Sunteți pe pagina 1din 24

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL ECONOMIC VIILOR

ATESTAT
PROFESIONAL

POTENŢIALUL TURISTIC AL
JUDEŢULUI IAŞI

Coordonator:
Profesor: Gabriel Ursuianu
Absolvent:
Markides Samir
clasa a XII-a B

Iunie
2019
CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICĂ A JUDEŢULUI IAŞI..........4
I.1. Aşezarea fizico-geografică...................................................................................................4
I.2. Istoricul judeţului…………………………………………………………………………..4
I.3. Geologie (Petrografie)……………………………………………………………………..5
I.4. Relieful…………………………………………………………………………………….5
I.5. Clima....................................................................................................................................6
I.6. Reţeaua hidrografică……………………………………………………………………….6
I.7. Vegetaţia..............................................................................................................................6
I.8. Fauna....................................................................................................................................7
I.9. Resursele solului…………………………………………………………………………...7
I.10. Resursele naturale………………………………………………………………………..7
I.11. Agricultura……………………………………………………………………………….8
I.12. Aşezările omeneşti……………………………………………………………………….9
I.13. Industria…………………………………………………………………………………9
I.14. Transporturi...…………………………………………………………………………...10
I.15. Turismul…………………………………………………………………………………11

CAPITOLUL II
POTENŢIALUL NATURAL AL JUDEŢULUI IAŞI…………………………………...12

CAPITOLUL III
POTENŢIALUL ANTROPIC AL JUDEŢULUI IAŞI…………………………………...15

CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR...............................................................21

CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ – PACHET TURISTIC ÎN JUDEŢUL IAŞI.......................................26
INTRODUCERE

Judeţul Iaşi este aşezat în partea de nord-est a României şi ocupă partea centrală a
Podişului Moldovenesc. Are o suprafaţă de 5,476 km² şi o populaţie de 723,553 de locuitori,
ceea ce reprezintă 2,3% din municipiul Iaşi, unul dintre marile oraşe ale României.

Este unul din vechile oraşe ale ţării şi cel mai însemnat centrul cultural, politic şi
administrativ al Moldovei. Ca aşezare, este mai vechi decât întemeierea statului feudal al
Moldovei. În săpăturile arheologice de pe şoseaua Nicolina au fost găsite urme de aşezări din
prima epocă a fierului şi din secolele al IV-lea, al XI-XII-lea, al XVII-XVIII-lea.

Judeţul Iaşi este uşor accesibil, fiind legat de restul ţării printr-o reţea rutieră şi
feroviară dezvoltată. Nodul de transport cel mai important al judeţului şi unul dintre marile
puncte rutiere şi feroviare ale ţării, este oraşul Iaşi, care în acelaşi timp este situat şi pe artera
internaţională România-Rusia. Cele mai importante căi ferate sunt cele care unesc Iaşul de
Vaslui, Bârlad şi de Paşcani. O ramificaţie de la Polul Iloaiei face legătura cu Hârlău. O altă
linie, cu trafic mai puţin intens decât primele două, este cea care leagă Iaşul de Dorohoi şi se
desprinde din calea ferată Iaşi-Paşcani, la Leţcani. Acestor căi de comunicaţie li se adaugă
şoselele modernizate Iaşi-Vaslui şi Târgul Frumos-Săbăoani. Traficul cel mai intens rutier se
face pe traseele Iaşi-Vaslui, care leagă centrul Moldovei de sudul ţarii şi Iaşi-Paşcani cu
ramificaţia Târgu Frumos-Săbăoani, care leagă centrul Moldovei cu Valea Siretului şi cu zona
muntoasă.

Prin bogaţia obiectivelor istorice şi social-culturale şi prin frumuseţea şi varietatea


peisajelor naturale, judeţul Iaşi se încadrează printre zonele de mare atracţie turistică ale ţării.

Am ales judeţul Iasi, deoarece este unul dintre judeţele cu un potenţial turistic foarte
ridicat, este bogat în resurse naturale şi antropice pe care oamenii le pot vizita.

În zona Iaşului, turiştii, pot vizita foarte multe biserici, muzee, Grădina Copou,
Grădina Botanică. Toate aceste obiective turistice atrag foarte mulţi turişti, atât din ţară, cât şi
din străinătate. Amatorii de privelişte panoramică asupra Iaşului urcă dealul Cetăţuia, unde se
află o ctitorie a Voievodului Gheorghe Duca şi prin pădure, într-o plimbare plăcută mai înspre
sud, se ajunge la schitul Tărâţa şi puţin mai încolo, la schitul Hlincea.
CAPITOLUL I

PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICĂ A JUDEŢULUI IAŞI

I.1. Aşezarea fizico-geografică


Judeţul Iaşi este aşezat în partea de nord-est a României şi ocupă partea centrală a
Podişului Moldovenesc. Are o suprafaţă de 5,476 km² şi o populaţie de 723,553 de locuitori,
ceea cereprezintă 2,3% din teritoriu şi 3,39% din populaţia României. 1Aşezarea a început a
se înfiripa pe stânga Bahluiului, ocupând întâi terasele şi coasta dinspre dealul Copou. Cu
timpul, s-a întins până în dealurile Ciric şi Şorogari, apoi Galata şi Cetăţuia, până peste
colinele Socolei, spre Repedea şi Bucium. Ca aşezare, este mai vechi decât întemeierea
statului feudal al Moldovei. 2

I.2. Istoricul judeţului Iaşi


Oraşul Iaşi este unul din vechile oraşe ale ţării şi cel mai însemnat centru cultural,
politic şi administrativ al Moldovei. În săpăturile arheologice de pe şoseaua Nicolina au fost
găsite urme de aşezări din prima epocă a fierului şi din secolele al IV-lea, al XI-lea, al XII-lea,
al XVII-lea, al XVIII-lea. 3
Numeroase monumente istorice şi de artă sunt concentrate în oraşul Iaşi. Cu circa
200.000 de ani în urmă, pe aceste locuri au trăit oamenii paleoliticului, iar mai apoi teritoriul
şi împrejurimile oraşului au fost cuprinse în aria culturii neolitice Cucuteni. Au fost
identificate numeroase aşezări din secolul al VII-lea şi al XIV-lea, dovedind o continuă
locuire a acestor pământuri. Invazia tătărească din anul 1241 a pârjolit multe aşezări de pe
aceste meleaguri, care şi-au reluat activitatea abia către sfârşitul secolului al XIII-lea. În
perioada de sfârşit a secolului al XIV-lea, oraşul Iaşi era menţionat ca şi târg.

