Depresiunea Campulung

Studiul Grafic si Cartografic al componentelor

fizico-geografice
Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare

Cuprins
1. Asezarea Geografica.........................................................................................................3
2. Cadrul Natural..................................................................................................................4
2.1.Relieful, element fundamental in specificul geografic al orasului
Campulung............................................................................................................................4
2.1.1. Evolutia reliefului si particularitatile geologice ale teritoriului.......5
2.1.2. Indici geomorfometrici ai reliefului....................................................7
2.1.2.1. Curbe hipsografice pentru Depresiuniea Campulung........7
2.1.2.2. Adancimea si densitatea fragmentarii reliefului.................8
2.1.2.3. Harta treptelor de relief.........................................................9
2.1.2.4. Harta pantelor.......................................................................10
2.1.2.5. Repartiia pantelor: grafic pe clase de pante......................11
2.1.2.6. Repartiia energiei de relief: grafic pe clase de energie.....11
2.2 Particularitasi climatice.....................................................................................12
2.2.1. Radiatia solara, temperaturi...............................................................12
2.2.2. Vanturile...............................................................................................13
2.2.3. Precipitatiile atmosferice.....................................................................13
2.3 Hidrografia..........................................................................................................14
2.3.1. Apele subterane....................................................................................14
2.3.2. Apele de suprafata...............................................................................14
2.4 Particularitati geografice...................................................................................17
2.4.1. Vegetatia...............................................................................................17
2.4.2. Fauna....................................................................................................17
3. Elemente istorico-geografice..........................................................................................18
3.1. Scurta incursiune in istoria municipiului Campulung..................................18
3.2. Istoricul cercetarilor.........................................................................................23
4.Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare.....................................25
4.1Elemente ale cadrului natural...........................................................................25
4.1.1. Relief....................................................................................................26
4.1.2. Fond forestier......................................................................................26
4.1.3. Terenuri agricole.................................................................................27
4.2 .Elemente ale cadrului antropic........................................................................27
4.2.1. Reteaua de comunicatii (drumuri) si expansiunea urbana............27
4.2.2. Exploatarile de resurse......................................................................29

1. Asezarea Geografica
Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti,
dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si
asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se
datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect
alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive,
prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci.
In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta
masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre
creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv
se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare,
Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se
invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului.
Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu
dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori
muscele. Existenta in aceasta zona a culoarului Rucar - Bran, deschis intre masivele Piatra
Craiului si Leaota, a influentat foarte mult dezvoltarea economica a orasului Campulung
Muscel si a imprejurimilor sale. Orasul s-a dezvoltat in lungul vaii Raului targului, dar si pe
terase mai inalte ale depresiunii.
Un sistem intreg de drumuri leaga satele mai apropiate sau mai indepartate de oras, cum ar
fi: Leresti, Valea Mare - Pravat, Voinesti, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Schitu Golesti,
Matau si Valea Romanestilor.
Situat la 54 Km de Pitesti si 87 km de Brasov, pe Drumul National 73, orasul
Campulung si imprejurimile sale au fost intotdeauna o legatura activa a tarii Romanesti cu
transilvania. Municipiul Campulung Muscel este asezat de-o parte si de alta a Raului
tragului, de la iesirea acestuia din munti pana la patrunderea in depresiunea intracolinara
Schitu-Golesti.
Pozitia sa in zona de interferenta carpato-subcarpatica a permis dezvoltarea de timpuriu a
unei vieti economice intense, locuitorii acestor plaiuri stiind sa foloseasca cu pricepere si
chibzuinta atat resursele oferite de munte (pasuni si paduri, piatra de constructie, ape repezi)
cat si solurile roditoare din regiunea subcarpatica si respectiv bogatiile subsolului de aici
(lignitul, gipsul, argila, calcarul numulitic, izvoare minerale).
Vatra orasului se intinde chiar din zona de contact a muntelui cu depresiunea
subcarpatica, strazile principale, paralele cu Raul targului, fiind orientate de la nord-nord-est
spre sud-sud-est, iar cele de legatura urcand cand domol, cand abrupt pe versantii vaii, pana
spre cumpana apelor si dincolo de aceasta.
teritoriul orasului se intinde de la rama montana pe tot parcursul depresiunii
subcarpatice si a sectorului de defileu din sud si ajunge pana la depresiunea intracolinara.
Are o suprafata totala de 35 kmp. Orasul este strabatut din capatul de sud-sud-vest pana in
cel de nord-est pe o distanta de 14km de DN73 (E574) care porneste de la Pitesti (52km) si
ajunge la Brasov (85km). Din acesta la intrare in Campulung se desprinde spre vest, DN
73C spre Curtea de Arges (40km), Ramnicu Valcea (85 km), iar dincolo de Valea Mare
3

Pravat, posneste spre sud DN72 A spre targoviste (60km). Ceva mai jos, un alt drum national
DN73 D se indreapta spre Mioveni (prin Boteni, Vulturesti, Davidesti). La aceste cinci
directii de drumuri nationale( din care 2 internationale) se adauga cinci drumuri judetene
care leaga orasul de: Leresti-Cabana Voina, Matau-Suslanesti, Poienari-Jugur, Bughea de
Sus-Candesti si Bughea de Jos-Malu. De asemenea, orasul este strabatut si de calea ferata
Golesti (55km) Argesel (14km). Pana la Pitesti, pe calea ferata sunt 63 km, iar pana la
Bucuresti 155km.
In centrul orasului, altitudinea absoluta oscileaza pana in jurul valorii de 600m, la iesirea de
pe teritoriul Campulungului, Raul targului coboara la 500 m, iar partea cea mai inalta a
vetrei urbei ajunge la 900 m (Chilii). Rezulta asadar, o energie de relief a vetrei orasului de
400 m una din cele mai mari din tara.
In cvasitotalitate, teritoriul orasului este situat in baziunul hidrografic al Raului
tragului iar o parte infima in subbazinul Bughei(cartierul Grui si o mica parte din Marcus).
Campulungul este format din mai multe cartiere (Grui, Centru, tabaci, Subesti, Schei, Visoi,
Visoi blocuri, Flamanda,Valea Barbusii, Magura Marcus, Apa Sarata, Perscareasa) la care se
adauga Satul Valea Rumanestilor si o parte din satul Chilii (cealalta parte apartinand de
comuna Mioarele).

