Proprietăţi fizice şi macroscopice ale mineralelor

Sisteme de Cristalizare

1.Grupa Superioară: Sistemul CUBIC

2.Grupa Medie: Sistemul PĂTRATIC
Sistemul HEXAGONAL
Sistemul ROMBOEDRIC
3.Grupa Inferioară: Sistemul ROMBIC
Sistemul MONOCLINIC
Sistemul TRICLINIC

Habitusul Mineralelor

Habitusul Prismatic: caracteristic cristalelor care se lungesc după o anumită direcţie, iar
in plan perpendicular pe această direcţie este o formă izometrică cu direcţie
perpendiculară.
Ex:1.Piroxeni
2.Amfibali
3.Feldspaţii

Habitusul Acicular: repr.cristalele f.mult dezvoltate după o anumită direcţie.

Ex:1.Stibina
2.Bismutina

Habitusul Fibros: se caracterizează prin minerale sub formă alungită(fibre).

Ex:1.Azbest
2.Gips fibros(fibre lungi)

Habitusul Lamelar: mineralele apar sub formă de lamele, foi de hârtie.

Ex: mice

Habitusul Tabular: caracteristic pt.mineralele dezvolatate după 2 direcţii, dar au o

grosime mai mare
Ex:1.Baritină
2.Mice(dezvoltare plană, se desface uşor in plane identice incolore)
3.Gips

Habitusul Foios Habitusul Izometric Habitusul Columnar

Ex:1.Muscovit Ex:1.Pirita Ex:1.Cuarţ
2.Biotit 2.Galena 2.Furmolină
3.Clorit 3.Sare gemă
4.Calcit
 Concreşteri de Minerale
(asocierea a două sau mai multe cristale ale aceleiaşi specii)

1.Concreşteri Paralele: C.m sub formă de foiţe tabulare,care sunt paralele unele cu altele.
Specifice materialelor argiloase, mice.
2.Concreşteri Radiare: specifice mineralelor aciculare, fibroase.Apar la marcasită.
3.Concreşteri Simetrice(macle): se realizează după legi f.bine stabilite şi dau impresia că
constituie un singur cristal, mineral .
Maclele sunt specifice pt. feldspaţii, cuarţ, gips.
• Macle in coadă de rândunică - la gips
• Maclele cuarţului
4.Concreşteri Regulate: specifice speciilor minerale diferite.
Cristalele unui mineral e aşează lângă cristalele unui alt mineral in aşa el incât elem. de
simetrie ale unui cristal corespund cu elem.de simetrie ale celuilalt cristal.
5.Concreşteri Neregulate: repr.concreşteri oarecare şi poartă denumirea de agregate. O
rocă care este constituită din mai multe minerale repr. un agregat(de minerale).

Agregate

•granulare: asocieri de minerale, vizibile cu ochiul liber şi au de regulă forme

xenomorfe, neregulate
•compacte: componenţii sunt strânşi asociaţi intre ei, fără a rămâne spaţii libere intre
minerale.
Componenţii minerali nu pot fi distinşi cu ochiul liber, având o granulaţie f.mică.
•concreţiuni: asocieri, concreşteri de minerale ovoidale.In multe cazuri acestea poartă
denumirea de oolite.

Transparenţa

Minerale Opace: nu sunt străbătute de lumină (minerale metalice).

Minerale Transparente: prin care trece lumina (minerale silicatice cu silicaţi.
Minerale Translucide: lumina trece prin mineral, dar isi pierde din intensitate.

Luminescenţa Mineralelor

Fenomenele de luminescenţă sunt datorate unor impurităţi chimice in structur mineralelor

Fotoluminescenţa
1.Fluorescenţă: fenomen luminos care durează atâta timp cât durează lumina care la
provocat.
2.Fosforescenţa: apare la minerale când sunt expuse unor raze ultraviolete.Emite lumină
şi după incetarea cauzei care a provocat acest fenomen.
Ex: - Fluorina expusă radiaţiilor ultraviolete lumineză in culoare verde
- Shuelitul expusă radiaţiilor ultraviolete dă o lumina albastră
Culoarea Mineralelor
1.Culoarea Idiocromtică - culoarea proprie a min.
- depinde de comp.chimică şi structura internă.
In funcţie de comp.chimică şi structura internă a unui min.bsoarbe radiaţii:
•Culoarea Neagră: Magnetit
•Culoarea Aurie: Pirită
•Culoarea Galben de miere: sulf nativ, auripigment, pirită(galben strălucitor), calcopirita
•Culoarea Cenuşie de plumb: Galenă, Stibină, Grafit, Molibdenit
•Culoarea Albă: Gips, Calcit, Sarea gemă
•Culoarea Galben verzui: Olivina

In funcţie de comp.chimică mineralele au diferite culori:

•Cromul = verde
•Manganul = roz
•Cuprul = albastră

2.Culoarea Alocromatică: specifică mineralelor transparente/incolore.

