrul urban / periferia - Institutiile culturale / grupurile artistice independente si artisti individuali - Nume internationale / talente locale - Activitati uzuale / proiecte noi

21

- Atractivitate turistica / nevoile populatiei - Atragerea tinerilor si proiectelor de amatori Evenimentul, organizarea lui cu succes. Crearea unei pagini web Desigur, depinde de proportia evenimentului, dar este foarte important s aveti toate informatiile concentrate ntr-un singur loc: cum se face nscrierea, care este programul exact si detalii despre spekeri. Oamenii ar aprecia dac tosi speakerii ar avea un scurt rezumat si mai multe detalii despre ei ca modele prezente s educe; doar functia persoanei poate fi un detaliu dezamgitor. O strategie de integrare n social media Facebook Crearea unei pagini care s promoveze evenimentul si care s ofere ceva inedit. Oamenii ador promotiile, iar dac dup eveniment prelungiti sesiunea de ntrebri si rspunsuri pe pagina de Facebook aveti toate sansele s i cuceriti. Vom crea un grup nchis unde oamenii pot s posteze nterbri si dup ce evenimentul se termin si n plus i veti ajuta s ti ptreze contactele nou create. Ar fi interesant ca urmtoarele noi evenimente tinnd cont de dorintele lor si i puteti antrena n conversatii organiznd sesiuni de ntrebri si rspunsuri cu invitati care prezint interes pentru ei.

22

IV. Infrastructura orasului Iasi

Transport si accesibilitate Accesul facil n ora este realizat prin intermediul reelei de mijloace de transport n comun i prin arterele rutiere (E58, E583, E85) i pietonale moderne. Aeroportul Internaional Iai, situat la 10 minute de centrul oraului, face legtura cu principalele localiti din Romnia, dar i cu marile capitale europene. n oras sunt patru gri: Gara Iasi Gara International Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola si o statie de triaj la Socola. Municipiul Iasi este conectat prin legturi directe cu principalele orase ale trii si cu Republica Moldova. Reteaua de strzi a orasului, dezvoltat n ultimii 50 ani, o continu pe cea din evul mediu, asigurnd un trafic fluent, cu exceptia orelor de vrf . Transportul n comun este asigurat prin tramvaie autobuze si microbuze. Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor orasului. Toat reteaua din Iasi are ecartament metric. a) Transportul feroviar Iasi este un nod feroviar aflat la intersectia dintre Magistrala Furei - Tecuci - Iasi - Ungheni, linia principal Iasi - Pascani si ramificatiile Iasi - Dorohoi, Iasi - Hrlu. n prezent, Gara Iasi se afl ntr-un proces de renovare, nceput n anul 1989, cu termen de finalizare neasumat. b) Transportul aerian n partea estic a orasului se afl Aeroportul International Iasi cu o aerogar modernizat si cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m. Din Iasi se asigur 23

legturi directe cu Bucuresti, Timisoara, Roma si Viena, iar n timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter precum Antalia, Alania, Kemer din Ianuarie 2013 zboruri directe catre Italia, Franta, Germania.

c)Transportul rutier Exist planuri pentru realizarea unei autostrzi Est-Vest (Autostrada Trgu Mures-Iasi), ce va face legtura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Trgu Mures, a unei sosele de centur, care s preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Bncil, care s fac legtura ntre cartierele Alexandru si Pcurari, cu nceperea lucrrilor planificat pentru nceputul anului 2008. d)Transportul n comun n anul 1898 Primria ncheie primul contract cu firma german A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi. Astzi, transportul n comun este asigurat prin tramvaie, autobuze si microbuze, de ctre Regia Autonom de Transport Public Iasi si prin autobuze si microbuze de ctre operatorul privat Unistil. Printr-un mprumut de la BERD s-a nceput reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului si a cilor de rulare tramvai. Tramvaie Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor orasului . n 1989, reteaua electric de tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare, cumulnd 35 km de cale dubl activ pe trasee. n 1997 linia de tramvai Podu Ros - C.U.G. II a fost suspendat, aceasta urmnd a fi reabilitat. Ca urmare a lucrrilor de reabilitare a liniei de tramvai, ncepute n 2008, circulatia tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprit pn la terminarea lucrrilor. Iasul detine si un tramvai ultramodern care beneficiaza de conditii de lux si anume tramvaiul model GT4 cu aer conditionat , scaune tapitate, geamuri termopan izolate fonic. Conducatorul tramvaiului se va orienta cu ajutorul unui sistem de monitoare si de camere video care vor da informatii despre pozitia calatorilor fata de tramvai, dar si despre traficul din imediata apropiere.

