Sunteți pe pagina 1din 12

CUPRINS

Capitolul I: Repere geografice generale (poziție geografică, suprafață, repere


administrative, demografice)

Capitolul II: Prospectarea și evaluarea potențialului turistic natural


II.1. Geomorfosituri
II.2. Hidrosituri
II.3. Birosituri

Capitolul III: Prospectarea și evaluarea potențialului turistic antropic


III.1. Obiective turistice istorice
III.2. Obiective turistice arhitectonice, artistice și de cult religios
III.3. Obiective turistice cu caracter etno-folcloric
III.4. Obiective cu caracter economic

Capitolul IV: Infrastructura specific turistică


IV.1. Unitățile de cazare
IV.2. Instalații de tratament
IV.3. Săli de conferință și centre expoziționale
IV.4. Alte instalații de agrement

Capitolul V: Infrastructura tehnică


V.1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport (rutier, feroviar, aerian, naval)
V.2. Infrastructura edilitară
V.3. Infrastructura de telecomunicații

Capitolul VI: Analiza SWOT

BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I

REPERE GEOGRAFICE GENERALE A JUDEȚULUI IAȘI

Orașul Iași este un municipiu situat în partea de nord-est a României și este cunoscut
ca fiind atât cel mai mare oraș din județul cu același nume.
Din punct de vedere geografic, așa cum am menționat, județul Iași este situat în
partea de nord-est a României, iar orașul Iași este situat în partea central-estică a județului
cu același nume, aflându-se între paralelele de 46o50’ și 47o36’ latitudine nordică și între
meridianele de 26o33’ și 28o07’ longitudine estică.
Este un oraș renumit în special ca și centru cultural universitar atât al Moldovei cât
ți al țării, deoarece aici se află prima universitate din țară și anume Al.I.Cuza, situându-se
totodată și printre orașele cu populția cea mai mare din țară, având peste 60.000 de studenți
anul în 5 universități de stat și 3 private.
Fiind un oraș cu o populație în continuă creștere, în decursul timpului a devenit un
pol cât și un factor de atracție și înglobare socială, economică și nu în ultimul rând
teritorială a zonelor din vecinătatea sa.
Județul Iași se învecinează la Nord cu județul Botoșani, la nord-vest cu județul
Suceava, județul Neamț în partea vestică, iar la sud cu județul Vaslui. În partea estică se
situează râul Prut ce formează granița dintre țara noastră și Republica Moldova.
În completarea referințelor generale asupra județului Iași a început să fie conturată
Zona Metroplitană a Iașului situată în nord-estul țării, în partea central estică a județului
Iași înglobând în momentul de faă circa jumătate din populația județului și o treime din
teritoriul referent acestuia.
Limitele Zoneie Metropolitane Iași sunt: în partea de nord se situează Republica
Moldova, în partea de sud se află comunele Dobrovăț, Grajduri, Ciortești și județul Vaslui
în sudul comunei Schitu Duca. În vest comunele vecine celor care fac parte din Zona
Metropolitană a Iașului sunt Mogosești, Țigănești, Movileni, Românești, Dumești,
Horlești, Voicinești. Nu în ultimul rând, comunele aferente Zonei Metropolitane a Iașului
se învecinează cu comunele Costuleni, Comarna, Tutora, Golăești și Republica Moldova.

Fig.1 Harta județului Iași


Cele 13 comune ce fac parte in Zona Metropolitană Iași sunt situate circular în jurul
municipiului Iași, acestea fiind: comuna Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Lețcani,
Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și nu în ultimul
rând comuna Victoria.
Suprafața totală a Zonei Metropolitane Iași cuprinde aproximativ 15% din suprafața
județului Iași.
În ceea ce privește populația, conform datelor celui mai recent recesământ din 2017,
municipiul Iași are peste 300.000 de locuitori fiind al doilea oraș ca mărime din România.

Fig.2 Evoluția populației

Populația activă a județului este angajată în diferite activități productive după cum urmează:
industrie -24%, agricultură -36%, construcții 4,2%, servicii -5%, alte activități 2,6%.
Ulterior numărul populației atât din municipiul Iași cât și din comunele învecinate a oscilat
în funcție de sporul natural, de nivelul de trai și de asemenea în funcție de emigrația populației
care în ultimii ani a evoluat într-un ritm din ce în ce mai accelerat.

Fig.3 Evoluția populației din comunele județului Iași (anul 2008 – 2009)
CAPITOLUL II

PROSPECTAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC NATURAL

Potențialul turistic natural al județului Iași, unul diversificat, își exercită influența asupra
activității turistice printr-o serie de aspecte specifice, determinând, la rândul lor, forme
particulare de manifestare a turismului.