Această coloraţie este dată de comp straine.
Culoarea roşie se poate datora unor impurităţi de minerle de fier(jasp):Rubinul.

Minerale alocromatice:
-alb -incoor
1.Calcit(CaCO3) - roz 2.Cuarţ(SiO2) -violet
-negru -alb lăptos/alb

-alb
3.Halit(NaCl) -cenuşiu 4.Fluorina(CaF2) -violet
-negru -verde

Minerale incolore: Minerale albastre: Minerale verzi:

1.Halit 4.Gips 1.Azurit 1.Fluorină
2.Calcit 5.Muscovit 2.Disten 2.Malactit
3.Baritina 3.Covelit 3.Clorit
4.Calcedonia
(albastru deschis; mici cristale crem)

3.Pseudocromatismul: apare sub forma unor pelicule dispuse pe supr.materialului

respectiv.Poate să apară sub formă de irizaţii, culoarea curcubeului.
Ex: Pirită

Luciul Mineralelor
1.Minerale cu Luciu METALIC: este caracteristic mineralelor cu indice de absorbţie
mare, in special mineralele in a căror compoziţie intră elem.metalice(nichelina, la pirită,
stibină, magnetit).
- mineralele cu luciu metalic sunt şi minerale opace(nu trece lumina).
- este specific min.transparente, prin care trece lumina.
Ex: 1.Pirita
2.Galena
3.Calcopirita
4.Stibina
5.Grafit

2.Minerale cu Luciu NEMETALIC

Luciu Sticlos - caracteristic pt.geamul de sticlă
- indice de refracţie f.mic
- caracteristic pt.cuarţ, mică, muscovit
Ex: 1.Cuarţ
2.Calcit
3.Gips
4.Baritină
5.Fuorină
6.Muscovit

Luciu Adamantin - prezent la materiale translucide

- luciu intermediar intre luciul sticlos si luciul metalic
Ex: 1.Saflerit - Blenda

Luciul Mătăsos - se intâlneşte la minerale fibroase

Ex: 1.Talc
2.Gips fibros
3.Azbest
4.Malactit

Luciul Gras(răşinos) - se identifică uşor prin pipăit

Ex: 1.Calcedonia
2.Opal
3.Sulf
4.Sticlă vulcanică

Luciul Sidefos - luciu care apare la perle

- apare la min.care au clivaj f.bun (ex: Muscovit)
Ex: 1.Gips
2.Mice
Proprietăţile Termice
Dilataţia: apare la min. in urma unui proces de incălzire.
Conductivitatea: propr. unui min. de a transporta energia termică.
Mineralele metalice sunt bune conducătoare de energie termică, in schimb
min.nemetalice sunt rele conducătoare de energie termică.
Căldura specifică: propr. unui min. de a consuma o anumită cantitate de căldură
pt. a ridica temperatura unui gram de mineral cu un grad celsius.

Proprietăţile Electrice

-minerale bune conductoare de electricitate: min.in a caror compoziţie intră elem.metalice

-elementele metalice nu sunt bune conducătoare de electricitate
-Magnetitul: mineral care conduce curentul electric
Termoelectricitatea: specifică min. care transformă prin incălzire energia termică in
energie electrică.
Piroelectricitatea: propr. unui min. de a se electriza prin incălzire.
Piezoelectricitatea: propr. de a dezvolta electricitatea in urma unor acţiuni mecanice
asupra mineralului respectiv.
Ex: mica

Caractere organoleptice
1.Gustul
a. gust sărat - la min. sărate(sarea gemă are gust sărat)
b.gust amar - la silvină
c.gust dulceag - la borax
2.Mirosul: apare la f.puţine min.,de cele mai multe ori mirosul se distinge dacă se ridică
temp.unui min.sau se acţionează mecanic asupra acestora.:
Ex: min. ce conţin arsen, degajă prin lovire/acţ.mecanică miros de usturoi
min. ce conţin sulf, degajă miros de sulf la incălzire
3.Pipăitul: se poate vedea dacă un min. are conductivitate termică.Pin pipăit e det.
senzaţia de gras.Unele min. fibroase, in special min. de gr.serpentinei au la pipăit o
senzaţie plăcută, sunt moi.

Proprietăţile Magnetice ale Mineralelor

1.Minerale Feromagnetice: sunt min.care pot să fie atrase de un magnet.
Ex: pirotina, magnetit
2.Paramagnetice: sunt min. care pot să fie atrase de un magnet.Capacitatea de a fi atrase
de un magnet depinde de temperatură. Proprietatea paramegnetică creşte odată cu
creşterea temp. Ex: siderit
3.Diamagnetice: sunt min. care nu au propr.magnetice. Ele nu sunt atrase de magnet.