24

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic Activitatea turistic este susinut, de asemenea, de cele 63 structuri de primire turistic (cu o capacitate de cazare de cca. 3000 locurin anul 2004), cu multiple posibiliti de dezvoltare i diversificare. Indicele de utilizare net a locurilor de cazare n luna septembrie a anului 2011 a fost de 34,3% pe total structuri de cazare turistic, mai mic cu 2,8% dect cel din luna septembrie a anului 2010 (37,1%). Pe tipuri de structuri de primire turistic, cei mai ridicai indici de utilizare net a locurilor de cazare s-au nregistrat la hoteluri (41,4%) i vile turistice (28,6%). Judetul Iasi 2005 68 16 2 7 14 6 7 9 3 1 2006 54 16 2 1 2 2 6 10 8 4 1 2007 54 15 2 1 2 2 6 11 9 3 1 2008 53 16 2 1 2 1 6 11 8 3 1 2009 74 23 1 1 2 6 24 8 6 1 2010 66 22 1 2 1 23 8 6 1

TOTAL Hoteluri si moteluri Hoteluri pentru tineret Cabane turistice Campinguri-casute Vile turistice si bungalouri Tabere de elev si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hosteluri Moteluri

Sursa: Cercetri statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice i fizice

25

Sursa: Cercetri statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice i fizice Planuri si proiecte de viitor Primarul orasului doreste ca in anii urmatori sa : finalizeze lucrrile de investiie de la complexul de agrement Ciric Finalizarea pasajului subteran din Fundaie Refacearea a unui nr de 11 strazi si 3 parcari Reabilitarea zonei culturale a orasului (centrul istoric Renovarea aeroportului 1.Zona de agrement Ciric Investitia de peste 46 milioane de lei, a fost demarata in anul 2011 si se prefigureaza finalizarea ei in luna iulie 2012. Proiectul include amenajarea drumurilor si aleilor, construirea de piste pentru biciclisti, amplasarea de banci si cosuri de gunoi, de fantani arteziene, foisoare, jardiniere si corpuri de iluminat. De asemenea, proiectul include constructia de debarcadere si pontoane si a unui telescaun . Obiectiv: Prin acest proiect se dorete modernizarea, reabilitarea i reorganizarea zonei de agrement Ciric, astfel nct s devin o zon atractiv din punct de vedere turistic. Va fi o zona sportiv cu terenuri i activiti diverse. Pe lng lucrrile de infrastructur i de epurare a lacului, sunt vizate amenajarea unor zone pentru paintball sau minigolf i alte activiti pentru petrecerea timpului liber. Printre atraciile cuprinse n

26

zona de agrement se mai numr zonele de joac pentru copii, zone de escalad, zone crare copaci, zonele de picnic i terenuri de sport pentru tenis, handbal, baschet sau volei. Implementarea proiectului const n crearea unui complex de agrement cu urmtoarele funcionaliti: 1) Amenajri exterioare Circulaii (carosabile, pietonale, piste de bicicliti, drumuri de halaj) mprejmuiri Reele exterioare Mobilier urban (Bnci, Couri de gunoi, Cimele de ap, Fntni arteziene, Bariere, Bolarzi, Panouri informative, Corpuri de iluminat, mprejmuiri locale grdulee, Jardiniere, Pergole, Foioare) Platforme colectare deeuri 2) Amenajri plaje i piscine (Piscin - aduli i copii, Construcii anexe - vestiare, duuri, toalete, spaii depozitare, spaii administrative, spaii prim-ajutor, turn observaie) 3) Activiti agrement (Locuri de joac copii, Zid de escalad, Echipament de simulare i structuri gonflabile, Plimbare n copaci, Spaii relaxare, Zone de picnic) 4) Terenuri de sport (Teren de minigolf, Teren paintball, Teren fotbal nierbat, Teren multifuncional (tenis/hanbal/baschet), Teren tenis de mas, Construcii anexe - vestiare, duuri, toalete, depozite, spaii administrative; gradene; mprejmuiri) 5) Debarcadere i pontoane (Garaj brci i hidrobiciclete, Amenajare ramp debarcare, Spaiu administrativ) 6) Telescaun.