Încă de timpuriu, dar mai ales după ce a devenit capitala Moldovei, oraşul Iaşi a fost
un mare centru de cultură. Cărturari renumiţi ca: Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu, Grigore
Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce sunt numai câţiva dintre cei care au pus
piatra de temelie a culturii noastre naţionale. În anul 1641, la Iaşi funcţiona Şcoala Vasiliană,
prima şcoală din istoria oraşului. Vasile Lupu a aşezat în localul de la Trei Ierarhi o tiparniţă
de sub teascurile căreia au ieşit multe cărţi în limba română. Mai apoi Iaşul devine un mare
centru cultural şi economic al ţării, un oraş cu largi perspective de dezvoltare.4

1
Vasile Cucu, Marian Ştefan- România, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, p.283
2
I. Constantinescu, România de la A la Z – Dicţionar turistic, Editura Stadion Bucureşti-1970, p.195
3
I. Constantinescu, România de la A la Z – Dicţionar turistic, Editura Stadion Bucureşti-1970, p.195
4
Vasile Cucu, Marian Ştefan- România, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, p.285
I.3. Geologie (Petrografie)
Un interes deosebit din punct de vedere ştiinţific şi turistic îl reprezintă rezervaţia
geologică şi floristică a Dealului Repedea, a cărui valoare a fost pusă în evidenţă prin
cercetările efectuate de primul geolog român George Cobălcescu.5

I.4. Relieful
Relieful este deluros şi este format din trei subunităţi geomorfologice ale Podişului
Moldovenesc: Câmpia Moldovei, Podişul Central Moldovenesc şi Podişul Sucevei. În nord-
est se desfaşoară partea sudică a Câmpiei Moldovei (Depresiunea Jijia-Bahlui), care ocupă
aproape jumătate din teritoriul judeţului. Aceasta este formată dintr-o succesiune de coline
joase (150-180 m), cu văi largi şi inundabile. Este mărginită în partea de sud de Podişul
Central Moldovenesc, puternic denivelat faţă de Câmpia Moldovei, prin cunoscuta Coastă a
Iaşilor (391 m). În partea de vest se desfăşoară Podişul Sucevei care ocupă ¼ din teritoriu, cu
înălţimi ce depăşesc 580 m în Dealul Mare al Hârlăului. Aproximativ trei sferturi din
suprafaţa judeţului este teren agricol şi circa 18% este ocupată de păduri. Reţeaua hidrografică
este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri, rezultate prin lucrările
hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor, pentru stocarea excesului de apă
necesară în perioadele secetoase. Partea de est a teritoriului este limitată de râul Prut. În el
deversează Jijia, Bahluiul şi Bahlueţul care străbat cea mai mare parte din zonele de nord şi
centrală a judeţului.
Pe teritoriul judeţului sunt peste 140 iazuri, cu o suprafaţă de 4300 ha şi o capacitate
de stocare ce depăşeşte 100 mil. mc apă la nivel normal de retenţie. Aceste iazuri au efecte
benefice atât asupra climatului, cât şi prin folosinţele lor în piscicultură, irigaţii, sport şi
agrement, s.a.6

I.5. Clima
Clima are un accentuat caracter temperat continental, datorită influenţei maselor de aer
estice, cu ierni aspre şi veri călduroase şi o variaţie a temperaturii între - 30ºC şi 40ºC şi cu
precipitaţii medii cuprinse între 500 şi 600 mm anual şi un regim eolian dominat de vânturi
estice.7
Teritoriul judeţului Iaşi aparţin în cea mai mare parte sectorului cu climă continentală
şi parţial districtelor de nord şi sud ale ţinutului climatic al Podişului Moldovei şi al
Depresiunea Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiş,
ariile depresionare inclusiv culoarele de văi principale joacă un rol deosebit în crearea de

5
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994, p.400
6
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994, p.400
7
Cucu, Marian Ştefan- România, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, p.283
diferenţieri în câmpul de repartiţie teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic
are o pronunţată nuanţă continentalitate influenţată iarna de anticiclonul continental termic
eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor.8

I.6. Hidrografia
Cuprins între văile Prut şi Moldova, judeţul Iaşi are o reţea hidrografică bogată,
reprezentată de râurile Prut cu afluenţii săi Jijia şi Bahlui şi Siret. Iar în sud de cursurile
superioare ale afluenţilor Bârladului, râurile au un regim de scurgere variabil, cu viituri mari
primăvara şi toamna, cu debite mai mici vara, ceea ce pune foarte acut problema irigaţiilor şi
a alimentaţiei cu apă a aşezărilor omeneşti.9

I.7. Vegetaţia (Flora)


Unităţile fizico-geografice de pe teritoriul judeţului imprimă diversitatea covorului
vegetal.
Zona silvostepei ocupă ce mai mare parte a judeţului. Ea este caracterizată prin păduri
de stejar în amestec cu arţar tătăresc, ce se mai păstrează doar pe suprafeţe foarte mici.
Zona pădurilor de foioase ocupă o suprafaţă restânsă în valea judeţului fiind
reprezentată prin păduri de stejar, în amestec cu gorun sau carpen, ulm, tei, frasin. Pajiştile
secundare se prezintă ca o extindere a zonei de silvostepă în domeniul pădurii.10

I.8. Fauna
În păduri sunt prezentate specii ca: mistreţul, veveriţa, căpriorul, iar în silvostepă,
popândăul. Aici sunt aclimatizate iepurele de vituină, fazanul şi bizamul. În lunca Prutului se
întâlneşte şi câinele enot. Râurile permanente sunt favorabile dezvoltării bibanului, crapului
şi cleanului, iar în apele Prutului şi somnului. În bălţile din luncile Prutului şi Siretului
întâlnim păsări de baltă ca: lişiţa, raţa sălbatică etc.11

I.9. Resursele solului


Mai puţin variate, sunt reprezentate prin roci utile şi materiale de construcţii şi ape
minerale. Se găsesc: calcare oolitice şi gresii calcaroase în dealurile din sud (Bărbăteşti,
Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Pietrăria etc.) şi vest (Deleni, Strunga etc.); argile
(Ciurea, Podul Iloaiei, Vlădiceni, Tansa); nisip cuarţos (Lespezi); balast în luncile şi terasele
principalelor râuri (Mirceşti, Mogoşeşti-Siret, Lespezi). Apele minerale, în majoritate