Elasticitatea: propr.min. de a se indoi sub acţiunea unei forţe mecanice.După ce forţa

incetează min.revine la forma iniţială.Dacă forţa care acţionează unui min.depăşeşte
limita numită elasticitate, min.respectiv nu mai revine la forma iniţială, se rupe.

Clivajul: depinde de struct. internă.Se recunoaşte atunci când asupra unui min.acţionam
mecanic, prin intermediul unei lame, iar min.respectiv se desface după feţe plane.
•Clivaj perfect: atunci când un min. se desface in foiţe paralele unele cu altele. Feţele sunt
plane şi au luciu sticlos pronunţat.
Ex: micele micelor, muscovit(se desface in foiţe), galenă, biotit.
•Clivaj bun: caracteristic min. care se desfac uşor, feţele sunt plane, iar luciul este vizibil.
Ex: baritina, calcit
•Clivaj imperfect: caracteristic min. care nu se desfac prin acţiune mecanică după supr.
plane, iar feţele după care se desfac nu sunt lucioase, sunt mate.
Ex: Cuarţ, sulf(nu are)

Urma: culoarea prafului de min. care se det.uşor prin frecarea unui colţ din min. pe un
corp de porţelan.
Ex: Aurit - albastră Auripigment - galben Cinabru - roşie Cupru nativ - negru

Spărtura: propr. min.care nu au clivaj. Se det. prin acţiunea unei forţe mecanice şi min.
respectiv se desface in bucăţi.Supr. de spargere a unui min. repr. această propr., spărtura.
-spărtură lamelară: la gips - min. se desface in lamele.
-spărtură fibroasă: min.se desface in fibre.Ex: aragonit, serpentină.
-spărtură radiară:se desface in bucăţi,iar inăuntru vedem crist.dispuse radiar.Ex: marcasită
-spărtură pământoasă: min. se desface in fragmente asemănătoare cu granulele de
pământ. Sunt mate, necolorate. Ex: materialele argiloase.
-spărtură concoidală: tipică pt. min. din grupa calcedoniei, opal şi care prin spargere
formează supr. concave; specifică min. dure.
-spărtură neregulată: tipică min. care se desfac după altă formă decât cele pe care le-am
enumerat anterior.

Ductilitatea: propr. unui min. de a suferi deformaţii plastice şi de a forma foiţe şi

fibre.Este specifica min. din gr.el. native.
Ex: Cupru nativ, Aur nativ, Platină nativă

Flexibilitatea: propr.unui min. de a se indoi, dar fără a se rupe.

Friabilitatea: propr.min de a se sparge sub acţiunea unui şoc mecanic.
Duritatea
1.Duritatea la polizare, şlefuire
2.Duritatea la inţepare
3.Duritatea la zgâriere: se produce prin zgârierea unui min. cu alt min.
Dacă un min. zgârie un alt min., acesta este mai dur.
Dacă un min. este zgâriat de alt min., este mai moale.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
mai mică mai mare

Scara Mohs
duritatea metoda de testare/material echivalent ca duritate mineralul

1 se zgârie foarte uşor cu unghia; pudra de talc talc

2 se zgârie cu unghia gips
3 se zgârie cu o monedă de cupru calcit
4 se zgârie usor cu un cuţit fluorit
5 se zgârie cu un cuţit; sticla apatit
6 se zgarie cu o pilă; feldspat
7 zgârie sticla; zgcuţit de oţel cuarţ
8 zgârie cuarţul şi sticla; hârtia abrazivă topaz
9 zgârie topazul şi este zgâriat de diamant; rubinul corindonul
10 nu poate fi zgâriat decât tot de un diamant diamant

Dacă un material oarecare poate să zgârie de exemplu fluorina, dar nu şi apatitul,

duritatea sa pe scara Mohs este între 4 şi 5 (convenţional 4,5). De exemplu, duritatea unei
unghii umane este de 2,5. Aurul şi argintul în stare pură au duritatea între 2,5 şi 3.
Monedele de cupru au duritatea 3, lamele de cuţit - 5,5, sticla 6-7 etc.

Min.dure: cuarţ, topaz

Min. semidure: apatit, ortoză
Min. moi: calcit(sticla zgârie calcitul, invers nu);
fluorina
Min. f.moi: talc(se zgârie cu unghia supr. fibroasă)
Gips

Densitatea: repr.raportul dintre masă şi volumul min.respectiv g/ cm 3 .

- min.au densităţi cuprinse intre: val.min.(2,4 - 2,5 g/ cm 3 ) şi val.max.(până la 3,5 g/
cm 3 )
- min.care conţin elem.metalice au densităţi cuprinse intre 4 - 7,5 g/ cm 3 (Cu, Fe, Pb)
-min.cu densităţi mult mai mari: Ag nativ 10 - 12 g/ cm 3 Platina 17 - 19 g/ cm 3
Au nativ 15,5 – 19,4g/ cm 3