27

Sursa: http://www.primaria-iasi.ro/ciric/plan.htm 2. Complexul Palas Situat n centrul istoric, n apropierea Palatului Culturii, ansamblul urbanistic PALAS este un veritabil "oras in inima orasului". Palas este cea mai mare investitie privata realizata vreodata in Moldova, bugetul alocat pentru realizare depasind 260 milioane de euro. Complexul Palas are dimensiune regionala si cuprinde: spatii comerciale cladiri de birouri hoteluri, apartamente, o gradina publica, cinema multiplex, teatru de vara patinoar sezonier Palas Mall are 132 magazine, food court cu 1.300 locuri, Village Cinemas cu 9 sali si una de tip VMAX, cafenele, supermarketul Auchan si zone de joaca pentru copii.

28

Pe langa mall, va fi dezvoltata o zona de shopping street, cu 35 de magazine. Lucrarile au inceput in anul 2007 iar finalizarea proiectului va avea loc in anul 2014. Proiectul PALAS a fost premiat, in anul 2007, la Cannes, in cadrul Targului International de Retail si Real Estate MAPIC, la categoria Best Retail Development over 20.000 sqm. 3. Pasaj subteran in intersectia Fundatie Orasul Iasi va avea un pasaj subteran in intersectia de tip rond din zona Fundatie -Bibilioteca Centrala Universitara.Numele pasajului va avea rezonanta poetica, purtand numele poetului Mihai Eminescu si va avea : o lungime de 286 de metri 10 metri latime si 5 metri inaltime benzi de circulatie care vor avea 3.5 metri, prevazute cu trotuare de 1.5 metri pe de o parte si de alta a partii carosabile. Cel mai interesant aspect al acestui proiect este iluminarea pasajului care pe timp de zi va fi iluminat cu lumina naturala. Odata cu finalizarea pasajului subteran, problemele de trafic din zona rondului din Fundatie vor fi rezolvate . Proiectul a fost demarat in 16.09.2010 si va fi finalizat in 16.08.2013. Odata cu finalizarea pasajului subteran, problemele de trafic din zona rondului din Fundatie vor fi rezolvate, fluidizarea traficului realizandu-se din sensurile dinspre strada Pacurari i bulevardul Independentei. Proiectul municipalitii ieene are o valoare total de 90.792.098 lei i este finanat prin intermediul Planului Operaional Regional Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere, avand perioada de implementare 16.09.2010 16.08.2013 . Specificaii tehnice: a) Refacerea reelei stradale (L=6.330,10 ml.; S. carosabil=123.421,24 mp.) os. Pcurari, Str. Pcurari, Piaa Mihai Eminescu, Bd. Independenei, Str. Elena Doamna b) Refacerea i modernizarea tramei stradale, astfel: - reabilitarea spaiilor pietonale aferente strzilor reabilitate (trotuare) S= 33.403,62 mp.