2. Cadrul Natural
2.1. Relieful, element fundamental in specificul geografic al Depresiunii Campulung
Depresiunea Campulung este o depresiune submontana, fiind unitate componenta a
Podisului Getic situate pe raul targului, avand un aspect tipic de depresiune submontana cu o
forma relativ alungita. Depresiunea Campulung este una din cele mai bine individualizate
din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi,
numite de locuitori muscele . Versantii vailor care strabat depresiunea sunt afectati de
ploile torentiale, de alunecari si surpari. La sud de dealurile inalte subcarpatice, relieful
coboara mult, vaile se largesc, formand o treapta mai joasa.
Relieful este format din vaile raurilor care brazdeaza depresiunea si coline, sub forma unor
dealuri prelungi, de natura structurala, care coboara concordant, cu stratificaia slab ondulata
sau usor inclinata. Aceste dealuri sunt cunscute in literatura geografica sub numele de
"muscele". in comuna Valea Mare - Prava apare cea mai mare inalime din nordul
depresiunii Campulung: 1243 m (Varful Mateias).
Reeaua hidrografica permanenta si-a adancit cu usurina vaile (Raul Targului, Argesel) in
depozitele mio-pliocene, creand o serie de terase.
Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele
Muntilor Iezer, pe Riul tirgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de
depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "cimp lung"), aici a
aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a tarii Romanesti
In partea Nordica a depresiunii Campulung se inalta masivul Iezer, intre raurile
Doamnei si Dambovita. Exista o legatura intre creastra Fagarasului si masivul Iezer prin
culmea mai joasa Mezea-Otic. Spre S si S-E se prelungesc mai multe culmi netede din
4

masiv, Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga DanciuPortareasa-Zanoaga. Alti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulung sunt: Papusa,
Leaota si Piatra Craiului.
2.1.1. Evolutia reliefului si particularitatile geologice ale teritoriului
Cele mai vechi roci sunt sisturile cristaline-care apar in culmea Magura la limita de
nord-vest a Campulungului.Ele partin cristalinului de Fagaras ,respectiv Iezer si au luat
nastere din roci sedimentare si roci eruptive care in orogeneza hercinica au fost supuse la
presiunu si temperaturi ridicate se transformate astfel in roci cristaline,cu aspect sistos.
Sisturile cristaline apar in fundamentul Depresiunii Getice peste care se suprapune teritoriul
orasului Campulung.Peste aceste fundamente se afla depozite mezozoice si neozoice,cele
mai vechi fiind calcarele jurasice de la Mateias si conglomeratele si gresiile
cretacice(cenomaniene)de la Namaiesti.Cele mai vechi formatiuni sedimentare de pe
teritoriul orasului sunt de varsta oligocena si ocupa o suprafata intinsa intre Valea MarePravat, Matau si Suslanesti. Ele sunt reprezentate prin sisturi fine argilo-marnoase,
bituminoase(sisturi disodilice), bogate in schelete de pesti (rezervatia paleontologica
Suslanesti). De formatiunile paleogene e leaga izvoarele minerale care apar la Bughea de
Sus,iar pe teritoriul orasului Campulung,in parcul Kretzulescu,Valea Romanestilor si in alte
puncte.
Urmeaza depozitele tortoniene care s-au depus in urma unei puternice transgresiuni si
care acopera depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albesti.In baza apar conglomerate
poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Fagaras si din sedimentarul de pe
marginea depresiunii subcarpatice. La partea superioara a tortorianului din valea Raului
targului, la sud de Campulung, apare un strat de cativa metri grosime de tuf dacitic. Acest tuf
se continua catre dealul Flamnda, unde se gasesc fosile caracteristice depozitelor tortoniene.
De asemenea, in dealul Flamanda si intre Campulug si Matau apar gipsuri care arata
instalarea temporala a unui facies lagunar. Conglomeratele trangrasive si depozitele de
pietrisuri si nisipuri apartin faciesului litoral se neritic de mica adancime al invaziei marine
din timpul tortonianului iar prezenta gipsurilor demonstreaza instalarea faciesului lagunar in
partea terminala a trangresiunii marine.
Depozitele pontiene din imprejurimile orasului Campulung apar in extremitatea
sudicaa teritoriului si sunt constituite de nisipuri,marne si argile. Ele sunt dispuse discordant
fata de depozitele tortoniene,lacul pontian invadand dinspre sud (a depasit pragul MatauMalu si a patruns in depresiunea subcarpatica).
Depozitele daciene le insotesc pe cele pontiene si sunt alcatuite din marne sistoase cu
solzi de peste si impresiuni de plante,marne nisipoase, nisipuri miscatoare si pietrisuri
marunte. In dacian se gasesc 1-3 intercalatii de lignit care se exloateaza la sud de
Campulung.
Levantinul incheie seria pliocena di depresiunea subcarpatica si este reprezentat prin
pietrisuri de Candesti care afloreaza in Valea Schitului.Acestea sunt alcatuite din elemente
bine rulate,de 2-3 centimetri diametru si avand structura incrucisata.
Cuaternarul incheie sedimentarea in depresiunea Campulung si se pastreaza in partea
5

centrala a acesteia.Este alcatuit din depozite nesortate si lipsite de stratificatie,purtand

nimele de pietrisuri de Grui (pleistocen inferior). tot cuaternarului ii apartin depozitele
teraselor inalte si medii (pleistocen superior) si cele ale teraselor inferioare (holocen
inferior).
Dupa geologul Mircea Ilie depresiunea Campulung si-a inceput evolutia in timpul
enonianului,a primit apele marine transgresive eocene si tortoniene,precum si a lacului
pliocen (pontian-levantin); colmatarea a avut loc la inceputul cuaternarului. Aceasta evolutie
a fost dirijata de configuratia si jocul fundamentului cristalin.
Tectonica
Inregistrarea tuturor ingresiunilor puternice marinesi lacustre de catre depozitele
depresiunii Campulung demonstreaza existenta unei fose sedimentare,cu evolutia cuprinsa
intre senoonian si cuaternar. Depresiunea este o groapa tectonica(graben). Limita sudica a
acesteia , anticlinalul Matau, inglobeaza depozite tortoniene. Acest anticlinal este afectat de
prezenta a patru falii longitudinale intre Valea Romanestilor si valea Raului targului, cu
caderi in trepte care se dezvolta intre Matau si Campulung. Dispozitia in trepte a faliilor a
generat scufundare tectonica. O alte falie urmareste dealul Grui,cursul Raului targului si
traverseaza axul depresiunii.
Depresiunea tectonica a Campulungului,marcata prin linii de scufundare limitrofe si
interioare,a evoluat de la sfarsitul cretacicului pana in cuaternarul tarziu.Dovada activitatii
sale actuale este pusa in evidenta de localizarea cutremurelor de pamant acuale.

