ECOPEDOLOGIA- stiinta care se ocupa cu studiul solului ca mediu de viata pt.dezv.

plantelor si modul de viata al organismelor vii; trateaza aspecte legate de formarea ,evolutia
,alcatuirea ,proprietatile,clasificarea, raspandirea si folosirea corecta a solurilor
Biocenoza- totalitatea organismelor; Biotopul-spatiul in care organismele isi desfas activit
Biocenoza + Biotopul = Biosistemul
SOLUL- reprez stratul de la supraf litosferei form de-a lungul timpului prin act fact de mediu
asupra rocilor si mineralelor caract prin asezarea afanata,permeabilitate,posibilitatea de a
retine apa si elem chimice,asigura desfas vietii pe planeta .
Trasaturi:
- este un corp natural format prin transf rocilor si mineralelor de catre org vegetale si
animale in dif cond de clima si relief,de-a lungul a sute si milioane de ani
- este un organism ce contine materie vie, micro si macroflora si fauna; in el se produc
procese specifice vietii: asimilatie-dezasimilatie;sinteza-descompunere;acumulare-
eliberare de energie
- este un corp natural in care material organica sea cumuleaza sub forma de humus ce
contine toate elm chimice pe care le pune la dispozitia plantelor
- este un organism complex, heterogen cu o compozitie chimica si mineralogical foarte
complexa

Solul in fct de fact care au act in transf rocilor si mineralelor poate avea grosimi de la cativa
cm in zona montana si cativa m in zona de campie si de podis
Cea mai importanta propr a solului este fertilitatea ce reprez propr solului de a pune la
dispozitia pl in mod treptat si sufficient apa si elem ch de care are nevoie
Fertilitatea solului poate fi: naturala si artificiala
Fertilitatea naturala- a rezultat in sol in proc de solificare(de formare) a solului si depinde de
fact naturali astfel:
-in zonele de campie cu relief plan, cu veget ierboasa, cu temp ridicate, cu precip putine, cu
material parental(roc ape care s-a form solul) maruntit si afanat s-au form soluri cu fert
ridicata
- in zona montana unde temp sunt scazute,precip abundente, veget lemnoasa acidofila ,cu roca
dura aproape de supraf solului s-au form soluri cu fert scazuta
Fertilitatea artificiala- se datoreaza factorului antropic(omul) care prin diferite lucrari
participa la ridicarea fertilitatii:prin aplicarea de ingrasaminte,irigare,terasare.Insa interventia
necugetata a omului poate duce uneori la fenom nefavorabile fertilitatii solului cum ar
fi:inmlastinirea ,lacovistirea,saraturarea,eroziunea