8
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.551
9
Cucu, Marian Ştefan- România, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, p.283
10
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.554
11
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.554
sulfuroase şi cu caracter ascensional, sunt în prezent folosite la Strunga şi Nicolin-Iaşi. Apar
la nord de Iaşi, la Breazu.12

I.10. Resursele naturale


Cercetările efectuate, au reliefat resurse de interes local: nisipuri, pietrişuri şi gresii
calcaroase utilizate în construcţii, argilă sarmatică şi cuaternară, bună pentru produse
ceramice, valorificate în localităţile Ciurea, Tomeşti, Holboca, Belceşti, Movileni, Tansa, ş.a.;
Apele minerale predominant sulfuroase, care au calităţi terapeutice în zonele din Iaşi
cum ar fi: Nicolina, Galata, Bucium, Copou, Breazu, Strunga, Cucuteni-Băiceni, Pârcovaci-
Hârlău, Leţcani, Răducăneni ş.a. Fondul funciar cuprinde 73,4% suprafeţe agricole, 17,6% cu
vegetaţie silvică, 2,6% ape şi iazuri şi 6,4% alte categorii.
Un interes deosebit din punct de vedere ştiinţific şi turistic îl reprezintă rezervaţia
geologică şi floristică, Dealul Repedea, a cărui valoare a fost pusă în evidenţă prin cercetările
efectuate de primul geolog român George Cobălcescu.13

I.11. Aşezările omeneşti

În limitele judeţului se află patru oraşe, cu cinci comune suburbane (între care un
municipiu - Iaşi) şi 85 de comune cu 420 de sate. Cel mai mare oraş şi centru social-economic
al judeţului, important centru cultural al ţării, este municipiul Iaşi, cu 269,464 de locuitori.
Celelalte oraşe mai mici ca număr de locuitori Paşcani – 24,618 de locuitori (important nod de
cale ferată), Târgu Frumos, Hârlău sunt centre de reparaţii ale materialului rulant (Paşcani).

Este unul din judeţele cu o istorie foarte bpogată şi străveche, unde s-au făcut
numeroase descoperiri arheologice şi unde au avut loc multe evenimente însemnate din istoria
patriei.14

I.12. Transporturi
Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată existente, municipiul şi judeţul Iaşi are
legături directe, pentru transport de călători şi mărfuri, cu Bucureştiul capitala ţării, cu
localităţile de reşedinţă ale tuturor judeţelor din Moldova, asigurând totodată şi întregul trafic
feroviar internaţional din zona de est a României ce se efectuează dinspre Chişinău-capitala
Republicii Moldova.

12
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.545
13
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994, p.401
14
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.554
Drumurile publice au lungimea de 2334 km. Revenind 42,17 km /1000 kmp din
teritoriul faţă de 30,7 km media ţării, situându-se pe locul 3 între judeţele cu lungimi mari de
drumuri.
Drumurile judeţene şi comunale au o lungime de 1990 km., situând judeţul pe locul 4
faţă de celelalte judeţe, 444 km din acestea fiind modernizate.
Lungimea căilor ferate pe teritoriul judeţului Iaşi este de 284 km. revenind 51,9 km. la
1000 km² din teritoriu (faţă de 47,9 km. media pe ţară) din care circa 132 km. electrificată.
Pentru transporturile feroviare, judeţul şi municipiul Iaşi reprezintă şi sediul Regionalei
de căi ferate române care administrează această activitate în toate judeţele din zona Moldovei.
Prin aeroportul existent, Iaşul are asigurate legături directe cu Bucureşti-capitala
României, cu zona de vest a ţării, prin Arad, iar spre est cu oraşul Chişinău–Republica
Moldova.15

I.13. Turismul
Prestigiosul patrimoniu cultural şi artistic al judeţului, permanentul tezaur folcloric,
rezervaţiile şi resursele naturale: Repedea, Valea Lungă, izvoarele de ape minerale Nicolina,
Strunga, etc., podgoriile vestite de la Cotnari precum şi postura de veritabil nod feroviar şi
rutier, au favorizat din totdeauna un turism susţinut şi eficient, cu multiple posibilităţi de
optimizare şi diversificare.
În afara cadrului geografic specific, cu zone de mare interes turistic, Iaşul se impune
prin obiective de istorie, artă, învăţământ, cercetare, ştiinţă, sport, economie, etc.
În istoria României, municipiul Iaşi a reprezentat leagănul multor momente cruciale.
Aici şi-au avut reşedinţa domnitorii Moldovei, aici s-a înscris în zbuciumata istorie a ţării unul
din cele mai însemnate acte de neam şi anume Unirea Principatelor Române: Moldova şi
Muntenia. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul
nostru îl nutrea din totdeauna, fiindcă Unirea visul tuturor românilor, era un vis scump venind
din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu
”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a. Datele şi
faptele epocii sunt prezentate în Muzeul Unirii.
Tot aici, în Iaşi mai găsim și Palatul Ruginoasa unul din obiectivele de mare însemnate
turistică.
Printre atracţiile turistice se încadrează, de asemenea, numărul mare al caselor
memoriale, al muzeelor, al lăcaşurilor de cult şi al şcolilor de toate gradele. 16

15
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994,p.404
16
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994,p.405, p.406
CAPITOLUL II
POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDEŢULUI IAŞI

Dispunând de un relief atrăgător pentru turişti, judeţul Iaşi deţine o gamă variantă de
resurse turistice naturale caracterizate prin prezenţa numeroaselor râuri, fenomene şi structuri
geologice, rezervaţii naturale etc.

1. RÂURI
 Bahlui (Iaşi)
Râu, afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). Are o lungime de 104
km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 km².
 Jijia (Iaşi)
Râu în Nord-Estul ţării, afluent al Prutului pe teritoriului comunei Gorban (judeţul
Iaşi). Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 km².
 Moldova (Iaşi)
Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi
o suprafaţă a bazinului de 4326 km².
 Prut (Iaşi)
Râu în extremitatea de Nord-Est şi Est a României, afluent al Dunării, la 15 km Est
de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul
României (al treilea râu ca lungime al ţării, dupa Dunăre şi Mureş). Suprafaţa
bazinului este de 28.396 km², din care 10.990 km² pe teritoriul României.
 Siret (Iaşi)
Râu în partea de Est a României, cu direcţie generală Nord,Nord,Vest-Sud,Sud,Est,
afluent al Dunării. Are 706 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are
44.835 km², din care 42.890 km² pe teritoriul României (cel mai mare bazin
hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României.