2.1.2. Indici geomorfometrici ai reliefului

2.1.2.1

Curbe hipsografice pentru Depresiuniea Campulung

2.1.2.2

Adancimea si densitatea fragmentarii reliefului

Energia reliefului exprima intensitatea sau profunzimea pana unde a patruns eroziunea
verticala, generata n principal de scurgerea apei retelei hidrografice. De aceea mai este folosita
si expresia adancimea fragmentarii.
Energia reliefului reprezinta diferenta de altitudine dintre un H maxim si unul minim,
raportata la unitate de suprafata (km, ha etc), n functie de scara de reprezentare. Cel mai
frecvent, acest indicator se exprima n m/km.
Generarea harii energiei de relief presupune construirea a doua rastere unul cu
altitudinea maxima pe unitate de suprafata si al doilea cu altitudinea minima, ambele derivate
din MNt. Acesta a fost realizata n ArcGIS v9.3, fiind folosita functia Focal Statistics din
Spatial Analyst tools Neighborhood .

2.1.2.3

Harta treptelor de relief

2.1.2.4 .

Harta Pantelor

10

2.1.2.5.

Repartiia pantelor: grafic pe clase de pante

2.1.2.6.

Repartiia energiei de relief: grafic pe clase de energie

11

2.2. Particularitati climatice

2.2.1. Radiadia solara, temperaturi
In functie de circulatia generala a atmosferei, ca si factori locali, elementele climatice
capata caracteristici proprii. De un mare folos in stabilirea reperelor climatice au fost statiile
meteorologice Campulung ( 680m altitudune - situata pe intefluviul dintre Raul targului si
Bughea) si Balcesti (850m altitudine - situata in est de interfluviul dinspre Argesel).
Radiatia solara anuala inregistraza valori medii de 112.5kcal/cmp.
temperatura medie anuala la Campulung este de 8.1 grd C, amplitudinea
temperaturilor medii ajunge la 21.2grd C, iar temperaturile medii lunare pot fi urmarite in
tabelul de mai jos:
1

10

11

12

anual

-2.8

-1.4

2.7

8.1

13.1

16.6

18.4

17.9

13.9

8.6

3.3

-0.8

8.1

Din analiza acestui tabel rezulta ca cele mai friguroase sunt lunile ianuarie,februarie
si dembrie,iar cele mai calduroase sunt lunile iulie, august si iunie. Intr-un an temperatura
creste din ianuarie pana in iulie si scade pana in decembrie.
temperaturile medii extreme rezulta din urmatorul tabel (unde M=media maximelor
zilnice,iar m=media minimelor zilnice):
1

2.3

8.3

-7.3

-6.1

-2.2

11

12

anual

14.2 18.3 22.3 25.1

24.5 20.9 15.3 8.9

4.3

14

2.4

11.2

7.3

10.4 11.6

9
7.4

10
3.3

10.5 -4.5

2.8

temperaturile extreme absolute sunt inscrise in tabelul de mai jos (unde M=media
maximelor zilnice, iar m=media minimelor zilnice):
1

29

31.8 32.2 36.5

15.5 20.4 25

-24.1 -26.2 -21.2 -14.1 -3.7

6
-0.2

7
1.4

10

11

12

anual

35.2 35.5 29.5 22.7 17.2 36.5

-6

-10.5 3.3

-15.8 -31

-31

Se constata ca valorile cele mai mari ale maximelor absolute lunare s-au inregistrat in
lunile iulie, septembrie, august, iunie si mai, iar cele mai mici in lunile ianuarie si
decembrie. Cele mai mici s-au inregistrat in linile dembrie, februarie, ianuarie si martie, iar
cele mai mari in lunile iulie si august.

12

2.2.2. Vanturile
In ceea ce priveste vantul directiile dominante la Campulung sunt cele dinspre nordvest (13.2%) si sud-vest (9.2%), celelalte scazand de la 4.7% (sudic) la 2.4% (est si vest).
Remarcabila este durata de 55.8% a calmului atmosferic-orasul Campulung fiind situat intro zona de adapost. Cu totul alta este situatia la statia meteorologica Bilcesti (situata intr-un
punct dominant), unde directiile dominante sunt cele nord-vestice (18.2%) si vestice
(14.1%); urmeaza directia nordica (10.9%) si sud-vestica (10%). Cele mai mici frecvente la
aceasta statie meteorologica sunt cea estica (1.7%), nord-estica (1.3%), sud-estica (2%) si
sudica (3.3%). La Bilcesti calmul atmosferic reprezinta doar 39.5%.
La Campulung,intre 1961-1970, viteza medie a vantului a avut urmatoarea fecventa:
0-1m/s=70% anual
2-5m/s=24.5% anual
6-10m/s=4.8% anual
11-15m/s=0.4% anual
16-20m/s=0.2% anual
21-24m/s=0.1% anual
2.2.3. Precipitatiile atmosferice
Precipitatiile atmosferice reprezinta un element meteorologic mult mai instabil decat
temperaturile. Cantitatea medie anuala de precipitatii la Campulung a fost de 774.2mm iar la
Balcesti de 798mm.
Analizand aceste date constatam ca la ambele statii meteorologice lunile iunie, iulie si
mai sunt cele mai bogate in precipitaii, iar lunile februarie, martie si ianuarie cele mai
sarace. Din luna iunie cantitatea medie de precipitatii scade aproape uniform pana in luna
februarie, in martieincepand sa creasca brusc.
Cantitatea maxima de precipitatii inregistrata in 24 de ore la Campulung a fost de
140.7mm (25iunie1937); numarul de zile cu strat de zapada este in medie de 100 pe an; in
medie se inregistreza 2.8 zile/an cu polei.
In concluzie, pe fondul climatului temperat-continental de dealuri subcarpatice
mijlocii si inalte, Campulung beneficiaza de un topoclimat de depresiune (de adapost) caracterizat prin temperaturi medii anuale in jur de 8 grade celsius, precipitatii de 7-800mm
si vanturi slabe, de scurta durata,in cea mai mare parte a timpului instalandu-se calmul
atmosferic.

