Sunteți pe pagina 1din 21

Minerale

Denumire: Grafit - C
Clasa mineralelor: nemetal

Proprietati fizice
Duritate: 1-2 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect (o directie)
Spartura: solzoasa
Greutatea specifica: 12.01 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: cenusiu inchis
Culoarea urmei : cenusie inchisa
Luciu mineralelor: metallic, mat
Pleocroism: rosu inchis
Alte caracteristici
- Insolubil in acizi
- Punct de topire 3700 C
- Radioactivitate inexistenta
- Magnetism inexistent


De retinut:
Grafitul apare in natura sub forma de granule, in rocile
metamorfice bogate in carbon si ca vinisoare sau sub
forma de filon pegmatic.
Fisa nr. 1







Minerale

Denumire: Galena - PbS
Clasa mineralelor: sulfurilor

Proprietati fizice
Duritate: 2.5 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: mare

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: cenusiu , plumburiu- argintiu
Culoarea urmei : cenusie de plumb- neagra
Luciu mineralelor: metalic
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate inexistenta
- Magnetism inexistent
- Se topeste in




De retinut:
Prin continutul ridicat de plumb (87%) , galena este
principalul minereu din care se extrage plumb.


Fisa nr. 2







Minerale

Denumire: Calcopirita - CuFeS2
Clasa mineralelor: metal/ sulf

Proprietati fizice
Duritate: 3.5- 4 (mai mica decat sticla)
Clivaj: imperfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 183.53 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: galben - auriu
Culoarea urmei : verzuie - neagra
Luciu mineralelor: metalic
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate inexistenta
- Magnetism present dupa incalzire



De retinut:
Datorita prezentei in cantitati mari si datorita continutului
Ridicat de cupru , aceasta este unul dintre principalele minereuri
de cupru de pe glob.
Fisa nr. 3







Minerale

Denumire: Calcit -Ca[ CO3]
Clasa mineralelor: carbonat

Proprietati fizice
Duritate: 3 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 100.09 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: cenusie , galbena , roz
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Reactive spumanta cu acid clorhidric.
- Magnetism inexistent.



De retinut:
In natura, calcitul poate fi intalnit intr-o formula granulate ,
Fibroasa sau cristalina , cu o gama de culori variata.

Fisa nr. 4







Minerale

Denumire: Dolomit CaMg(CO 3) 2
Clasa mineralelor: carbonat

Proprietati fizice
Duritate: 3.5 4 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: sidefie
Greutatea specifica: 2.95 g/



Proprietati optice
Culoarea mineralelor: incolor , alb , galben , brun
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos, perlat
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Se dizolva greu in acizi.




De retinut:
Roca dolomite este folosita la pavare sau ca piatra decorativa.


Fisa nr. 5







Minerale

Denumire: Halit NaCl
Clasa mineralelor: halogenati

Proprietati fizice
Duritate: 2.5 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 58.44 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb-roz
Culoarea urmei : alb
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Are punct de topire 801 C.
- Solubil in apa.




De retinut:
Halitul poarta si numele de sare . Aceasta este folosita in
Industria chimica ca materie prima .

Fisa nr. 6







Minerale

Denumire: Muscovit KAl2(AlSi3O10)(F,OH)2
Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate 2 -2.5 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 391.87 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb, gri
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: slab colorat
Alte caracteristici
- Formeaza cristale cu dimensiuni cuprinse intre 0.05- 5 mp



De retinut:
Muscovitul este fregvent intalnit in granitele bogate in cuart,
in pegmatite sau in roci metamorfice . Contine potasiu si
aluminiu, acestea fiind foarte importante pentru electronic.

Fisa nr. 7






Minerale

Denumire: Biotit -K(Mg,Fe)3AlSi3O10(F,OH)2
Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate: 2-3 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: in placi
Greutatea specifica:433.53 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: neagra , cenusie
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos , perlat
Pleocroism: galben - brun , roscat - brun
Alte caracteristici
- Se topeste greu , formand o masa negricioasa , sticloasa.
- Se dizolva in

.
- Este metal de sine statator.