II.1. Geomorfosituri

1. Vârfurile principale din masivele montane/deluroase care constituie atracții


turistice:

Din punct de vedere al amplasării județului Iași și implicit comunele ce alcătuiesc această
zonă se situează în Câmpia Moldovei, care la rândul său este amplasată în întregime pe unitatea
de relief numită Platforma Moldovenească.
Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă a tuturor formelor de relief, 30%
reprezentând-o munții, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podișului.
La vest munții Carpați stau ca un zid cu înălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vârful
Pietrosu, Vârful Rarau, Vârful Giumalau, Vârful Ocolasu Mare, Vârful Hasmasu Mare) și cu
o scădere de înălțime spre Sud (Munții Ciuc, Munții Trotosului și Munții Vrancei).
Fig.3 Vârful Pietrosu1 Fig.4 Munții Vrancei2

În ceea ce privește profilurile văilor, acestea au caractere diferite de o parte și de alta a


Bahluiului. Astfel, văile afluenților de pe partea stângă a râului Bahlui au lungimi cuprinse
între 3 și 16 km, având profile transversale largi și șesuri cu lățimi de până la 500m. Exemple
de astfel de văi sunt Valea Lupului la ieșirea din orașul Iași, de asemenea și Valea Rediu, apoi
Podgoria Copou, Cârlig și Ciric.

II.2. Hidrositul

Apele, indiferent de forma sub care există, au construit și reprezintă mediul necesar omului
și activităților sale inclusiv pentru turism. Ca urmare, în afara faptului că în vecinătatea lor sunt
obiective turistice de altă natură, ele însele se pot încadra în această direcție. Județul Iași fiind
situat într-un punct strategic, la contactul dintre o unitate geografică mai joasă reprezentată de
Câmpia Colinară și una mai înaltă reprezentată de Podișul Central Moldovenesc, orașul dispune
de un potențial hidric variat alcătuit din ape subterane cât și din ape de suprafață.
Regiunea ese străbătută de un număr de 8 cursuri importante de apă care se repartizează pe
direcția nord-sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 km2) și Prutului
(10.990 km2).
Pe râul Bistrița s-a amenajat încă din anii ’70 o ,,salbă” de șapte microhidrocentrale și de
asemeni cel mai mare lac de acumulare al regiunii ,,Izvorul Muntelui”, cu un volum de retenție
de 1.130 mil metri cubi.

1
https://turism.bzi.ro/traseu-montan-in-zona-rarau-giumalau-hotel-rarau-varful-giumalau-cabana-giumalau-
33624
2
http://www.montaniarzi.ro/muntii-vrancei-muntii-sub-care-dorm-balaurii/
Fig.5 Izvorul Muntelui3

Trebuie de menționat că apele subterane din teritoriul periurban sunt împărțite în două
categorii:
 ape subterane captive
 ape subterane libere

Acestea din urmă sunt alcătuite din strate acvifere fără presiune putând fi grupate în mai
multe unități hidrogeologice după cum urmează:
 ape subterane de luncă
 ape subterane de terase
 ape subterane de interferență

Apele subterane de luncă se regăsesc în depozitele aluvionare ale râurilor principale. Ele
sunt cantonate sub forma a două strate avifere, unul în baza în nisipuri și pietrișuri și unul
discontinuu în depozitele de suprafață. Acest tip de ape subterane sunt bogate în săruri solubile,
fiind ape dure.
A doua categorie de ape subterane este considerată cea a apelor subterane de terase. Acestea
sunt cantonate în pietrișurile și nisipurile din baza teraselor. În trecut acest tip de ape au
alimentat parțial județul Iași, însă în prezent mai funcționează doar captarea Ciric-Aroneanu.
O a treia categorie de ape subterane este cea a apelor de interferență și versanți. Acestea
sunt bogate în săruri, fiind astfel nepotabile. Exemple de astfel de izvore minerale sunt cele
prezente în Grădina Botanică Iași, cele de la Breazu, Tomești, Victoria și Barnova.
În 1995, I. Pișotă elaborează o clasificare numită Tipuri de izvoare minerale pe teritoriul
României4 unde menționează că în județul Iași ar fi prezente izvoare minerale sulfuroare
(Strunga, Nicolina Iași), în special în cura externă, cronoterapie.