Compozitia chimica a scoartei terestre

Mineralele- corpuri formate pe cale naturala prin combinarea a doua sau mai multe elem
chimice, care se caract in toata masa lor prin aceleasi propr fizico-chimice si aceeasi structura
criastalografica.
Rocile- au rezultat prin asocierea pe cale naturala intre doua sau mai multe minerale
Se intalnesc aprox 4000 de minerale recunoscute dupa o serie de proprietati.
Proprietatile mineralelor
1. morfologice- se refera la starea in care mineralele se gasesc in natura: amorfa- in care
elem constitutive:atomi,ioni,molecule se gaesc dezordonate in masa mineralului;
cristalizata-cand elem constitutive se gasesc asezate ordonat form fig geometrice
specifice fiecarui mineral
2. mecanice- se refera la duritatea si consistenta mineralelor si sunt carat prin:
- elasticitate- propr unor minerale de a se deforma sub act unor forte ext si de a-si pastra
forma dupa ce forta nu mai act(ex:mica)
 - plasticitate- propr unor minerale de a se deforma sub act unor forte ext si de a nu-si
pastra forma dupa ce forta nu mai act
- spartura- propr unor minerale de a se desface sub actiunea unei forte exterioare in
straturi sau in foite de forme neregulate
- divajul- propr unor minerale de a se desface sub actiunea unei forte exterioare dupa
linia de cea mai slaba rezistenta in straturi sau foite regulate
- duritatea- propr mineralelor de a zgaria sau de a se lasa zgariate de catre alte minerale.
Dupa scara duritatii, scara lui Mohs, se cunosc 10 minerale,dupa zece trepte:
1. talc; 2.gips; 3. calcite; 4.fluorina; 5.apatita; 6.ortoza; 7.cuart; 8.topaz; 9.corindon;
10.diamant
Proprietatile optice- se refera la comportarea mineralelor fata de lumina.Sunt reprezentate de
- culoare propr de a absorbi sau de a respinge o parte sau intreg fascicolul luminos;
astfel pot avea culori diferite
- luciul- prop de a respinge lumina sub un anumit unghi ;astfel mineralele pot avea luciu
mat,metallic,semimetalic,gras,matasos,sidefos,sticlos
- transparenta- propr de a lasa sa treaca prin ele lumina atunci cand sunt asezate in
straturi subtiri
Proprietatile chimice- se bazeaza pe reactii chimice si sunt reprez prin:
- coloratia flacarii becului de gaz
- perlei de borax
- efervescenta-propr cu care se determina in natura mineralele din grupa carbonatilor
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + H2CO3
In functie de modul in care s-au format , de propr lor , de comp chimica mineralele se
clasifica in Clase; Grupe; Familii
1. CLASA ELEMENTELOR NATIVE- cuprinde minerale aflate in stare pura in natura
reprez prin:aur,argint,arama,sulf,grafit-fara importanta in ecopedologie fiind
exploatate ca minereuri
2. CLASA SULFURILOR-cuprinde minerale form prin combinarea sulfului cu dif elem
chimice
- pirita (FeS2)-cristaliz in sist cubic,luciu metalic,cul galben-aurie,duritate 5-6
- calcopirita (FeCuS2)- cristaliz in sist patratic,luciu semimetalic,cul galben-
verzuie,duritate 4-5
- blenda (ZnS)- cristaliz in sist cubic,cul brun-negricioasa,durit 3-4
- galena (PbS)- cristaliz in sistem cubic,cul cenusie,durit 3-4
- auripigmentul-cul galben roscata-caramizie, intalnita in stare amorfa iar cand
cristalizeaza este in sistem monoclinic
Importanta: mineralele se dezagrega si se altereaza usor punand in libertate elem ch
componente.
3. CLASA SARURILOR HALOIDE- cuprinde minerale formate prin combinarea
halogenilor cu diferite elem chimice Cl,F,Br,I
- halite(sarea gema)- Na Cl
- silvina-KCl
- fluorina-CaF
- carnalita
- Kainita
Importanta: mineralele acestei clase sunt f. usor solubile iar prezenta lor in sol este nedorita
ducand la saraturarea solului
4. CLASA OXIZILOR SI HIDROXIZILOR-cuprinde minerale fporm prin
combinarea O2 si a gruparii OH cu dif elem chimice.Cuprinde mai multe grupe:
- oxizii de siliciu (SiO2): cuart, calcedonia, opal si silex(cremenea); sunt minerale care
se dezagrega greu si nu se altereaza form soluri nisipoase cu fert nat scazuta
- oxizii de fier (O2+Fe): limonit, hematit, magnetit, oligist; se dezagrega si se altereaza
usor punand in libertate fier indispensabil plantelor(lipsa acestuia duce la cloroza)
- oxizii de aluminiu (O2+Al): coridonul, hidralgilitul, bauxite
5. CLASA SARURILOR OXIGENATE- cupr sarurile ac oxigenati in comb cu dif
elem chimice
- nitratii- sarurile ac.azotic: salpestrul de Chile(NaNO3) si salpestrul de India(KNO3)
- carbonatii- sarurile ac carbonic: calcitul si aragonitul(CaCO3);
magnezitul(MgCO3);dolomitul; rodocrozitul; sideritul- se deazgrega usor si pun in
libertate Ca care imbunatateste mai multe prop ale solului:
afaneaza,structureaza,permeabilizeaza solul
- sulfatii- sarurile ac sulfuric: anhidritul(CaSO4) si gipsul(CaSO4 . 2H2O)-mineral care
este folosit pt corectarea reactiei alcaline a solului
- fosfatii- sar ac fosforic:apatitul, vivianitul- minerale folosite ca materie prima la
fabricarea ingras pe baza de fosfat
- silicatii- sar ale ac silicic- cele mai raspandite minerale si sunt de mai multe categorii:
a) grei au un singur mineral mai important- olivine
b) inelari- au un singur mineral mai important- turmalina
c) lamelari- - au un singur mineral mai important- mica alba(muscovite) si neagra( biotit)
Silicatii grei si inelari de dezagrega si se altereaza usor punand in libertate elem ch
componente iar cei lamelari se deazg si se altereaza greu si form sol nisipoase sarace in
elem chimice
d) fibrosi prez doua grupe: piroxeni (augitul) si amfiboli (actinot tremolit)
e) spatiali usori- prez doua grupe: feldspatiilor (ortoza si albitul) si
feldspatoizilor(sodalitul, nefelinul, leucitul)
Dezagrega usor iar prin alterare rezulta silicatii secundari:bi si tri stratificati.
Silicatii bistratificati(argilosi-pamantosi) sunt reprez prin: caolin(2SiO2Al2O3 . 2 H2O) si
halloysit
Silicatii tristratificati: montmorillonitul(4SiO2Al2O3 . nH2O), beydelitul,nontronitul