De retinut:
Se formeaza in rocile magmatice si metamorfice. Sub
actiunea factorilor externi alcatuiesc forme noi .


Fisa nr. 8







Minerale

Denumire: Clorit
Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate: 2-2.5 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: in placi
Greutatea specifica: 595.22 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb , galben-verzui
Culoarea urmei : alba, galbena
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: verde pal
Alte caracteristici
- Prezinta o gama larga de variatie.
- Radioactivitate inexistenta.



De retinut:
Cloritii se prezinta , in general , sub forma de agregare solzoasa
sau cristalina, gasindu-se in roci magmatice , slab metaforice ,
ca si rocile sedimentare argiloase.
Fisa nr. 9







Minerale

Denumire: Gips Ca




Clasa mineralelor: sulfati

Proprietati fizice
Duritate: 1.5 2 (mai mica decat sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: sidefie
Greutatea specifica: 172.14 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb, incolor
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Are conductivitate termica buna.
- Magnetism inexistent.
- Radioactivitate inexistenta.


De retinut:
Gipsul de formeaza prin cristalizare din solutii suprasaturate
In sulfat de calciu din apa de mare sau prin actiunea acidului
sulfuric asupra rocilor calcaroase.

Fisa nr. 10







Minerale

Denumire: Hematit Fe2O3
Clasa mineralelor: oxizi

Proprietati fizice
Duritate: 5.5- 6.2 (mai mare ca sticla)
Clivaj: inexistent
Spartura: scoriata, neregulata
Greutatea specifica: 5,3

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: nuante de gri, maronie-roscata
Culoarea urmei : rosu inchis
Luciu mineralelor: metallic , mat
Pleocroism: biocromism rosu, galbui-rosu, maroniu
Alte caracteristici
- Greu solubil in HCL.
- Magnetism la temperature ambianta, inexistent dupa
Incalzire-slab.
- Radioactivitate inexistenta.

De retinut:
Se utilizeaza pentru fabricarea de pigmenti , in industria
Vopselelor.

Fisa nr. 11







Minerale

Denumire: Magnetit


Clasa mineralelor: oxizi

Proprietati fizice
Duritate: 5.5- 6.5 (mai mare ca sticla)
Clivaj: neclar
Spartura: sidefie , sfaramiciosa
Greutatea specifica: 11 g

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: neagra
Culoarea urmei : neagra
Luciu mineralelor: mat, metalic
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Rezistent la baze si aicizi
- Radioactivitate inexistenta
- Magnetism feromagnetic


De retinut:
Datorita proprietatii sale magnetice, magnetite este folosita
si azi ca magnet-pigment la busola.


Fisa nr. 12







Minerale

Denumire: Pirita-


Clasa mineralelor: diakisdodecaedrica

Proprietati fizice
Duritate: 6 6.5 (mai mare ca sticla)
Clivaj: absent
Spartura: concoidala , neregulata
Greutatea specifica: oscilanta

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: galbuie-aramie cu reflexe verzui
Culoarea urmei : neagra-verzuie , neagra -bruna
Luciu mineralelor: metalic
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate inexistenta.




De retinut:
Este deseori confundat cu aurul, denumirea sa fiind aurul
prostilor. In comparative cu aurul , pirita este insa mai plastic si
mai dura.
Fisa nr. 13







Minerale

Denumire: Ortoclaz-


Clasa mineralelor: tectosilicati

Proprietati fizice
Duritate: 6 (mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 278.73 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb, roz, verde
Culoarea urmei : alb
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate slaba.




De retinut:
Ortoclazul este un mineral din grupa feldspatilor . Acestea
Contin sodium, potasiu , aluminosilicati.

Fisa nr. 14







Minerale

Denumire: Microclin


Clasa mineralelor: tectosilicati

Proprietati fizice
Duritate: 6 (mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 278.73 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: verde , gri , galbena
Culoarea urmei : alb
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate slaba.