3
https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/lacul-de-acumulare-izvorul-muntelui-296
4
Ielenicz, Mihai; Comănescu, Laura, ,,Turism. Teorie și Metodologie”, Editura Universitară, București, 2013,
pag.42.
Râurile de pe teritoriul Iașului sunt redate prin intermediul cursului inferior al râului Bahlui
și al afluenților lui în două direcții. Astfel în sud avem: Nicolina, Manta Roșie, iar în nord:
Rediu, Podgoria Copou și Ciric.
Forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iași (1032 m) au pus în evidență
existența unor ape clorosodice și clorocalcice, ușor radioactive, cu o muneralizație foarte
ridicată. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existența a încă două
complexe acvifere, unul în formațiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentrația mare
în săruri, și altul în formațiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroare, bromo-iodurate,
bicarbonatele, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentrație mare în săruri. Pentru calitățile
lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de
recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare și tratament și o
plajă amenajată.
Teritoriul județului este limitat la extremitatea estică de râul Prut cu afluentul său principal
Jijia. La rândul său Jijia are ca afluent principal râul Bahlui.
O altă categorie a apelor de suprafață este reprezentată de lacuri. Astfel lacurile Aroneanu
I și II furnizează apă pentru irigare, deservește ca și bază nautică pentru canotaj ori pentru
pescarii amatori și de asemenea se utilizează pentru stropitul pomilor și viilor.

Fig.6 Lacul Aroneanu Fig.7 Lacul Aroneanu pe hartă

1. Lacul Ciric I

Lacul Ciric I este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în partea de
nord-est a județului Iași. Are o suprafață de circa 10,7 hectare și este construit pe râul Ciric.

2. Lacul Ciric II

Lacul Ciric II este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în partea de
nord-est a județului Iași. Are o suprafață de circa 11,3 hectare și este construit pe râul Ciric.
3. Lacult Ciric III

Lacul Ciric III (denumit impropriu și Lacul Veneția) este un lac de baraj artificial din
lunca din Câmpia Moldovei, în partea de nord-est a municipiului Iași. Este construit pe râul
Ciric.

4. Lacul Ezareni
Lacul Ezareni este un lac de baraj artificial din Podișul Central Moldovenesc, pe teritoriul
satului Horpaz din comuna Miroslava (județul Iași). Are o suprafață de 47 hectare și este
construit pe râul Ezareni, în apropiere de vărsarea acestuia în râul Nicolina. Este situat pe
Dealul Ciurea (192 m altitudine).

5. Lacul Dorobanț

Lacul Dorobanț este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, aflat pe
teritoriul satului Dorobanț din comuna Aroneanu, în partea de nord-est a județului Iași. Are o
suprafață de circa 70 hectare și este construit pe râul Ciric, fiind alimentat în cea mai mare parte
cu ape provenite din precipitații.

6. Lacul Ciurbești

Lacul Ciuberști este un lac de baraj artificial de podiș din Podișul Central Moldovenesc, pe
teritoriul satului Ciurbești din comuna Miroslava (județul Iași). Are o suprafață de 154 hectare
și este construit pe râul Valea Locei, în apropiere de vărsarea acestuia în râul Nicolina. Este
situat pe Dealul Ciurea (192 m altitudine).

Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dorina, Vatra Dornei, Poiana Negrii,
Dorna Candreni, Poina Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatești.

II.3. Birositul

Sunt numeroase, dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute și necontrolat valorificate
pentru turism.

Rezervații și monumente ale naturii:

Rolul zonelor de agrement este hotărâtor pentru viața urbană prin funcțiile și efectele favorabile
pe care le are asupra sănătății omului. Aceste zone capătă o importanță mereu crescândă
datorită ritmului rapid de creștere al vieții urbane, de poluare, de creștere a intensității
zgomotului. Aceste cauze au drept urmare tendința de evadare și refugiere a populației în
zonere verzi din oraș și din afara acestuia. Din acest punct de vedere județul Iași, prin poziția
sa beneficiază de însemnate suprafețe verzi:

 Valea lui David – este o rezervație floristică situată la aproximativ 5-6 km depărtare de
Iași, unde s-au identificat numeroae plante rare ale țării noastre;
 Dealul Repedea – una dintre cele 7 coline pe care se întinde bătrânul târg al ieșilor, care
este de fapt la origini un vechi fund de mare, care în decursul timpului s-a retras spre
sud. Prin încrețirea scoarței terestre, s-a înălțat semet acest deal. Drept mărturii mute
stau milioane de scoici pietrificate din vârful dealului cât și din grota sau peștera din
apropiere. Acesta a fost declarat monument al naturii și este protejat de lege.