29

- crearea de piste de bicicliti aferente strzilor reabilitate (os. Pcurari + Str. Pcurari), S. pist = 7535,12 mp. - mbuntirea sistemului de marcaj rutier: 35,39 km de marcaje rutiere longitudinale simple i duble; 2.720 mp. de marcaje rutiere transversale; 435 bucati de semne rutiere c) Construirea unui pasaj subteran pasajul Mihai Eminescu (L= 286.43 m; l = 10 m; h = 5m) cu dou benzi pe fiecare sens de circulaie de 3,5 m fiecare i 2 trotuare de 1,5 m de o parte i de alta a prii carosabile (pentru vizitarea cminelor de utiliti); rampe de acces dinspre Str. Pcurari i Bdv. Independenei d) Reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Elena Doamna: 1.184 ml. cale simpl (suprafa platform tramvai 2960 mp.) 4. Refacerea a 11 strazi si a 3 parcari Prin proiect se are n vedere reabilitarea unui numr de 11 strzi cuprinse n perimetrul dintre bdul tefan cel Mare i Sfnt i Bdul Independenei Totodat, i trei parcri vor fi modernizate cu bani europeni: parcarea de lng Teatrului Naional, parcarea de pe strada Agatha Brsescu, precum i cea aferent interseciei dintre strada Armean i strada Brboi Toate aceste lucrri nseamn investiii n infrastructura stradal i pietonal de peste 2,5 milioane de euro . Prin intermediul proiectului, 2.524 m de reea stradal va fi refcut, 3.390 mp parcri vor fi reabilitate, 158 locuri de parcare modernizate, 15 dintre acestea fiind spaii destinate persoanelor cu handicap .

30

V. Strategia de comunicare
1.Organizarea unor reuniuni cu reprezentantii U.E pentru abordarea unor subiecte precum teme culturale sau alte subiecte in legatura cu U.E. Aceste dezbateri au un rol important in pregatirea evenimentului. 2. Promovarea evenimentului prin parteneriate cu mass media : TV , radio net atat in tara dar si in strainatate. Promovare prin Facebook- permite tinerea la curent a noutatilor, posibilitatea unor discutii a utilizatorilor pe aceasta tema, atat din tara cat si din alte tari Reclame tv- este una dintre cele mai bune metode de promovare a evenimentului, reclamele tv fiind cele mai vizionate. Reclamele radio- este un mod eficient de promovare a orasului candidat avand si costuri reduse Flyere si fluturasi care sa fie impartite pe strada , accesibile oricarui cetatean pt a fi informat, fiind si o metoda cu costuri reduse. Afise plasate pe cladiri pt a fi vizibile cetatenilor si turistilor. Formarea unor site-uri promocare prin bannere si linkuri 3. Informarea elevilor/studentilor privind desfasurarea evenimentului si organizarea unor cursuri pe teme culturale. 4. Crearea unei identitati vizuale care sa reprezinte orasul, cu forma grafica oficiala a siglei CCE. Crearea unei sigle care sa fie usor retinuta prin cromatica . Aceasta sa fie asociata usor cu orasul, cu ceea ce ofera el, diversitatea cromatica sa reprezinte multitudinea culturala . 5. Formarea unei asociaii Iai Capital Cultural European, organizatie nonguvernamental i non-profit, al crei unic obiectiv este obinerea oraului a titlului . 6. Materialele promotionale utilizate de ctre municipalitate sa reflecte n mod clar c evenimentul capitalelor europene ale culturii reprezint o initiativ a Uniunii;

31

7. Participarea locuitorilor orasului la activitti culturale. Miza este in special legata de atragerea publicului tanar care dispune de mai mult timp liber ,are mai putine responsabilitati familiale si profesionale si o deschidere mai mare pentru experiente culturale Iasul ocupa locul al doilea pe tara, dupa Bucuresti, la fondurile alocate pentru educatie si cultura. Un procent de 49 % din buget este alocat de catre Orasul Iasi comunicarii . Pentru promovarea premiului Melina Mercouri , orasul Iasi are urmatoarele propuneri: Premiul Melina Mercouri trebuie sa devina o valoare simbolica care sa depaseasca cu mult valoarea in sine a premiului. Sa se foloseasca materiale promotionale: pliante, afise etc dar sa se mentioneze ca evenimentul Capitala culturala europeana reprezinta o initiativa a U.E. Aceasta propunere este foarte importanta deoarece clujenii aleg sa petreaca mai mult timp cu prietenii in mediul offline, 64,4% dintre acestia aleg prietenii ca si companie atunci cand merg la evenimente culturale ceea ce ii transforma automat in persoane mai atente la mediul outdoor Informarea publicului ca acest premiu castigat este un prim pas in cursa pentru castigarea titlului de capitala culturala europeana. Atribuirea premiului va continua sa se bazeze pe programe culturale in scopul de a incuraja o dimensiune europeana puternica. Premiul va avea rolul de a mentine orasul candidat ambitios.