13

2.3. Hidrografia
2.3.1. Apele subterane
Apele subterane depind de raportul dintre rocile permeabile si cele impermeabile,
precum si de succesiunea cutelor. teritoriul orasului Campulung bebeficiaza de imortante
resurse de ape freatice sau de adancime provenite mai ales din infiltrarea precipitatiilor,iar in
mica masura pe o cale subterana din zona montana. De altfel orasul a fost alimentat cu apa
printr-o serie de puturi, azi abandonate.Cele mai importante izvoare sunt cele de terasa,
carora li se adauga izvoarele minerale (de la Baile Kretzulescu de altadata si de la Valea
Romanestilor, precum si cele de la Bughea de Sus) folosite de locuitorii zonei pentru tratarea
anumitor afectiuni.
2.3.2. Apele de suprafata
Apele de suprafata apartinand in totalitate sistemului hidrografic al Argesului se
incadreaza bazinului hidrografic al Raului targului. Afluent de ordinul 2, Raul targului are
cel mai dezvoltat sistem din cadrul acestui bazin si ca urmare ar putea fi considerat drept
obarsie a Argesului. Cu o suprefata de 1087 kmp, Raul targului ocupa locul al saptelea in
cadrul sistemului Argesului, dupa lungime (69.7km) locul al 12-lea, iar dupa debit (10mc/s)
locul al 3-lea (dupa Raul Doamnei si Dambovita).
tragandu-si izvoarele din munti Iezer-Papusa al caror bastion impunator domina la
nord Depresiunea Campulung, Raul targului ia nastere din unirea paraielor Batrana (care
izvoraste din Iezer) cu Cuca(care izvoraste din Papusa). Principalul afluent in sectorul
montan al Raului targului este Rausorul. Dintre afluentii marunti din zina amintim paraiele
Pietroasa,Valea Romanestilor, Valea Izvorului si Valea Barbusii-din stanga- si Valea Rea,
Valea Dracilor si Valea Uncheasului -din dreapta.
Debitul mediu multianula al Raului targului creste progresiv de la 2.05mc/s la
Voina(debitul realizat pe o suprafata a bazinului de numai 65kmp) la 4.22mc/s la Apa
Sarata(186kmp suprafata bazinului). Observam cu usurinta ca intre Voina si Apa Sarata in
timp ce suprafata bazinuli se mareste de 3 ori,debitul Raului targului se dubleaza. La
confluenta cu Raul Doamnei, debitul Raului targului ajunge la 10 mc/s prin aportul in
special al Bughei (0.664mc/s) Bratiei(3.07mc/s) si Argeselului (1.5mc/s).
Debite maxime si minime inregistrate au fost de 0.338 si 77.7mc/s la Voina, 0.3 si
103mc/s la Apa Sarata si de 0.4 si 543 mc/s la Piscani (viitura din 1975). Aceasta ultima
valoare este de 2 ori mai mare decat debitul Siretului (225mc/s).
Pe Raul targului se insira urmatoarele lacuri:Rausor-celmai mare(are un baraj de
114m inaltime si 366 metri lungime;volumul acumularii este de 60mil.mc,iar lungimea
lacului este de 4 km pe Raul targului si 3 km pa Rausor;alimenteaza hidrocentrala Leresti de
19 MW data in funciune in 1987), Pojotrata, Leresti, Voinesti, Visoi si Apa Sarata.
Realizarea barajelor si a acumularilor respective a dus la modificarea atat a regimului
nivelurilor cat mai alea a debitelor,urmare directa fiind atenuarea substantiala a viiturilor.
14

Raul targului - traverseza municipiul Campulung pe o lungime de cca 7.5km. Pe sectorul de

rau regularizat cu o lungime de 2.4 km se constata un dezechilibru major la nivelul
talvegului.respectiv o coborare accentuata a acestuia,iar ca urmare fenomenele de eroziune a
amalurilor au crescut in intensitate si amploare.Mai multe obiective economice si sociale
sunt in pericol de a fi afectate.Spre deosebire de trasel net al celor 2 vai marginale dinspre
vest si nord-est apele sudice ale masivului Iezer-Papusa-desi tributare unui singur trunchi
colector(Raul targului)-raman in cuprinsul zonei de munte,risipite in 5 fascicule bine
individualizate: Rausorul Bratiei, Bratia cu Bratioara, Raul targului, Argeselul (practic un
singur fir compet lipsit de afluenti) si singura netributara Raului targului, Rausorul
Dambovitei.
Cu exceptia ansamblului Rausor-Bratia (cu izvoarele pornind numai cu putin
deasupra padurilor), toate celelalte vai au obarsii puternic glaciare sau glacio-nivale. Fiind
cea mai importanta apa a acestuiversant-prin pozitia sa centrala, inaltime a zonei de
obarsie,suprafata si adancime a bazinului, Raul targului merita in cele c urmeaza cateva
precizari suplimentare. Izvorand in 2 ramuri ambele repede si puternic adancite: Batrana si
Cuca, valea care ia nastere in punctul de confluenta de la Intre Vai (935m alt) este inferioara
cu 1200m seilor de pornire din creasta principala.Pastrand de aici mai departe un traseu
aproape rectiliniu (de la nord spre sud), Raul targului nu va mai primi (cu exceptia
Rausorului) decat afluenti cu totul neinsemnati. Zona inalta a vailor care ii dau nastere
egaleaza-cu precadere prin vaile Iezerului Mic si Mare-toata maretia circurilot de pe
versantul dambovitean. Spre deosebire de acestea, treptele superioare ale Iezerului
beneficiaza de avantajul unui teren mai putin inclinat si care a permis formarea unor vai
glaciare dezvoltate in lung. In cuprinsul lor se gaseste cel mai mare lac glaciar din masiv,
lacul Iezer cca 2135m alt. Pe masura ce privim amfitetrul de ape al Raului targului de la
vest catre est, caldarile scad continuu ca extindere in plan si ca salbaticie a reliefului-ele
reducandu-se in bazinul vaii Cuca la simple nise izolate sub linia inalta a varfurilor Fracea si
tambura. Zona de izvoare a vaii Rausorului adaposteste la randul ei un sector glaciar bogat
compartimentat in trepte, praguri si caldari laterale.
toate vaile care brazdeaza maivul Iezer-Papusa sunt puternic marcate de prezenta
omului.ele fiind presarate-de-a lungul drumurilor forestiere care le insotesc pe mari distantede numeroase puncet locuite tot timpul anului. Zona lor mijlocie-in genere de la capatul
acesto drumuri sipana deasupra padurilor-este aproape intotdeauna inaccesibila, majoritatea
cailor de percurgere abatandu-se invariabil pe coastele sau culmile invecinate pentru a
razbate spre interiorul masivului.
Barajul Rausor se afla situat pe Raul targului la o distanta de 7.5 km de satul Leresti si 14
km de orasul Campululg.