 Pădurea Uricani – rezervație forestieră la 8 km de Iași lângă comuna Uricani, o


frumoasă pădure de gorun și stejar care constituie și o frecventă zonă de agrement a
orașului Iași.

 Pădurea Galata-Miroslava – un exemplu important de plantașie forestieră atât prin


estetic-decorativ, recreativ-distractiv și de agrement. Aceasta este situată pe versantul
dintre muchia platourilor respective și lunca Bahluiului puternic degradat prin eroziune
și alunecări de teren, întărindu-l.

 Pădurea (plantația) Căprița-Bucium – acoperă și stabilizează versantul bahluian


Căprița-Bucium-Balan. Spre deosebire de celelalte plantații, aceasta este alcătuită
numai din arborete pure de salcâm (34,2 ha) și pin (25,1 ha), distribuite în trupuri
variate, plus un trup de plop euroamerican (1,5 ha).

 Pădurea Dealu Mare – rezervație forestieră, un interesant codru secular de fag.

Parcuri:

 Parcul Copou – căptușit cu o întreagă pădure de copaci, Copoul se numea la începutul


îndelungatei sale existențe “Podu Verde” căci trecea printre vii, grădini și livezi
străpunse, de acoperișul unui conac boieresc. În parc se găsește cel mai vechi monument
din România: Monumentul Legilor Constituționale cunoscut ca Obeliscul cu lei realizat
de Mihail Singurov în 1834. Coloana din piatră înaltă de 15 m și grea de 10 tone,
susținută de patru lei, simbolizează cele patru puteri europene care au recunoscut
independența Țărilor Romane. Parcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi
parc din Iași, fiind totodată și cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a
orașului.
 Parcul Expoziției – este un parc din municipiul Iași, având o suprafață de 5,4 ha. El se
află în cartierul Copou, în apropiere de intrarea dinspre Copou în Grădina Botanică.
Acesta a fost amenajat în anul 1923, după Unirea Basarabiei cu România când, pentru
a se cunoaște potențialul acestor provincii și a se stabili strânse legături economice între
ele, s-a luat hotărârea să se deschidă la Iași p ,,Expoziție agricolă viticolă și de industrie
casnică a Moldovei întregite”, la care au fost invitați producători din toate ținuturile.

 Parcul Teatrului Național din Iași – cunoscută și sub numele de Esplanada Teatrului
Național din Iași, este situată între Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” și Catedrala
Metropolitană. Esplanada cuprinde circa 255 arbori și reprezintă cel mai mare spațiu
din centrul istoric al orașului. În interiorul parcului se găsesc circa 20 de platani
monumentali, dintre care 15 exemplare sunt declarate monumente ale naturii.
 Parcul Aventura Nativă – se află în apropierea județului Iași, în pădurea Bârnova, pe
strada Eduard Caudella. Este o locație perfectă pentru relaxare și pentru a ieși din
zgomotul orașului. Este un parc de aventuri, cu trasee pentru cei mici dar și pentru
părinți.

 Parcul Horia, Cloșca și Crișan – un parc din județul Iași. El se află în centrul orașului.
Inițial s-a numit Parcul Bicaz, iar conducerea primăriei a hotărât amplasarea celor trei
statui ale conducătorilor Răscoalei din 1784-1785 și de aceea el poartă numele care îl
are și în prezent. Aici se mai găsește un spațiu de joacă destinat copiilor.

 Parcul Titu Maiorescu

 Pacul din fața Palatului Culturii

Grădina Botanică din Iași, înființată în anul 1856 și situată pe strada Dumbrava
Roșie din orașul Iași, poartă numele fondatorului său, medicul și naturalistul Anastasie
Fău. Este prima grădină botanică universitară românească și, în același timp, cea mai
mare din țară, unică prin numărul mare de specii vegetale și prin măsurile speciale de
conservare aplicate. Amenajarea grădinii botanice pe Dealul Copou, începută în anul
1963, a fost continuată și dezvoltată permanent. Caracterul unic al Grădinii Botanice
din Iași este conferit de valoarea patrimonială remarcabilă a colecțiilor științifice și de
secția destinată persoanelor cu dizabilități de vedere, unde speciile de plante, bogate în
uleiuri aromatice, sunt prevăzute cu explicații în alfabetul Braille.
Pe actualul amplasament ocupă o suprafață de 89,55 de hectare, fiind organizată în
10 secții: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora și Vegetația României,
Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală și Rosarium.

CAPITOLUL III

PROSPECTAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC


ANTROPIC