De retinut:
Micriclinul are un continut ridicat de potasiu si o cantitate mica
de sodium. Reprezinta un constituent de baza al unor roci.

Fisa nr. 15







Minerale

Denumire: Plageoclaz calcic Anortit


Clasa mineralelor: tectosilicati

Proprietati fizice
Duritate: 6 ( mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 277.41 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: gri, alb , rosu
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Radioactivitate inexistenta.




De retinut:
Plagioclazul calcic este reprezentat in grupa feldspatiilor de
Anortit,deoarece are cel mai caontinut de calciu. Este intalnit
In rocile eruptive bazice si unele siruri cristaline.
Fisa nr. 16







Minerale

Denumire: Plageoclaz sodic Albit


Clasa mineralelor: tectosilicatilor

Proprietati fizice
Duritate: 6 -6.5 (duritte mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata sper concoidala
Greutatea specifica: 263.02 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: alb , gri, albastrui
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: incolor
Alte caracteristici
- Magnetism inexistent.
- Radioactivitate inexistenta.



De retinut:
Plagioclazul sodic se gaseste in masele granitice sau
pegmatitice
sau in depozite hidrotermale si sisturi verzi metamorfice din
roci cu compozitie bazaltica.
Fisa nr. 17







Minerale

Denumire: Amfibol
Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate: 5-6 (mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 853.16 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: foarte variabila
Culoarea urmei : alba , verde deschis
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: moderat
Alte caracteristici
- Magnetism inexistent.
- Radioactivitate inexistenta.



De retinut:
Datorita stucturii chimice complexe a amfibolilor ,
Clasificarea lor a durat mai multe decenii , in final structurand
4 tipuri (A,B,C si T) , B continand 78 de baze.
Fisa nr. 18







Minerale

Denumire: Piroxen
Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate:5-6.5 (mai mare ca sticla)
Clivaj: perfect
Spartura: neregulata
Greutatea specifica: 216.55 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: verde deschis/ brun
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos, mat
Pleocroism: albastru, verzui , galbui
Alte caracteristici
- Radioactivitate inexistenta.
- Se dezvolta greu in acizi cu exceptia acidului fluorhidric.


De retinut:
Piroxenii pot sa apara sub forma de cristale mici , scurte ,
prismatice sau masiva compacta, in roci magmatice sarace in
cuart, precum
bazalt, gabro si piroxenit, alcatuind o mare parte din scoarta
pamantului.
Fisa nr. 19







Minerale

Denumire: Cuart


Clasa mineralelor: silicati

Proprietati fizice
Duritate: 7 (mai mare ca sticla)
Clivaj: absent
Spartura: neregulata , sfaramicioasa
Greutatea specifica: 60.80 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: incolore sau colore
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: nu are
Alte caracteristici
- Solubil in acid fluorhidric si in soda caustic.
- Poate sa contina incluziuni fluide.
- Punctul de topire este de 1713 C

De retinut:
In stare pura , cuartul este incolor , impuritatile din cristal
Determinand culoarea mineralului.



Fisa nr. 20







Minerale

Denumire: Olivina


Clasa mineralelor: silicate

Proprietati fizice
Duritate: 6.5-7 (mai mare ca sticla)
Clivaj: imperfect
Spartura: neregulata , sfaramicioasa
Greutatea specifica: 153.31 gm

Proprietati optice
Culoarea mineralelor: auriu-verzuie,negru
Culoarea urmei : alba
Luciu mineralelor: sticlos
Pleocroism: nu are
Alte caracteristici
- Radioactivitate si magnetism inexistent.
- Punct de topire mare 1490K(Fayalit), 2163K( Forsterit).



De retinut:
Olivinele sunt cristalele de silicate cele mai frecvente ,
Alcatuind cea mai mare parte din scoarta terestra.

Fisa nr.21

S-ar putea să vă placă și