15

16

2.4. Particularitati geografice

2.4.1. Vegetatia
Depresiunea Campulung, fiind o zona de veche si indelungata locuire,aceste
componente ale peisajului natural au suferit mari transformari. Astfel,padurea,care odinioara
acopere intreg teritoriul in discutie s-a restrans treptat,locul ei fiind luat de vetrele asezarilorin continua expansiune-,de pasuni si culturi (indeosebi pomicole). Astazi, padurea apare pe
arii restranse,mai ales in cadrul versantilor abrupti (din cadrul defileului de la Apa Sarata).Ea
se incadreaza in etajul fagului si este formata din fag (Fagus sylvatica), asociat cu carpen
(Carpinus betulus), plop (Populus termula), cires (Prunus avium), mesteacan (Betula
verrucosa) etc. Mai rar apare gorunul (Quercus petraea) iar dintre arbustise intalnesc alunul
(Corylus avellana), cornul (Cornus mas), paducelul (Crataegus monogyna), socul negru
(Sambucus nigra), macesul (Rosa canina) etc.
In sectorul de defileu si in aval de acesta,pe valea Rului targului se mai pastreaza
zavoaiele,in care specia dominanta este aninul negru (Alnus glutinosa), la care se adauga
aninul alb (Alnus incana) si salcia plesnitoare (Salix fragilis). In cadrul pajistilor naturale
secundare aparute prin inlocuirea vegetatiei forestiere, cea mai mare raspandire o au specii
ca iarba vantului (Agrostis tenuis) si paiusul rosu (Festuca rubra); la acestea se adauga
speciile insotitoare precum tufarisuri de catina,maces porumbar,lemn cainesc etc.
2.4.2. Fauna
Fauna este destul de variata in Depresiunea Campulung. Dintre pasari amintim:
graurul (Sturnus vulgaris), pitigoiul mare (Parus major), pitigoiul de livada (P.lugubris),
strutul de iarna sau cocosarul (turdus pilaris), prepelita (Coturnix coturnix); iarna coboara
aici o serie de specii ca sorecarul comun (Buteo buteo),ciocanitoarea neagra (Dryocopus
martius), fluierasul de munte(tringa hypolrncos), brumatita (Prunela modularis); in sezonul
estival urca caneparul (Carduelis canabina). In acest fel se realizeaza un schimb permanent
de indivizi intre formatiunile faunistice montane , subcarpatice si de campie. Accidental se
pot intalni si alte specii ca bufnita (Bulo bulo), corbul (Corvus corax). Dintre mamifere ,
rasul (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes) , caprioara (Capreolus capreolul), iepurele (Lepus
europeanus), jderul(Martes martes), veverita(Sciurus vulgaris) etc.
Fauna acvatica este formata din scobar (Chandostroma nasus), pastrav (Salmo
truttafario) etc (dintre pesti) la care se adauga si racul (Astracus fluviatilis). In sectorul
Raului targului suprapus teritoriului studiat se incadreaza zona pastravului cu cea a
scobarului. Amenajarile de pe Raul targului si poluarea au influentat puternic fauna acvatica,
bineinteles in sens negativ.

17

3. Elemente istorico-geografice
3.1. Scurta incursiune in istoria municipiului Campulung
Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atat pe raza orasului, cat si n
mprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului tarziu (1700-1600 .d.Hr.). Astfel, la
Pescareasa, n sudul orasului a fost descoperita o necropola, dovada a existenei unei asezari
omenesti.
Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I .d.Hr., sunt bine conturate n zona actualului
oras, n cartierul Olari-Sfantu Gheorghe; la fel si cele de la Apa Sarata si Bughea de Sus, care
aparin culturii dacice tarzii. La Cetaeni-Muscel, asezare dacica locuita fara ntrerupere din
jurul anului 300 .d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existena aici a unui
important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una
dintre cele mai vechi asezari dacice din ara.
Dupa 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, fiind o provincie de grania a
Imperiului Roman, Dacia are un important rol de aparare mpotriva atacurilor barbare, aceasta
presupunand construirea unor linii de fortificaie punctate de existena unor castre de pamant
sau piatra.
Limesul reprezinta o noiune al carei coninut a evoluat pe parcursul secolelor ncepand
de la cel de limita desparitoare a unui teren si pana la cel de frontiera fortificata n faa unui
teritoriu nca necucerit, n scopul instituirii unui obstacol.
Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificaiile si trupele de grania,
aveau misiunea de a supraveghea, apara, respinge miscarile si eventualele incursiuni ale
inamicului.
Unul dintre limesurile din Dacia este
limesul transalutanus, care se ntinde pe o
lungime de 235 km, construit la o distana
variabila de 10-15 km E de Olt. Malul limesului
nu este continuu. De la raul Arges este nlocuit de
cursul Raului Doamnei si al Raului targului.
Dupa anul 245 d.Hr., n urma puternicelor
atacuri carpice, limesul transalutanus a fost
abandonat si grania a revenit pe Olt (limesul
Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale
Limes transalutanus, cel de la Jidava (astazi Apa
Sarata, localitate inglobata n orasul Campulung)
este singurul construit n piatra si caramida si, n
acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma
dreptunghiulara, era nconjurat cu un zid de
incinta prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe
18