2. FENOMENE ŞI STRUCTURI GEOLOGICE


 Dealul Repedea (Iaşi, Bârnova)
Rezervaţie naturală complexă (geologică, forestieră, peisagistică). Rezervaţie în
suprafaţă de 38,5 ha. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună. . Cuprinde
şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul.
3. REZERVAŢII NATURALE
 Dealul Repedea (Iaşi, Bârnova)
Rezervaţie naturală complexă (geologică, forestieră, peisagistică). Rezervaţie în
suprafaţă de 38,5 ha. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună. . Cuprinde
şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul.
 Fântânele De Pe Valea Lui David (Iaşi, Leţcani)
Rezervaţie naturală (botanică). Suprafaţa sa este de 50 ha. Cuprinde aproape 400
specii de plante cu flori, unele rarităţi floristice pentru România, precum şi unele
rarităţi faunistice.
 Grădina Botanică A Universităţii Al. I. Cuza (din Iaşi)
A fost fondată în 1856 de către medicul, naturalistul şi filantropul academician
Anastasie Fătu (1816-1886). Are o suprafaţă de 80 ha. Este organizată pe 10
compartimente: -Complexul de sere- pentru plante tropicale, subtropicale şi
mediteraneene.
 Pădurea Cătălina (Iaşi, Cotnari)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure de foioase cu arbori seculari.
 Pădurea Dealu Repede
Rezervaţie forestieră (lângă Deleni), un interes codru secular de fag.17
 Pădurea De Salcâmi ( din Valea Lungă) (Iaşi, Valea Lungă)
Rezervaţie naturală (botanică). Rezervaţie de salcâm galben şi specie euroasiatică
continentală, aflate la limita occidentală a arealului loc de răspândire.
 Pădurea Dumbrava Roşie (Iaşi, Cepleniţa)
Rezervaţie naturală forestieră. Păduri de foioase cu arbori seculari.
 Pădurea Humosu (Iaşi, Deleni)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure cu arbori seculari – fag, carpen, paltin tei,
argintiu, frasin. Are o suprafaţă de 73,3 ha şi este situată la o altitudine de 410-470
m.
 Pădurea Poieni (Iaşi, Poieni)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea este o veche plantaţie de pin în amestec
cu larice şi molid, cu arbori seculari. Fauna cinegetică – căprior şi iepuri. Elemente
recreative.
 Pădurea Roşcani (Iaşi, Trifeşti)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure alcătuită din stejar, gorun, frasin, arţar, la
care se adaugă speciile submediteraneene: cărpiniţa etc.
 Pădurea Soci (Iaşi, Strunga)
17
Ghidul Turistic al României, p.368
Rezervaţie naturală (forestieră). Rezervaţie seculară de stejar în amestec cu carpen,
ulm, frasin.
 Pădurea Uricani (Iaşi, Uricani)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure de foioase cu arbori seculari, suprafaţa 68
ha.18
 Valea Lui David
Rezervaţie floristică (la 5-6 km de Iaşi), unde s-au identificat numeroase plante
rare ale ţării noastre.19

18
Romeo Cătălin Creţu, Resurse agroturistice, Bucureşti 2005, Editura Cartea Universală, p.231, p.232, p.233
19
Ghidul Turistic al României, p.368
CAPITOLUL III
POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL JUDEŢULUI IAŞI

Judeţul Iaşi dispune de un potenţial bogat în ceea ce priveşte resursa turistică antropică
aceasta fiind determinată de: biserici, mănăstiri, muzee, case memoriale. Dintre acestea iată
mai jos o descrie a celor mai importante obiective antropice ce se găsesc pe cuprinsul
judeţului.