32

VI. Evaluarea si monitorizarea evenimentului

1. Evaluarea evenimentului
Orasul Iai este cel mai mare centru economic i cultural al Moldovei i totodata unul din cele mai mari i mai vechi orae ale Romaniei. Orasul este pozitionat n nordestul rii, fiind un important centru comercial nc din epoca medievala datorit geolocatiei, fiind o intersectie a drumurilor dintre Polonia, Ungaria si Rusia. "Orasul vechi" este atractia principala a Iasului si un veritabil centru de evenimente culturale. Este de preferat ca orasul s prevad de la bun nceput un mecanism de evaluare a punerii n aplicare a evenimentului. Orasul trebuie s fie capabil s evalueze modul n care si-a ndeplinit obiectivele stabilite pentru anul n cauz si care este impactul acestora asupra dezvoltrii lui. Reflectia si rigoarea intelectual impuse de procesul de evaluare pot avea, de asemenea, avantajul de a ajuta orasul s mbuntteasc punerea n practic a evenimentului. Unele Capitale precedente au efectuat evaluri (de exemplu, Brugge 2002, Graz 2003, Lille 2004, Cork 2005, Luxemburg 2007, Stavanger 2008, Liverpool 2008). n cadrul evenimentului Iai 2020, Consiliul Local al orasului va lansa Iai Impactul cultural 2020. O initiativ de cercetare a Universittii din Iai, care evalueaz efectele sociale, culturale, economice si asupra mediului de pe urma organizrii de ctre Iai a evenimentului Capitala cultural european 2020. Programul de cercetare examineaz progresele si impactul acestei experiente asupra orasului i locuitorilor lui. Obiectivul este elaborarea unui model de cercetare n vederea evalurii impacturilor multiple ale programelor de regenerare axate pe cultur, care s poat fi aplicat unor astfel de evenimente n Europa. Comisia European are, de asemenea, sarcina de a asigura evaluarea extern si independent a rezultatelor evenimentului Capitala cultural european din anul precedent, n conformitate cu obiectivele si criteriile actiunii pe baza datelor si studiilor de evaluare disponibile n orase. Scopul acestei evaluri este sublinierea modului n care orasul a pus n aplicare evenimentul pe baza obiectivelor lui si a criteriilor evenimentului, precum si msura n care si-a ndeplinit angajamentele luate n etapa de selectionare, acordnd o atentie special valorii adugate europene. Evaluarea, efectuat de un contractant independent, la

33

cererea Comisiei, va oferi o descriere de sintez a punerii n aplicare a evenimentului, inclusiv o analiz statistic si concluzii generale. Ea analizeaz eficacitatea, eficienta si viabilitatea evenimentului. Totodat, evaluarea ia n considerare strategia de comunicare si promovare, precum si posibilul impact al evenimentului asupra dezvoltrii culturale, sociale si urbane pe termen lung a orasului. Pe baza acestui studiu independent, Comisia pune la dispozitia celorlalte institutii europene un raport care este ulterior publicat pe internet.

2. Etapa de monitorizare
ncepnd cu titlurile din 2010 inclusiv, desemnarea oficial a Capitalei culturale europene de ctre Consiliul de Ministri va fi imediat urmat de etapa de monitorizare si orientare. Pe parcursul acestei etape, progresele nregistrate de oras n pregtirea evenimentului sunt monitorizate de un comitet de experti internationali (cunoscut sub denumirea de comitet de monitorizare si de consiliere), compus din sapte experti independensi numiti de Comisie, de Parlamentul European, de Consiliul de Ministri si de Comitetul Regiunilor. Implicarea acestui comitet de experti permite: evaluarea progreselor nregistrate n cadrul pregtirilor; transmiterea de orientri; verificarea respectrii programului european si Orasul si cettenii). n acest cadru, structurile responsabile cu punerea n aplicare a programului si autorittile oraselor n cauz vor fi invitate s ntlneasc n dou rnduri comitetul de monitorizare si de consiliere pe parcursul perioadei de monitorizare: prima ntlnire are loc cu doi ani naintea evenimentului, iar a doua ntlnire, cu opt luni naintea lui. Mai precis, monitorizarea poate fi mprtit n urmtoarele faze: Monitorizarea intermediar: Cu doi ani naintea evenimentului, la initiativa Comisiei, comitetul de monitorizare si de consiliere ntlneste structurile responsabile cu punerea n aplicare a programelor si autorittile celor dou Capitale culturale europene desemnate. Cel trziu cu trei luni si angajamentelor pe baza crora au fost selectionate orasele (n special n ceea ce priveste respectarea criteriilor Dimensiunea