ROCILE sunt corpuri formate pe cale naturala prin combinarea a doua sau mai multe
elemente chimice.
Dupa modul in care s-au format sunt:
- eruptive, metamorfice si sedimentare
Rocile eruptive- s-au format prin racirea si consolidarea magnei vulcanice la diferite
adancimi in scoarta terestra sau la suprafata ei in contact cu aerul sau apa
Dupa comp ch si mineralogica rocile eruptive pot fi:
ACIDE: au ca reprezentanti doua familii:
Fam. Granitelor: granitul, pegmatitul ,granitul porfiric, pechstein, obsidiana, ponce
Fam. Granodioritelor: granodioritul, granodioritul porfiric, dacitul,
pechstein,obsidiana,ponce
Importanta: rocile acide sunt roci dure, masive, compacte; nu contin material organic, se
dezagrega si se altereaza greu, form soluri nisipoase sau lutoase cu fert nat scazuta
NEUTRE- au ca reprez doua familii:
Fam. Sienitelor: sienitul, sienitul porfiric, pechstein, obsidiana, ponce
Fam. Dioritelor: dioritul, dioritul porfiric, andezitul, pechstein,obsidiana,ponce
Importanta: desi sunt roci massive, compacte ce se dezagrega si se altereaza mai usor
form soluri lutoase sau argiloase cu fertilit nat mai ridicata
BAZICE:
Fam. Gabrourilor:gabroul. gabroul porfiric, bazaltul, pechstein, obsidiana,ponce
ULTRABAZICE- Fam Peridotitelor: peridotitul, peridotitul porfiric, pieritul, pechstein,
obsdiana, ponce
Importanta: desi sunt roci bazice si ultrabazice, solurile pe care le formeaza sunt soluri
care tind spre acidifiere datorita lipsei in masa a calcarului.
Rocile metamorfice- s-au format prin transf rocilor deja consolidate(eruptive sau
sedimentare) sub actiunea a doi factori importanti:temp si pres f. ridicate
Roci sistuoase( cu aspect plat):
- Fam gneisurilor
- Fam. micasisturilor
- Fam sisturilor talcoase
- Fam. sisturilor grafitoase
- Fam. sisturilor argiloase
- Fam. sisturilor sericitoase
- Fam. sisturilor amfibolice
Roci metamorfice cristalizate- s-au format prin topirea si recristalizarea diferitelor
minerale si sunt reprez prin:
-Fam. cuartitelor(roci complet cristalizate)
-Fam. marmorelor( roci complet calcaroase complet cristalizate)
Importanta: comp ch complexa- se dezagrega si se altereaza diferit formand soluri
diferite dpdv al texturii si al cont in elem ch si a fertilitatii
Rocile sedimentare- s-au format prin procese de dezagregare,alterare, transport si
depunerea materialelor rezultate,de catre ape sau vanturi, prin proc de precip si reprecip si
prin procese de bioacumulare.
In functie de modul in care s-au format sunt: mecanice, de precipitatie, biogene
Rocile sedimentare mecanice(detritice)- s-au format prin proc de dezagr si alterare dar si
prin transp si depunerea materialelor rezultate.Sunt roci maruntite, afanate si cont in masa
lor material organic constituind cele mai bune roci de solidificare, pee le formandu-se
majoritatea solurilor din tara noastra.Acestea sunt reprez prin:
- blocuri > 200mm clonturoase
- bolovani > 200 mm rotunjit
- grohotisuri 200-2 mm asem cu blocurile
- pietre 200-20 mm rotunjit
- pietris 20-2 mm asemeni cu pietrele
- breciile
- conglomeratele(rotunjit)
- nisipuri 2- 0.02 mm: grosier (2-0.2) si fin (0.2-0.02)
- gresie
- loess-form cernoziomul cea mai buna roca de formare a solului
- praf 0.02-0.002 mm
- argila < 0.002 mm
Rocile sedim de precipitatie- s-au format prin precip si reprecip unor sol apoase sau a unei
suspensii coloidale:
- calcarele oolitice
- tuful calcaros
- stalactitele
- stalagmitele
 - coloanele
- draperiile
- travertinul
- calcarul litografic
Rocile sedim biogene- s-au form in urma active organismelor vegetale si animale
1. Rocile zoogene(calcaroase,silicioase,feruginoase,fosfatice)
2. Rocile fitogene(carbunele brut, huila, lignitul, turba-fct de zonele de form
sunt:eutrofe(zonele joase) si oligotrofe(zone inalte)