 Bârnova
De sub Dealul Pietrăriei, a fost ctitorită de Miron Barnovschi, lucrările fiind terminate în
vremea lui Dabija Vodă (1661-1665). Seamănă cu biserica mănăstirii Galata, fiind foarte
impunătoare. Are două turle, din care una, mai mare, deasupra pridvorului « îngreunează
înfăţişarea exterioară a bisericii ». N-a fost pictată niciodată.
 Biserica Aroneanu
A fost înălţată în 1593, în partea estică a oraşului, de către Aron Vodă. Are plan triconic,
cu pridvor deschis. Nu se păstrează pictura originală. Decoraţia exterioară o reuşită
îmbinare între elementele de zidărie şi plăcile de teracotă de diferite culori este una din
cele mai frumoase din Iaşi.
 Biserica Sfântu Gheorghe (din Hârlău) (Iaşi, Hârlău)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1527 – 1538, 1541 – 1546 a lui
Petru Rareş. Îmbină stilul bizantin cu cel romantic. În 1779 a fost reparată de spătarul
Iordache Cantacuzino.
 Biserica Sfântul Ion Botezătorul
A fost începută de Miron Barnovschi (1626 – 1629; 1633) şi terminată de Vasile Lupu în
1635. Are planul dreptunghiular; faţadele sunt decorate cu arcade oarbe, iar în registrul
superior, aproape de cornişă, se află un rând de ocniţe. Are un turn-clopotniţă deasupra
pridvorului.
 Biserica Sfântul Nicolae Domnesc (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Cel mai vechi monument al Iaşilor păstrat
sub forma unei copii aproximativ exacte. Biserica originară a fost ctitorită de Ştefan cel
Mare.
 Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Unul dinre cele mai frumoase monumente
de artă feudală din ţară. Ctitorie a lui Vasile Lupu (1635-1639). Biserica a făcut parte
dintr-un complex mănăstiresc. Biserica Trei Ierarhi – aduce elemente noi în arhitectura
moldovenească.
 Biserica Sfântul Sava (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Construită în 1583 şi restaurată în 1625,
1820 şi 1844. Este zidită din piatră. Pridvorul de pe faţa sudică a fost construit ulterior, pe
el înălţându-se clopotniţa cu 5 clopote - cel mai mare turnat în
Danemarca.
 Biserica Sfântul Spiridon (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1807 a lui M. Grigorie Sturza.
Elemente decorative ale bisericii prezintă o serie de aspecte de influenţă rusească. Turnul
clopotniţa – zidit în 1786, refăcut în 1808, construit după arhitectura bisericească rusă.
 Galata
«Mama bisericilor moldoveneşti» cum i se mai spune, este ctitoria lui Petru Şchiopul şi a
fost construită în anul 1583. Ca plan şi ca înfăţişarea exterioară, ea a păstrat elementele
tradiţionale ale arhitecturii moldoveneşti. Brâul median, influenţă din Ţara Românească,
împarte faţadele în doua registre inegale: primul este decorat cu o bandă de firide înalte,
căreia îi corespund alte doua benzi, mai scunde, în registrul superior.
 Catedrala Mitropolitană
Lucrările au început în 1833 şi s-au prelungit până în 1887. Este o clădire monumentală
de plan dreptunghiular; la colţuri are patru turle mari. Faţada estică are un fronton format
din 6 coloane corintice. Pictura existentă în interior a fost executată de Gh. Tattarescu.
 Casa Cantacuzino-Paşcani (Iaşi, Paşcani)
Monument istoric şi de arhitectură laică. Construită între 1640-1650 cu două nivele,
având un foişor cu cabane din piatră şi bogat decor sculptat.
 Casa Dosoftei (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură laică. Casă cu arcade. Cel mai vechi edificiu ieşean
(1677). Restaurant în 1967-1969. Realizată în stilul caselor negustoreşti cu portice spre
stradă. A adăpostit o vreme tiparniţa mitropolitului Dosoftei.
 Casa Mavrocordat (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură laică. Una dintre cele mai vechi clădiri. Aparţine lui
Alecu Mavrocordat, realizată la mijlocul sec. XVIII. În 1791 a fost sediul
plenipotenţiarilor ruşi şi turci care la sfarşitul războiului au semnat pacea de la Iaşi.
 Cetăţuia
Aflată la marginea oraşului , în sud, este ctitoria domnitorului Gheorghe Duca (1688-
1672). Construcţia ei a început în anul 1669. La 10 iunie 1670, zidurile înconjurătoare,
bastioanele şi clopotniţa manăstirii erau terminate. Data încheierii tuturor lucrărilor este
indicată de inscripţia în limba greacă de deasupra uşii intrării în pronaos: «S-a ridicat
acest dumnezeesc templu... în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672».
 Clădirea Universităţii Al. I. Cuza(din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric şi de arhitectură laică. Edificiu clădit între 1893-1897 după planurile
arhitectului Louis le Blanc şi continuat în deceniul 3 al secolului XX-lea de arhitectul
Pompilian.
 Conacul Lui P. P. Carp (Iaşi, Ţibăneşti)
Monument istoric şi de arhitectură laică. P.P. Carp este unul din fondatorii Societăţii
Junimea. Conacul este o construcţie a secolului XIX. Cahlele sobelor din interior sunt
cumpărate de la Viena.
 Mănăstirea Dobrovăţ(Iaşi, Dobrovăţ)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mânăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare din
anul 1504 ca mărime este a doua după cea de la Neamţ. Pictura interioară realizată pe
timpul lui Petru Rareş (1527-1530).
 Mănăstirea Golia
Îşi înalţă silueta masivă peste clădirile din jur, putând fi văzută din mai toate punctele
oraşului. Cea mai veche menţiune documentară a mănăstirii o avem din anul 1564.
Primul ei ctitor, Ion Golia, este atestat pe la 1546 ca stolnicel în timpul celei de-a doua
domnii a lui Petru Rareş, iar în 1572 a fost ridicat la rangul de mare logofăt, de către Ion
Vodă Viteazul, dregătorie pe care o păstrează şi în timpul lui Petru Şchiopul (1574-1577),
căci în această calitate, în 1575 făcea danii ctitoriei sale.
 Mănăstirea Hlincea (Iaşi, Hlincea)
Monument istoric şi de arhitectură. Ctitorită de Domniţa Maria Zoltan fiica lui Petru
Şchiopul. Biserica mănăstirii a fost renovată din iniţiativa domnului Vasile Lupu şi
pictată ulterior în frescă cu cheltuiala lui Ştefăniţă-Lupu. Se remarcă tabloul votiv în care
apare portretul lui Vasile Lupu.
 Muzeul De Artă
În sălile căruia sunt expuse opere aparţinând pictorilor români: N. Grigorecu, Th. Aman,
Şt. Luchian, N. Tonitza, I.Al. Steriadi, C. Ressu, Octav Băncilă, Corneliu Baba, ca şi ale
sculptorilor Storck, I. Georgescu, I. Jalea.
 Muzeul De Istorie Al Moldovei
Prezentând un mare număr de exponate privind istoria întregii Moldove.
 Muzeul Etnografic Al Moldovei
Prezentând colecţii de unelte, instalaţii tehnice populare, costume şi altele.
 Muzeul Memorial «Ion Creangă»
A fost organizat în singura clădire mai veche din incintă, ridicată, probabil în anul 1738 şi
prezintă documente, fotografii, cărţi etc. privind activitatea scriitorului.
 Muzeul Politehnic
Ilustrând evoluţia diferitelor ramuri ale tehnicii.
 Palatul Culturii
A fost construit între anii 1905 şi 1907, chiar în inima vechiului centru al oraşului
medieval. Este o clădire monumentală în stil neogotic.
 Palatul Sturza
Se află pe strada Cloşca, 9. Aici a funcţionat, până la Eliberarea, seminarul „Veniamin
Costache”. Construcţia, cu etaj, de proporţii mari, compusă din trei aripi, a fost ridicată
după planurile arhitectului rus M. Singurov, stabilit în Iaşi (1832).
 Palatul Unirii (din Iaşi) (Iaşi, Iaşi)
Monument istoric. Clădirea a fost zidită în 1808 pentru familia lui Costache Catargiu.
După desăvârşirea Unirii Moldovei cu Ţara Românească, clădirea a fost închiriată pentru
a servi ca locuinţă domnitorului. Actualmente aici este amenajat Muzeul Unirii.
 Podul de Piatră (din Cârjoaia)(Iaşi ,Cârjoaia)
Monument istoric. Pod de piatră construit la sfârşitul secolului XV. A fost reparat în 1847.
 Ruinele Ansamblului Curţii Domneşti (din Hârlău) (Iaşi, Hârlău)
Monument istoric. În ansamblul curţii domneşti se remarcă Palatul Domnesc. Acesta a
fost construit în 1384 de Petre I în 1486 este reconstruit de Ştefan cel Mare, ca reşedinţa
sa. Palatul a fost refăcut în 1624 de Radu Mihnea.
 Ruinele Bisericii Catolice (din Cotnari) (Iaşi,Cotnari)
Monument istoric. Biserica a fost construită în stil gotic între 1561-1563. Pe lângă ea a
funcţionat colegiul din latin fondat în 1562 sub conducerea lui Ioan Sommer. În 1873
biserica a fost distrusă de un incendiu.
 Ruinele Caselor Domneşti (din Cotnari) (Iaşi,Cotnari)
Monument istoric. Casele domneşti au fost construite în jurul anul 1491. Se păstrează mai
multe pivniţe. Este posibilca unele din aceste pivniţe să dateze din vremea lui Ştefan cel
Mare.
 Ruinele Fostei Curţii
Beciurile şi resturile unei încăperi. Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorită de Ştefan cel Mare
în anul 1492. Ea a fost realizată din piatră de talie, fiind decorată cu trei brjie de cărămidă
smălţuită, firide şi ocniţe.
 Ruinele Oraşului Medieval
Cu prilejul lucrărilor pentru edificarea Teatrului de vară au dezvelite urmele vechii curţi
domneşti, existentă încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun.
 Statuia Ecvestră A Lui Ştefan Cel Mare
Este opera sculptorului francez Emmanuel Frémiet.
 Statuia lui Gheorghe Asachi (1788-1869)
Din strada Ştefan cel Mare cinsteşte memoria cărturarului umanist, întemeietorul
învăţământului în limba română în Moldova. Statuia, lucrată în marmură albă, este opera
sculptorului I. Georgescu.
 Statuia lui Vasile Alecsandri (1817-1890)
Din faţa Teatrului Naţional, este opera sculptorului W. Hegel; în apropiere, operă a
aceluiaşi artist, se află Statuia cronicarului Miron Costin.
 Socola
Se află în partea de sud a oraşului şi a fost zidită în 1555, de către Alexandru Lăpuşneanu.
În exterior are o decoraţie simplă, realizată printr-un brâu de «cărămizi cu zimţi înalţi»
care desparte faţada în două registre; în cel superios se află un rând de ocniţe. 2021

CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

20
Romeo Cătălin Creţu, Resurse agroturistice, Bucureşti 2005, Editura Cartea Universală, p.233, p.234, p.235,
p.236
21
Vasile Cucu, Marian Ştefan- România, Ghid Atlas al Monumentelor Istorice, p.286, p.287, p.288, p.289, p.290,
p.291
Tradiţia de puternic şi important centru cultural al ţării, este atestată pentru oraşul Iaşi,
înca din secolul XVII (Academia Vasiliană, şcoala superioară de limbă slavonă şi greacă,
prima tipografie, etc.)
Cu un patrimoniu ce include 526 staţiuni arheologice, 20 de case memoriale, din care
10 muzee precum şi circa 580 monumente istorice şi arhitectură, vestigii preţioase ale culturii
şi civilizaţiei pe aceste meleaguri, judeţul Iaşi se situează printre primele judeţe „muzeu” ale
ţării.
În Iaşi a luat fiinţă primul Teatru Naţional din ţară în limba română. În inestimabilul
edificiu al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Iaşi, se asigură continuitatea vieţii teatrale ieşene,
precum şi a Operei Române. De mare valoare sunt şi Filarmonica „George Enescu” din Iaşi,
precum şi primul Teatru pentru copii şi tineret din Iaşi „Luceafărul”.
Celor două teatre şi instituţii muzicale li se alătură 6 case de cultură, 119 cămine
culturale, 66 cinematografe şi 636 biblioteci de care dispune judeţul Iaşi în sprijinul prestaţiei
culturale.22
Reţeaua aşezămintelor culturale cuprinde (1979) şase case de cultură, din care: patru
case de cultură municipale şi orăşeneşti, 85 cămine culturale comunale, 334 filiale săteşti.
Mişcarea artistică de amatori este formată (1979) din: 180 de echipe de teatru, şapte
echipe de teatru de păpuşi, 240 formaţii corale şi grupuri vocale, 111 formaţii de dansuri
populare, şase ansambluri folclorice, 67 tarafuri şi orchestre de muzică populară, 27 formaţii
de instrumente populare, 430 colective de obiceiuri populare,212 brigăzi artistice, 13 fanfare,
doua formaţii de estradă, 37 formaţii de muzică uşoară.
Instituţiile artistice de spectacole şi concerte sunt: Teatrul Naţional, Teatrul de Păpuşi,
Opera de stat, Filarmonica de stat şi Conservatorul de muzică „George Enescu”.
În judeţ funcţioneză 782 biblioteci cu 7 125 000 volume, 173 cinematografe şi
instalaţii cinematografice, din care 13 cu bandă normală. Numărul abonaţilor la radio şi
radioficare este de 82 198, iar la televiziune de 93 613. În municipiul Iaşi îşi desfăşoară
activitatea un post de radioemisie. Organul de presă al Comitetului judeţean al P.C.R. şi al
Consiliului popular judeţean este ziarul „Flacăra Isşiului”. În municiupiul Iaşi apar revistele
„Iaşul literar” şi „Cronica”.
Reţeaua muzeistică cuprinde 19 unităţi compuse din: doua muzee istorice, trei muzee
de artă, un muzeu tehnic, nouă muzee memoriale, un muzeu de ştiinţe naturale, trei muzee
etnografice. Manifestări etnofolclorice au loc la Iaşi ‒ „Târgul Olarilor”, „Sărbătoarea
teiului”.

22
Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României, Bucureşti 1994,p.407, p.408
Obiceiuri şi datini de iarnă: Hârlău, Cotnari, Moşna, Dobrovăţ ‒ „Permanente ale
poporului român”, Vânători, Cucuteni, Strunga, Tibăneşti ‒ Serbări ale poporului, cântecului
şi dansului.
Principalele meşteşuguri tradiţionale au fost: olăritul (Lespezi, Poiana -comuna
Deleni-, Tansa şi Voineşti), rotăritul (Voineşti şi Tansa), pietrăritul (Tansa, Şcheia -comuna
Alexandru I. Cuza-), cojocăritul (Hârtoape -comuna Vânatori-, Tătăruşi), împletituri, ţesături
şi cusături (în majoritatea aşezărilor rurale). În cuprinsul judeţului nu se mai întâlnesc
instalaţii tehnice populare.23