34

naintea acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea n aplicare a programelor celor dou Capitale culturale vor prezenta n fata Comisiei un raport privind progresele nregistrate n legtur cu programul prezentat n etapa de selectie, precum si cu angajamentele luate la momentul respectiv. Raportul care trebuie transmis de fiecare dintre cele dou orase se va baza pe subiectele abordate n fisa Propunere de candidatur. El va prezenta progresele nregistrate n raport cu rspunsurile consemnate n faza de selectie n aceast fit. Comitetul de monitorizare utilizeaz acest document si contactele stabilite cu orasele cu ocazia reuniunii pentru a ntocmi un raport luate. Monitorizarea final: Cel trziu cu opt luni naintea evenimentului, comitetul de monitorizare se ntlneste cu structurile responsabile cu punerea n aplicare a programelor si cu autorittile celor dou Capitale culturale desemnate pentru a evalua activitatea de pregtire de pn la momentul respectiv si msurile care mai trebuie luate. Cel trziu cu trei luni naintea acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea n aplicare a programelor transmit Comisiei un raport privind progresele nregistrate, ntocmit n conformitate cu aceleasi principii ca cele descrise mai sus. Acest raport va aborda, de asemenea, progresele nregistrate n raport cu recomandrile formulate de comitet cu ocazia fazei de monitorizare intermediar. Comitetul de monitorizare utilizeaz acest document si contactele stabilite cu orasele cu ocazia reuniunii pentru a ntocmi un raport de monitorizare final privind pregtirile pentru eveniment si msurile care mai trebuie luate. de monitorizare intermediar privind pregtirile pentru eveniment si msurile care mai trebuie

Finantarea evenimentului: Calculul Bugetului

Avem nevoie de un plan al activittilor de marketing, cel putin la nivel anual, pentru a vedea despre ce sum putem discuta. Exist o ntreag teorie n jurul creia graviteaz procente despre cum ar trebui aloca si banii pentru activittile de marketing. n acelasi timp, n marketing ar trebui fcute investitii direct proportionale cu ritmul n care ne dorim s evolueze evenimentul. Toate acestea depind, ns, de ceea ce face concurenta ta si de modul n care corelezi rezultatele obsinute cu procentele n crestere ale

35

departamentului de vnzri. Asadar, dac am tine cont de regula teoretic, bugetul ar trebuie s fie undeva ntre 2 si 10 % din cifra de afaceri. Dac nu exist un plan de marketing respectiv un buget de marketing, cel mai probabil c activittile desfsurate nu au scopuri precise si nici rezultate care pot fi msurate. n business facem marketing ca s obtinem profit. n concluzie, lucrurile se misc lent n marketing si bugetele sunt cu att mai mici cu ct departamentele consider c primii care trebuie s beneficieze de bugete bune sunt cei de la vnzri care fac mai toat treaba. Cheltuirea Bugetului Un aspect care este neglijat n constituirea unui plan si a unui buget de marketing este mprtirea bugetului pentru: brand, promovare. Nu este recomandat s existe un buget mare, general de preferat ar fi un buget orientat ctre ambele segmente, pentru c fiecare influenteaz n mod diferit vnzrile. Brandul:

aduce plus valoare evenimentului prin garantiile si credibilitatea oferite; poate crea o legtur personal cu utilizatorul; contureaz o reputatie pe termen lung care sustine o rentabilitate si care contribuie la pozitionarea pe piat a evenimentului ce va avea loc; Promovarea:

ofer instrumente si solutii practice care pot fi usor msurate; sprijin eforturile de promovare a campaniilor de marketing online si offline; poate fi usor corelat cu procente de vnzri si poate fi n permanent monitorizat (se pot verifica de unde vin turisti si cum evolueaz relatiile comerciale odat cu dezvoltarea altor actiuni de marketing complementare). n realizarea unui buget se tine cont, asadar, de modul n care se calculeaz dar si cum se cheltuie. Ambele etape sunt la fel de importante, ntruct si exercit influenta asupra succesului afacerii. Fiecare din etape sunt predispuse la erori majore, care de-a lungul