FORMAREA COMPONENTULUI MINERAL AL SOLULUI

I. Procesul de dezagregare este un proces fizico-mecanic si biomecanic de
maruntire a rocilor si mineralelor in particule de dif marimi ,fara transf chimice.
Dezagregarea se desfas sub infl: atmosferei, hidrosferei si biosferei
a) atmosferei- variatii de temp(duce la dilatarea si contractia rocilor); prin actiunea
vantului(sfaramarea mecanica erodare,transport,sedimentare)
b) hidrosferei- actiunea apei din fisuri si pori; ape de siroire si torentilor(dislocare prin
eroz a mat,maruntire prin izbire si rostogolire); act zapezilor si ghetarilor(deprind si
marunt rocilor si mineralelor prin izbire ,frecare si rostogolire)
c) biosferei- act organism vegetale(radacinile prin presare=maruntire); act organism
animale(saparea de galerii=maruntire)
Produsi rezulatati in proc de dezagregare: praf(pulbere)- 0.02-0.002; nisip-grosier(2-
0.2mm)si fin(0.2-0.002mm); pietris;pietre;bolovanis(d >2mm)
II. Procesul de alterare- este un proces chimic si biochimic de transf a mineralelor si
rocilor=prod cu propr noi)
Alterarea se desf sub infl: atmosferei, hidrosferei si biosferei
a) atmosferei- alterare prod de oxigen = oxidare si reducere;CO2=carbonatare si
bicarbonatare
b) hidrosferei-dat apei: hidratare(fizica si
chimica);deshidratare;hidroliza;debazificare;desilicifiere;argilizare
c) biosferei- org vegetale(rol imp in humificarea rest org) org animale(mai redus)
Produsi rezulatati in proc de alterare- saruri,oxizi si hidroxizi,min argiloase
Transp si depunerea prod rez prin dezagregare si alterare
-prod pot ramane pe locul de form sau pot fi transp sub forma de:solutii(saruri);solutii
coloidale,suspensii sau pe cale mecanica.Astfel apar depozite naturale si continentale.

FORMAREA COMPONENTULUI ORGANIC

Materia org din sol este formata: in mare parte vegetala(radacini,ramuri,frunze,tulpini)si
Rest animale si microorg(bacterii,ciuperci)comp chimica:hidrati de carbon,subst
proteice,grasimi,subst min
Descomp rest org de microorg are loc in trei etape:hidroliza,reactii de oxido-reducere si
mineralizare totala
Formarea humusului-se realiz prin transferul biochimic a rest org din sol
HUMUSUL- comp organic complex si reprez materia org din sol, rezultata in urma proc
de descomp a rest org de catre microorg pana la produse intermediare si de resintetizare a
acestora in compusi noi=ac humici tot sub act microrg. Acizii humici:ac huminici si ac
fulvici
Tipuri de humus- in fct de gradul de saturatie in calciu:
-soluri bogate in elem bazice si calcaroase sub act bacteriilormullcalcic
-soluri sarace in elem bazice,rest veg din padure sub act ciupercilor---mull forestier
PROPRIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
Textura- reprezinta gradul de maruntire al part elem din sol si % de participare in alc
solului. Nisip-grosier(2-0.2mm) si fin(0.20.02),praf(0.02-0.002) argila(<0.002)
Exista trei clase clase texturale principale : nisipoasa,lutoasa si argiloasa si patru clase
texturale secundare:nisipo-lutoase.luto-nisipoase,luto-argiloase,argilo-lutoase
Structura- modul de grupare al part elem de sol in agregate structurale de dif forme si
marimi.Tipuri de structura:glomerulara,
granulara,angulara,subangulara,prismatica,sistuoasa

PROPRIETATILE FIZICO-MECANICE
Consistenta- reprez gradul de tarie,soliditate si resist a unui corp la deformare sau
sfaramare.Functie de consistenta solurile in stare uscata pot fi:necoezive,slab coezive,usor
dure,dure,f.dure si extreme de dure iar in st umedapot fi:necoezive,f
friabile,friabile,ferme,f ferme si extreme de ferme.
Consistenta este infl de textura,structura,cont in humus,afanare,umiditate
Plasticitatea- reprez propr unor soluri de a se modela usor la un anumit nivel de
umiditate.Este infl de :textura,structura, cont in humus,gr de umid
Indice de plasticitate(>=plast mare)
Adezivitate-propr solurilor de a adera la supraf uneltelor agricole cu care vine in
contact.Depinde de aceeasi factori: textura,structura, cont in humus,gr de umid
Adezivitate mare=soluri argiloase
Variatia de volum-reprez insusirea unui sol de a-si mari volumul in contact cu
apa(gonflare) si de a-si micsora volumul prin pierderea acesteia(contractie)
Rezist la lucr agricole(la arat) a solului-se raporteaza la supraf sect brazdei si reprez forta
de tract la carligul tractorului