Dispunând de un fond etnografic memorabil, județul Iaşi se caracterizează și prin


bogăția de elemente de etnografie și folclor reprezentate prin:
Anul Nou
Peste tot în lume, ajunul Anului Nou este însoţit de tot felul de obiceiuri şi superstiţii
care trebuie respectate cu stricteţe pentru a paşi cu bine în anul care urmeză şi nu a fi urmărit
de ghinion şi nenoroc.
În ajunul Anului Nou, începand chiar de dimineaţă, se merge cu Pluguşorul şi jocurile
cu maşti - capra, ursul, căluţul - obicei legat de speranţa fertilităţii, versurile făcând referire la
practicile agricole şi urări de recolte bogate pentru anul care stă să vina.
În ajun de Anul Nou, locuinţa nu se mătură, ca să nu-ţi arunci belşugul. De asemenea,
nu se dă nimic afară din casă, nici măcar gunoiul, pentru că rişti să-ţi ramână casa goală tot
anul. Dacă nu ai dus gunoiul în seara de dinainte de ajun, atunci amână-l pentru 2 ianuarie, ca
nici pe 1 ianuarie nu se dă nimic din casă.
Toată lumea îşi doreşte bani, prea puţini se gândesc la sănătate când le merge bine şi
au masa plină cu de toate. Ca să-ţi meargă bine şi să ai bani tot anul, la miezul nopţii trebuie
să ai cât mai mulţi bani în buzunare.
Pentru noroc trebuie să ai haine noi şi, dacă se poate, ceva de culoare roşie, o culoare
veselă care atrage energiile pozitive.
La miezul nopţii, uşile se deschid larg ca să iasă anul vechi şi să intre cu bine anul cel
nou. De Anul Nou, deasupra uşii de la intrare trebuie pus vâsc, o plantă veşnic verde, pentru
că aduce noroc, spor în casa şi sănătate.

Luna lui Mărţişor


Indiferent de vreme şi de vremuri, la noi, luna martie, luna echinocţiului de primavară
şi a noului an agrar, a treia din an, popular numită Mărţişor.
23
Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1982, p.558, p.559
Românii au un fel deosebit, original, de a întâmpina prima zi a primăverii, oferind şi
primind mărţişoare, tradiţie veche, milenară care înca se mai păstrează.
Legenda spune că primul mărţişor ar fi fost tors de Baba Dochia, fiica lui Decebal, în
timp ce urca la munte, cu oile. Mărţişorul, format din două fire răsucite, de lână sau de
mătase, alb si negru, mai apoi, alb si roşu, reprezintă, de fapt, unitatea contrariilor, vară -
iarnă, cald - frig, lumină - întuneric.
În trecut, mărţişorul se purta la mână sau prins în piept, de la 1 martie până la data
când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: cânta cucul, se întorceau păsările călătoare,
înfloreau cireşii.
De-a lungul timpului, mărţişorul a fost şi încă a rămas un talisman menit să poarte
noroc deoarece, de regulă, este oferit sau primit însotit de urări de bine, sănătate şi noroc.
De la 1 până pe 9 martie sunt zilele Babei, ciclu de nouă zile, atâtea câte i-au trebuit
Dochiei să urce cu oile la munte. După obicei, în această perioadă, fiecare om îşi poate alege
o zi care, în funcţie de starea vremii, să-i descifreze cum îi va fi viaţa până anul viitor.
Acest ciclu se încheie pe 9 martie, ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici, când se suprapun
două sărbători. Astfel, 9 martie este ultima zi când, conform tradiţiei, Baba Dochia moare şi se
preface în stâna de piatră şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă.

Sfânta Parascheva
În fiecare an, pe 14 octombrie, creştin-ortodocşi cinstesc moaştele Sfintei Parascheva.
Pentru a o sărbători cum se cuvine, la Iaşi merg zeci de mii de pelerini din toate
colţurile ţării, dar şi creştin-ortodocşi de peste hotare, din Republica Moldova, Rusia, Grecia,
Bulgaria şi care, indiferent de vreme, stau răbdători la cozi kilometrice din dorinţa de a se
ruga pentru câteva secunde la sfânta sa raclă.
Ziua de 14 octombrie, care marchează mijlocul toamnei, sfârşitul verii are semnificaţii
deosebite, care se regăsesc în calendarul popular şi care, în lumea satului, înca sunt bine
cunoscute.
În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind "mare la trup şi urâtă la chip", dar cu
un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de
deochi. De aici, de la această percepţie Sfintei Parascheva i se mai spune şi Sfânta Vineri, zi
de post, de unde şi expresia populară "Lunga ca o zi de post".

Sfinţii 40 de mucenici
În fiecare an, pe 9 martie, biserica noastră crestin-ortodoxaă, prăznuieşte Sfinţii 40 de
Mucenici care au trăit în vremea împaratului Licinius (308-324), mare prigonitor al
creştinilor.
În cultura populară, ziua Sfinţilor 40 de Mucenici, marca începutul noului an agricol şi
mucenicii erau consideraţi drept spirite ale moşilor şi stramoşilor cărora, la 9 martie, li se
făcea pomană. În această zi, se gătesc "mucenicii", 40 la număr, "măcenicii", "sfinţi", sau
"sfintişorii", adică nişte colăcei în forma cifrei 8, care sunt unşi cu miere şi tăvăliţi prin nucă
uscată. În Moldova, sfinţii se fac din aluat de cozonac şi se coc la cuptor.
Pe 9 martie, la sate, există încă obiceiul de a se trece la curaţenia gospodăriei, dându-
se foc gunoaielor strânse numai cu cărbuni aduşi din casă, pentru a aduce căldură din casă şi
afară. Focurile erau întreţinute cu paie, plante uscate, gunoi şi alte rămăşiţe care simbolizau
arderea rituală a iernii şi purificarea în vederea întâmpinării noului an agrar. Feciorii săreau
peste focuri, lăsând ca straiele sa le fie pătrunse de fum.
În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale
iernii cu primavara, lăsând loc zilelor moşilor, zile mai calde. De aceea, în această zi se fac
numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte, rostind
descântece, pentru ca să iasă căldura din pământ şi să intre gerul.
Cele 40 de pahare de vin băute în această zi constituie un străvechi ritual de primavară.
Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite peste pomi şi vii ca să aibă recolte
bogate.