laturi si semicirculare la coluri si avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran.
In epoca medievala, la sud de Carpati, documentele emise de cancelaria domneasca a
tarii Romanesti releva prezenta unor asezari urbane inca din primii ani de existenta statala
independenta. Cele mai vechi orase muntene care apar in documentele scrise sunt cele situate in
jumatatea de nord a tarii Romanesti, fiind n legatura directa cu orasele Sibiu si Brasov din
sudul transilvaniei.
Vechea capitala a tarii Romanesti, Campulung este atestata epigrafic in anul 1300 de o
inscriptie tombala, in limba latina, care mentioneaza numele unui conducator politico-militar,
"Comes Laurentius de Longo Campo", ce a rezidat in acest oras. Campulungul mai apare in
aceeasi grafie (latina) si in privilegiul acordat de Vladislav I Vlaicu negustorilor brasoveni
(1368) care efectuau operatiuni comerciale in tara Romaneasca sau tranzitau marfuri pe aici.
trebuie amintit ca prima mentionare a Campulungului intr-un document intern emis de
cancelaria domneasca in medio-slava dateaza din timpul domniei lui Nicolae-Alexandru si se
refera la un act de donatie prin care voievodul a daruit bisericii din Campulung satul Badestii,
datat <1351, septembrie 1 -1352, august 31> 6860.
n documentele de limba germana orasul apare sub denumirea de Langrawe (1385),
Langnaw sau Langer Aw.

Pelerinii catolici, n drumul lor spre Constantinopol si locurile sfinte, urmau mai multe
trasee care brazdau Europa, unele dintre acestea traversand si teritoriul Romaniei de astazi.
Unii dintre acestia au lasat posteritatii marturii scrise despre tarile, locurile si orasele pe care leau strabatut.
n ultimele doua decenii ale secolului al XIV-lea, doi pelerini germani, Peter Sparnau si
Ulrich von tennstadt au fost n pelerinaj la Ierusalim. Revenind spre tara, prin anul 1385, au
strabatut teritoriile tarii Romanesti si transilvaniei, venind de la tarnovo.
Mentionari deosebit de pretioase privind reteaua urbana romaneasca existenta in secolul
al XIV-lea se refera la Rusii de Vede, Pitesti, Curtea de Arges, Campulung, Brasov, Sibiu, Cluj
si Oradea: "De la sistov am mers la Rusii de Vede (Russenart, in original); dupa aceea la
Nuwerstad (foarte probabil Pitesti), dupa aceea la Arges (Nerx, in original), dupa aceea la
Campulung (Langrowe, corect: Lange Aue). De acolo am mers spre Brasov (Krone, corect
Kronstadt), n tara Barsei (Wortzelant).
19

n peregrinarile sale prin tarile romane, francezul Jaques Bongars, autorul lucrarii
"Rerum Hungaricarum. Scriptores varii historici,geographici" mentioneaza ca, dupa ce a
vizitat, in 1585, orasele Brasov si Rasnov, a trecut Carpatii prin pasul Bran si s-a oprit intr-un
sat "asezat de-a lungul lalomitei ... " apoi "Ia castelul lui Negru Voda" (probabil Campulung),
dupa aceea "Ia targoviste, la Bucuresti" si, plecand de aici, "am trecut la Giurgiu (Jerva - de la
Jerkk, numele turcesc al Giurgiului), targ si castel care are o garnizoana turceasca pe
Dunare" .
ntr-o scriere monografica redactata sub influenta "Letopisetului Cantacuzinesc",
Constantin D. Aricescu sustinea, pe la 1855, ca orasul Campulung ar fi fost ntemeiat de
legendarul Negru Voda.
Nicolae Iorga, intr-o recenzie aparuta n
anul 1929, desi admite existenta unui tip
specific de asezare cvasiurbana, asa-zisul "orassat" al romanilor, totusi conchide
fara nici un fel de echivoc ca: "Nu este nici o
indoiala astazi ca orasele noastre nu sunt
intemeiate de romani. Unele din ele, ca Baia,
Siretul,Suceava, n Moldova iar n tara
Romaneasca, Campulungul, targovistea, vin de
la o asezare straina, de germani din Galitia, de
sasi sau de armeni ... "
In viitoarea tara Romaneasca, comunitatea saseasca era cel mai bine reprezentata in
orasul Campulung. Acest centru urban, atestat documentar in jurul anului 1300 - dar existand
cu cel putin cateva decenii mai inainte - avea o puternica comunitate germana venita, evident,
din transilvania, condusa de un reprezentant al ei (comes sau greav). Colonia catolica de aici
avea parohie proprie si o biserica numita popular cloaster (Kloster). Din existenta functiei de
"greav" sau "comes" se poate deduce cu usurinta faptul ca aici, la Campulung, s-a asezat nca
din secolul al XIII-lea un grup de colonisti sasi a caror atestare si privilegii ne sunt cunoscute
abia dintr-o perioada mai tarzie.
La Campulung, dezvoltarea profilului urban incipient a fost accelerata si prin stimularea
activitatii mestesugaresti de catre meseriasii veniti din transilvania, deoarece gaseau pe
versantul sudic al Carpatilor, la Campulung, o regiune bogata, unde si puteau desface usor
20