36

timpului au tiat elanul multor startup-uri. Acelasi lucru ar trebui s l fac si departamentul de marketing sau managerul care se ocup de gestionarea bugetului pentru brand si promovare. n teorie, de cele mai multe ori se ntlneste procentul de +10% din bugetul alocat activittilor de marketing, deoarece situatiile neprevzute ar putea da peste cap calculele si cash flow-ul pentru un an ntreg ceea ce este un cosmar pentru toat lumea: manager, contabilitate, vnzri, distributie sau marketing. Analizd rezultatele constant, putem s tinem costurile sub control si putem s vedem marketingul offline si online ca pe un resort care ofer noi oportunitti de dezvoltare a afacerii. Nu trebuie neglijat reputatia pe care o au produsele sau serviciile oferite, s-ar putea s fie principalul motiv pentru care turistii au revenit constant, n acelasi timp aceast reputatie contribuie la o baz solid pe care se poate dezvolta afacerea. Concentrarea eforturilor pentru a-i aduce pe oameni la evenimente trebuie s aib n vizor si modul n care acestia percep evenimentul de capital cultural european: pe scurt modul n care v nteleg calitatea de brand. n final, oamenii le vor povesti prietenilor despre experienta dup participarea la eveniment si toate aceste povestioare, cu not pozitiv sau negativ vor face parte din reputia perceput de ei in cadrul evenimentului.

37

VII. Informatii suplimentare

Am putea ncepe prin a spune c Iaul este capitala cultural a Moldovei i este, de departe, cel mai frumos ora, singurul in care ai vrea s petreci o vreme. Universitatea, teatrul i filarmonica concureaz cu cele din Bucureti care era abia un targ cand Iaul a devenit scaun domnesc i dau un aer sofisticat, intreinut i de numrul mare de studeni strini (Ghidul Rough Guide: Romania.) Cele mai importante obiective cu tent cultural ar fi urmtoarele: Biserica Sf. Nicolae Domnesc, cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurat integral la sfrsitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Mnstirea Golia, mrturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitan, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu Masa Umbrelor, aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale Mihail Sadoveanu, George Toprceanu, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Biblioteca Universitar Mihai Eminescu, fondat ca bibliotec a Academiei Mihilene. Alte monumente importante din perioada medieval sunt: Mnstirea Galata, din timpul lui Petru chiopul, Biserica Sfntul Sava, (nc. sec. XVII), bisericile Brboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mnstirea Cettuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mnstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oras a fost ntemeiat la jumtatea sec. XVIII n jurul Mnstirii Sfntul Spiridon, al crui nume l poart si astzi. Spitalul Sfntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. Are atuurile lui, istorice, culturale, de ordinul initiativelor si energiilor umane, de asemenea. Nu vreau sa pedalez pe argumentele trecutului: monumente istorice si religioase, mai larg, culturale, sirul de nume proeminente in succesiunea secolelor, cat si in edificarea procesuala a culturii nationale, la care Biserica, Universitatea ieseana, Teatrul National purtand numele Vasile Alecsandri", mai tanarul Luceafarul", publicatii de nivel european (Convorbiri literare", Viata romaneasca"), grupari literare si artistice legate de astfel de reviste si de formele invatamantului artistic la Iasi, ca si, de altfel, un sirul de mari nume - rod al invatamantului superior tehnic in urbea noastra. 38