Olăritul
Olăritul presupune o muncă obositoare, ce presupune forţă, îndemânare şi cunoştinţe
deosebite. Orice greşeală poate avea drept consecinţă distrugerea vasului; de aceea, olăritul
este un meşteşug rezervat în exclusivitate bărbaţilor, femeile ajutând eventual doar la decorat.
Bărbaţii scot lutul din locuri speciale, îl aduc în gospodărie şi îl frământă cu mâinile,
picioarele sau cu maiul, amestecându-l cu apă. Pasta astfel obţinută se curăţă de impurităţi,
tăindu-se în felii subţiri şi se lucrează apoi la roată. Roata e formată din două discuri, unul mai
mic sus şi unul mai mare în partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de
sus se pune bulgărele de lut, iar discul de jos este mişcat de olar, imprimându-i cu piciorul o
mişcare circulară destul de rapidă. Astfel, roata se învârte, obţinându-se forme circulare cu un
contur relativ regulat. Formarea vasului necesită o tehnică deosebită şi o viteză de lucru mare,
pentru că pasta nu trebuie să se usuce.24
CAPITOLUL V

24
http://www.mesteri-populari.ro
STUDIU DE CAZ – PACHET TURISTIC ÎN JUDEŢUL IAŞI

Perioada: 10-15 iunie 2019


Durata: 5 zile (4 nopţi)
Transport: cu autocar clasificat de 3*
Cazare: în pensiuni agroturistice clasificate de 2* şi 3*
Alimentaţie: Demipensiune (mic dejun + cină)
Ghid: 1 ghid turistic
Şofer: 1 şofer

Ziua 1:
ora 8:00 = Plecare de la Piaţa Unirii (zona Poalele Dealului Patriarhiei) pe traseul
Bucureşti – Buzău (109 km) – Focşani (181 km) – Bârlad (265 km) – Vaslui
(319 km) – Iaşi (383 km).
ora 11:30 = Masa de prânz la restaurantul Casa Vrânceană din Focşani.
ora 13:00 = Se vizitează în Focşani:Muzeul de Istorie Focşani, Mausoleul Eroilor de la
Focşani, Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Focşani.
ora 16:00 = Traseu pe ruta: Focşani (181 km) – Bârlad (265 km) – Vaslui (319 km) – Iaşi (383
km) .
ora 19:00 = Cazare la pensiunea Ando (3 margarete)
ora 20:00 = Cina la pensiunea Ando (după cină program de voie) .

Ziua 2:
ora 8:00 = Micul dejun la pensiunea Ando (3 margarete)
ora 10:00 = Se vizitează: Ruinele Foste Curţi, Mănăstirea Hlincea, Muzeul De Artă, Palatul
Culturii.
ora 14:00 = Masa de prânz la restaurantul Casa Boierească
ora 15:00 = Se viziteză: Casa Cantacuzino-Paşcani, Mănăstirea Aroneanu.
ora 18:00 =Plimbare prin centrul oraşului Iaşi.
ora 19:30 = Cina la pensiuna Ando.
ora 20:30 = Program de voie.

Ziua 3:
ora 08:00 = Micul dejun la pensiunea Ando (3 margarete).
ora 10:00 = Vizitarea Mănăstirii Golia.
ora 12:00 = Masa de prânz Casa Vanatorului
ora 13:00 = Vizitarea Catedralei Mitropolitane.
ora 15:00 = Vizitarea Mănăstirii Sf. Trei Ierarhi.
ora 17:00 = Muzeul De Istorie Al Moldovei.
ora 19:00 = Casa Dosoftei.
ora 20:00 = Cina la pensiuna Ando.

Ziua 4:
ora 08:00 = Micul dejun la pensiunea Ando (3 margarete).
ora 10:00 = Vizitarea Palatul Unirii şi Clădirea Universităţii Al. I. Cuza.
ora 12:00 = Masa de prânz Restaurantul Bavaria.
ora 13:00 = Vizitarea Casa Cantacuzino-Paşcani.
ora 15:00 = Vizitarea Muzeului De Artă şi Muzeului Politehnic
ora 18:00 = Vizitarea Parcului Copou.
ora 19:00 = Cina la pensiuna Ando.

Ziua 5:
ora 08:00 = Micul dejun la pensiunea Ando (3 margarete).
ora 09:30 = Predarea camerelor.
ora 10:00 = Turiştii vor merge în Magazinul Moldova.
ora 12:00 = Masa de pranz la Casa Universităţilor.
ora 13:00 = Plecare spre Bucureşti.
ora 18:30 = Sosirea în Bucureşti.

ANALIZA DE PREŢ
Durată sejur = 5 zile (10-15 iunie 2019) la pensiunea Ando
Tarif cazare = 80 RON / loc / cameră
Tarif alimentaţie (mic dejun + cină) = 60 RON persoană / zi
Cheltuieli cu transportul = 776 km dus-întors / (autocarul are un consum de 25 l / 100 km; 1 l
motorină = 5 RON)
Cheltuieli cu şoferul = 900 RON / sejur (preţul turistic deţine un şofer)
Cheltuieli cu ghidul = 1100 RON / sejur (pachetul turistic deţine un ghid turistic)
Cheltuieli culturale = 50 RON
Comisionul = 20%
TVA = 20%

Nr. Servicii turistice şi Preţul (exprimat în RON)


crt. alte elemente de calcul pentru 1 turist pentru 20 de turişti
cheltuilei cu cazarea 240 4.800
cheltuielicu alimentaţia 240 4.800
cheltuielicu transportul 48,5 (776·25/100)·5=970
Cheltuieli cheltuieli cu şoferul 45 900
1 cheltuieli cu ghidul 55 1.100
directe cheltuieli culturale 50 1.000
2 Total cheltuieli directe 678,5 13.570
3 Calculul valorii comisionului (20%) 135,7 2.714
4 Calculul valorii TVA-ului (20%) 27,14 542,8
5 Total preţ 841,34 16.826,8
6 Rotunjiri (+/-) -1,34 26,8
7 Preţul final al pachetului turistic 840 16.800

BIBLIOGRAFIE

Cărţi:
1. Constantinescu, România de la A la Z – Dicţionar turistic, Editura Stadion Bucureşti-
1970;
2. Creţu, Romeo Cătălin, Resurse Agroturistice, Editura Cartea Universală, Bucureşti,
2005;
3. Cucu,Vasile, România – Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiintifică,
Bucureşti, 1974;
4. Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti,
1982;
5. *** Judeţele şi Oraşele României în cifre şi fapte - Volumul I – Judeţele României,
Bucureşti 1994;
6. *** Ghidul Turistic al României;

Site-uri:
1. http://www.mesteri-populari.ro
2. http://www.ziare.com/articole/obiceiuri+iasi