produsele.
In general, se considera ca numele de campulung desemneaza o comunitate de
oameni situata ntr-o depresiune de forma alungita de pe cursul superior al unui rau care
izvoraste din munti. n cazul de fata, acest rau este Raul targului, iar vatra orasului este ntradevar asezata ntr-o caldare ale carei margini sunt dealurile care o nconjoara. n ceea ce
priveste celalalt element toponimic, Muscel, acesta a fost explicat de catre cercetatorul Ion
Chelcea ca provenind din latinescul monticellus, avand o forma apropiata n toate limbile
romanice.
Campulungul figureaza pentru prima oara pe o harta a lumii n anul 1459, respectiv pe
mapamondul ntocmit de Fra Mauro Camaldolese, fiind numit, din nou, Campolongo.
La sfarsitul secolulului al XVI-lea, pe o harta a Cosmografiei lui Sebastian Munster din
Basel, orasul apare sub denumirea de Langenau, dar si Longenau. In harta ntocmita de
cartograful Georg Reichsdorfer n anul 1550, orasul este mentionat sub numele de
Campolongo-Langenau. Sub numele de Langenorw apare n harta lui Gerardes de Jode din anul
1548, ca si n atlasul lui Gerard Mercator din anul 1595, precum si pe o harta a aceluiasi
cunoscut cartograf, din anul 1602. Denumirea de Campolongo apare mentionata pe o harta
ntocmita n anul 1720, si-sub o forma usor schimbata-Campo Lungo, n harta lui Matheus
Senter din anul 1757. Numele de Campolongo, dar si Langenau, sunt ntalnite n harta
cartografului german Johann Georg Schreiber din 1745, iar n anul 1774, J.F.Schmidt foloseste
numele de Kimpolongo.
Ca multe dintre viitoarele orase din teritoriile romanesti extracarpatice, Campulungul a
trecut prin mai multe etape de dezvoltare, de la o asezare rurala la una de tip orasenesc.
Procesul s-a desfasurat n paralel cu formarea statelor medievale, avand ca esenta sporirea
necontenita a productiei si a schimbului pe piata locala, asezarea trecand, asa cum s-a aratat,
prin fazele de sat, targ periodic si oras.

21

Din punct de vedere administrativ, obstea campulungeana a fost condusa, ntre 1521 si
1831, de un judet, ajutat de doisprezece pargari. Judetul era ales anual de catre obstea
oraseneasca, dintre orasenii avuti, respectabili, stiutori de carte si cunoscatori ai practicilor
juridice. Regula cu caracter cutumiar facea ca judetul sa fie ales dintre cei mai de vaza oameni
ai orasului, cei mai onesti si drepti, n cadrul unei ceremonii interesante si destul de
complicate, asa cum povesteste C. D. Aricescu, autorul celei dintai monografii a
Campulungului. Domnitorul tarii era si el anuntat de alegerea unui nou judet, prin intermediul
unei delegatii campulungene, formata din pargari, batrani ai orasului, preoti sau chiar noul judet
n persoana, ce venea la Bucuresti spre a fi confirmat. C.D. Aricescu mentioneaza faptul ca,
pana la nceputul secolului al XVIII-lea, judetul se alegea un an dintre ortodocsi, urmand ca n
anul viitor catolicii sa aleaga pe unul dintre ei pentru a conduce orasul.
Sigiliul orasului Campulung reprezenta un scut, cu un corb spre dreapta avand n stanga,
sus, un crai nou, deasupra cu o stea cu sase raze, tot sus n dreapta un soare asemeni unui punct,
iar deasupra pasarii, timbrand scutul si separand nceputul si sfarsitul legendei, o semiluna
rasturnata si nca o stea cu sase raze. Legenda, n limba latina, era: Si (gillum)+Campo Longo+.
Una din ocupatiile principale era olaritul care era dezvoltat n Campulung si n diferite
localitati apropiate nca din secolul al XIV-lea, constituind, deseori, singurul mijloc de existenta
al multor familii din oras. Olarii realizau foarte multe vase ceramice smaltuite si nesmaltuite de
tip bizantin, dar si ceramica decorata cu diferite motive. Mestesugarii olari aveau n apropiere
dealuri (muscele), foarte bogate n materie prima pentru meseria practicata de ei, respectiv,
materii argiloase si feruginoase sau marne (satul Bughea-Humele). nflorirea artei ceramice n
22

orasul Campulung a facut ca, n afara de denumirea cartierului Olari, un important monument
de cult din zona sa capete numele de Sf. Gheorghe-Olari, acesta fiind considerat patronul
spiritual al breslei (ulterior, corporatiei) olarilor locali (lacasul de cult este datat secolul al XIVlea).
Cioplitul pietrei a ocupat de asemenea un loc important n arta medievala si moderna a
orasului Campulung, mai ales ca aceasta era o materie prima foarte raspandita n zona. traditia
ndelungata a acestui mestesug este ilustrata de existenta n oras a multor cruci de piatra cu
ornamente florale, precum si de balustradele scarilor interioare ale unor case somptuoase din
Campulung.
Centrul de activitate al mesterilor pietrari era n nord-vestul orasului, n Schei, n zona
numita Campul Crucerilor. Materia prima folosita de ei era vestita piatra de Albesti.
Din pacate, textele romanesti anterioare secolului al XVI-lea s-au pierdut, cel mai vechi
document pastrat datand de la nceputul secolului al XVI-lea. Este vorba de Scrisoarea lui
Neacsu din Campulung (Dalgopole, in original), redactata aproape in intregime in limba
romana, datata 29-30 iunie 1521 si adresata judelui Brasovului, Johannes (Hans) Benkner.
Autorul scrisorii este Neacsu, un negustor nstarit din Campulung, cunoscator al limbii
slavone - dupa cum o dovedeste atat preambulul documentului (adresa si salutatia), cat si
formula de ncheiere (subscriptia), scrise in mediobulgara care intretinea relatii comerciale
atat cu negustorii sasi din Brasov, cat si cu lumea comerciala nord-dunareana (ndeosebi din
Nicopole) furnizand primilor informatii cu caracter diplomatic, militar si politic referitoare la
expansiunea otomana la nord de Dunare.
Aceasta prima scriere romaneasca dovedeste faptul ca limba romana era pe deplin
nchegata, atat ca vocabular, cat si ca topica, iar informatiile furnizate, prin acuratetea si
conciziunea lor, ca autorul era o persoana instruita ce facea parte din patura bogata a orasenilor
Campulungului, legata prin mii de fire de patriciatul sasesc de dincolo de Carpati.
3.2 . Istoricul cercetarilor
Prima monografie a orasului Campulung Muscel a fost elaborata la jumatatea secolului al
XIX-lea de catre un fiu al acestor frumoase locuri, scriitorul, istoricul si revolutionarul
pasoptist Constantin D. Aricescu (1823-1886). Aparuta la Bucuresti, n doua volume (18551856,) la Imprimeria Ferdinand Om, Istoria Campulungului. Prima rezidenta a Romaniei
constituia prima lucrare de istorie tiparita a lui C. D. Aricescu, care publicase doar poezie pana
atunci.
n anul 1925, Constantin Radulescu-Codin (1875-1926), muscelean nascut n satul
Zgripcesti, comuna Beleti-Negresti, fost revizor scolar al judetului Muscel, dar si un cunoscut
folclorist si iubitor al istoriei Muscelului, tiparea la Editura Librariei si Magazinului Universal
Ioan N. Staicu din Campulung o noua monografie a Campulungului, intitulata Campulungul
Muscelului. Istoric si legendar. Lucrarea este nsotita de un supliment numit de autor Calauza
vizitatorului celor mai de seama locuri si monumente istorice din oras si din mprejurimi si
cuprinde un numar nsemnat de ilustratii, o plansa cu planul orasului si harta judetului Muscel,
realizata de campulungeanul Nicolae Patraulea.
Optsprezece ani mai tarziu, n anul 1943, la Campulung va aparea o noua lucrare despre
23