Mentionandu-le totusi, de vreme ce nu pot fi ignorate, mult mai important imi apare criteriul de calitate privind manifestarile culturale din Iasul de azi. Argumente puternice, in cazul unei candidaturi, sunt, evident, fortele de cercetare, personalitatile Universitatilor si ale Filialei Iasi a Academiei Romane, principalele institutii artistice, filialele Uniunilor de creatie, edituri ca Polirom, Junimea, Institutul european si altele inca. Si nu se poate spune ca agenda culturala curenta a orasului ar fi saraca, nu ar oferi destule tentatii" rasplatite prin satisfactii si bucurii intelectuale, estetice: expozitii, concerte, spectacole, conferinte si dezbateri, lansari de carte, doctorate cu teme de interes si pentru un public mai larg... Primul Festival internaional n Educaie, organizat la Iai. Festivalul ar urma s fie organizat n luna mai anul viitor, timp de apte zile. n aceast perioad, ieenii vor putea participa la expoziii, spectacole de teatru, trguri educaionale i de carte, lecturi i concerte de muzic clasic n aer liber, pe traseul Rond Agronomie-Copou-strada Alexandru Lpuneanu-bulevardul tefan cel Mare-Palatul Culturii. Turism Sunt vizibile unele aspecte pozitive: Numrul unitilor de cazare este intr-o cretere uoar, dar, din nefericire, lipsesc din regiune lanurile hoteliere internaionale. O privire asupra numrului de IMM-uri, hotelurile i restaurantele aparin sectorului cu cea mai rapid evoluie. Dar exist, de asemenea, i unele aspecte negative: Lipsete inc o organizaie turistic central profesional, care s includ i s fie sprijinit de toate afacerile legate de turism din Iai i din imprejurimile municipiului Iai. Aceast organi - zaie poate furniza informaiile turistice necesare, coerente, ghiduri, hri, rezervri pentru cazare i s fie vizibil pentru vizitatorii straini. Reprezentante culturale Dup reinstaurarea regimului democratic n Romnia n anul 1990, au fost deschise la Iasi mai multe centre culturale strine. n prezent, functioneaz n municipiul Iasi: Centrul Cultural Francez Centrul Cultural German Iasi Centrul Cultural Britanic (British Council) 39

Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor Centrul Cultural Elen Panellinion

40

Bibliografie:
http://www.clubromania.ro/romania/counties/iasi/index_ro.htm http://www.laiasi.ro/despreiasi/obiective/1.htm http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1654 http://flacaraiasului.info/iasul-viitoare-capitala-culturala-a-europei/ http://infois.ro/?p=2924 http://curierul-iasi.ro/category/iasi-capitala-culturala-europeana http://www.altiasi.ro/ http://coliasmuseo.files.wordpress.com/2010/05/raport-cercetare-studentii-sievenimentele-culturale.pdf http://www.bzi.ro/cel-mai-modern-tramvai-din-iasi-intra-in-circulatie-in-aceasta-lunafoto-337138 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i http://adevarul.ro/continut/stiri/iasi-capitala-culturala-europeana http://curierul-iasi.ro/bilant-10-obiective-importante-in-2012-7494 http://curierul-iasi.ro/un-nou-proiect-cu-bani-europeni-refacerea-a-11-strazi-si-3-parcari7406 http://www.primaria-iasi.ro/ciric/despreproiect.htm http://www.palasiasi.ro/ http://www.iasi.insse.ro/main.php?pageid=519 http://www.iasivezi.com/pasaj-subteran-in-intersectia-fundatie-iasi/ http://adevarul.ro/news/societate/lupta-titlul-capitala-culturala-europeana-continua-aflatipregateste-oras-galerie-foto-1_50aeba157c42d5a6639f9e00/index.html# http://www.opiniatimisoarei.ro/bani-ioc-implicare-zero-timisoara-capitala-culturalaeuropeana-vezi-care-este-avantajul-timisoarei-in-fata-clujului/04/10/2012 http://www.domnuleprimar.ro/Proiectul-privind-declararea-IASILOR-drept-CapitalaCulturala-Europeana-lansat-oficial-2013-dpe-ce-s90-a13469.htm http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/ce-planuri-au-orasele-care-vor-sa-fie-capitaleculturale-europene--101652.html

41

http://www.newsiasi.ro/eveniment/actualitate/3006-iasul-critica-clujul-ca-face-dezbaterifolosofice-despre-desemnarea-capitalei-culturale-europene-in-2021-dar-iasul-se-miscaincet-si-foarte-incet.html

42