trecutul orasului, Campulung Muscel-monografie istorica, al carei autor a fost cunoscutul preot
Ioan Rautescu (1892-1974).
n anul 1974, la tipografia Universitatii din Bucuresti a fost realizata o noua monografie,
elaborata de un colectiv coordonat de prof. dr. Gheorghe Parnuta (n. 1915), colectiv din care
faceau parte prof. dr. Ion Hurdubetiu (1909-1995), dr. Flaminiu Martu (1913-1990), precum si
profesorii emeriti Nicolae Nicolaescu si Ilie Stanculescu. Aceasta monografie, intitulata
Campulung, ieri si azi, a fost analizata de catre istoricii Constantin serban si traian Udrea, care,
ntr-o ampla recenzie aparuta n anul 1975 n Revista de Istorie, apreciau ca aceasta
monografie le depaseste pe toate cele anterioare, atat ca informatie documentara, cat si ca
interpretare istorica. Coordonatorul monografiei din anul 1974, prof. dr. Gheorghe Parnuta,
unul dintre cei mai mari istorici ai nvatamantului romanesc, va face parte ulterior din
colectivul de redactare a unei noi monografii campulungene, alaturi de Constantin Ciotei si Ion
Popescu-Argesel. Aparuta la Editura Expert din Bucuresti, n anul 2005, aceasta recenta lucrare
monografica, intitulata chiar Monografia municipiului Campulung Muscel, are meritul de a
aduce evenimentele n prezent si de a face o expunere detaliata a Campulungului n
contemporaneitate.

24

4. Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare

In urma realizarii unei aerotriangulatii pe imagini la o rezolutie de cca 5 m ( sursa
USGS) precum si utilizand un model generat si corectat in mod stereo au fost generate
ortofotoplanuri corespunzatoare perioadei 1977-1978 (pixel final de 5 m) .
Pe baza comparatiei acestor imagini cu ortofotoplanuri din anul 2006 ( pixel cu o
dimensiune de 2.5m) se poate observa transformare fizico-geografica a ariei de studiu.
Tipurile de modificari aparute de-a lungul a aproximativ 30 ani vizeaza atat elemente
naturale precum si elemente antropice.

4.1. Elemente ale cadrului natural

4.1.1. Relief
In ceea ce priveste relieful, nu putem observa modificari majore naturale ci doar
antropice , in zona de exploatare a calcarului si de-a lungul raului Targului, modificari datorate
amenajarilor hidrotehnice .

25

4.1.2. Fond forestier

Spre deosebire de alte zone submontane , in depresiunea Campulung fondul forestier s-a
mentinut si chiar s-a marit suprafata in mod natural. Acest lucru se poate observa foarte bine in
imaginile multitemporale de mai jos:

26

4.1.3. Terenuri agricole

Dupa anul 1991 s-a inregistrat o modificare majora in ceea ce priveste tipul de
agricultura practicat precum si suprafata cultivata. Daca pana in 1991 suprafetele cultivate
constau in zone foarte mari cu aceeasi cultura, dupa 1991, in urma legii 18/1991
(improprietarirea taranilor) s-a inregistrat o divizare/parcelare a zonelor cultivate precum si a
culturilor. Putem observa acest fenomen in partea sudica a depresiunii Campulung, acolo unde
solul este propice cultivarii cerealelor, ca in exemplul de mai jos:

4.2. Elemente ale cadrului antropic

4.2.1. Reteaua de comunicatii (drumuri) si expansiunea urbana
Expansiunea urbana a inregistrat modificari pozitive in jurul orasului Campulung
datorita dezvoltarii in domeniul industriei auto (ARO) si a exploatarii de calcar Hulei Mateias.
In ceea ce priveste reteaua de drumuri, aceasta a evoluat in paralel cu evolutia urbana.

27

28

4.2.3. Exploatare resurse

Exploatarea Hulei Mataias este localizata in zona de NE a orasului Campulung.
Zacamintele de calcar au reprezentat si inca reprezinta un exploatare semnificativa in productia
de ciment in regiune iar acest domeniu reprezinta un segment important al industriei locale si
regionale.
Din punct de vedere al modificarilor in zona de exploatare, putem observa o extindere
considerabila a ariei de exploatare, lucru vizibil atat pe ortho ( 1977 vrsus 2006) cat si pe
diferentele dintre modelul digital al terenului ( creat pe baza imaginilor din 1977) si cel creat pe
baza imaginilot achizitie 2006.
Ca si cuantificant al expansiunii putem observa pe ortofotoplanuri o crestere a
dimensiunii carieriei pe orizontala intre 500 m -1000 m iar pe verticala de cca 50-100 m.

29

30