PROPRIETATILE HIDROFIZICE
Fortele care contribuie la atragerea ,retinerea,circulatia si pierderea apei din sol:
-forta gravitational,forta capilara,forta de adsorbtie,forta det de tens vap de apa,forta de
sugere a rad pl,forta osmotica,forta hidrostatica
Forme de apa din sol: apa legata in combinatii chimice, apa libera
Apa legata chimic:apa de constitutie si apa de cristalizare
Apa legata fizic:hidroscopica si peliculara
Apa capilara;imobila si mobile,sprijinita si suspendata
Apa gravitationala,apa freatica,apa sub forma de vapori

PROPRIETATILE TERMICE
Capacitatea de absorbtie a caldurii-propr sol de a inmagazina si pastra caldura in masa
sa. Capacitatea de rad solara absorbita contribuie la incalz sol si constituie capacity de
absorbtie a caldurii
Factorii care infl: culoarea, natura ,gradul de fanare,de acop cu vegetatie,cu
zapada,panta ,temperatura aerului si precipitatiile
Caldura specifica- cant de cald necesara pt a ridica temp cu 1C a unui cm3 de sol
Conductivitatea termica-insusirea solului de a transmite caldura
Difuzivitatea termica-efectul de incalz ca urmare a unui gradient de temp
Aerul din sol-fact care contribuie la primenirea aerului:difuziunea gazelor,temp,umid,pres
atm,curenti de aer.Regimul aerului din sol poate fi:echilibrat,deficitar,excesiv.Functiile
aerului:aeroba,partial anaeroba, anaeroba
 PROPRIETATILE CHIMICE
-depind de coloizii solului si solutia solului
Coloizii solului-partfine ale solului,in stare de dispersie coloidala din masa de sol.Part
dispersate ale complexului coloidal=micele coloidale.coloizii pot fi:
- dupa provenienta:minerali,organici,organominerali
- dupa sarcina:electronegative si electropozitivi
Formele de retinere ale solului- retinerea sau adsorbtia: moleculara, cationica, anionica;ret
mecanica sau biologiaca.
Solutia solului- reprezinta apa lichida din sol + dif subst minerale sau organice aflate in st de
dispersie ionica,molec sau coloidala.Are urmat propr:
- compozitie complexa
- sursa de aprovizionare a pl cu subst nutritive
- prin dizolvare si transp duce la form profilului de sol
- aciditate actuala (ph) si potentiala
Capacitate de tamponare- reprez insusirea solului de a se opune tendintei de modif a
concentratiei unui ion(H+;OH-;K+:Ca2+)din solutia solului,prin infl reciproca dintre faza
solida si faza lichida
- se pune in evidenta prin tratarea cu sol 0.01n de HCl si NaOH

CLASIFICAREA SOLURILOR IN ROMANIA

- clasa de sol- cambisoluri, spodosoluri, umbrisoluri, hidromorfe, halomorfe,
vertisoluri, soluri neevoluate
- tipuri de sol- fct de part oriz de diagnostic si alte caractere
- subtipuri de sol-caract diagnostice si succesiunea pe diagnostice
- varietatea de sol
- familia de sol
- specia de sol
- varianta de sol
CLASA CERNISOLURI-solurile zonei de stepa si silvostepa
- KASTANOZIOMUL (pg 263)
- CERNOZIOMUL (pg 265)
- RENDZINA SOLURI LITOMORFE (pg 312)

CLASA LUVISOLURI- solurile zonei forestiere de deal

- PRELUVOSOLUL (pg 274)
- LUVOSOLUL (pg 279)

CLASA CAMBISOLURI- solurile zonei forestiere de deal si montana inferioara

- EUTRICAMBOSOLUL (pg 293)

CLASA SPODISOLURI- solurile zonei forestiere montane

- PODZOLUL (pg 300)

CLASA PELISOLURILOR
-VERTOSOLUL (pg318)

CLASA HIDRISOLURI- soluri hidromorfe

- GLEIOSOLUL (pg.326)

CLASA SALSODISOLURI- soluri halomorfe

 - SOLONCEACUL (pg 334)

CLASA PROTISOLURI- soluri neevoluate

- LITOSOLUL (pg. 340)
- REGOSOLUL (pg 342)
- ALUVIOSOLUL (pg 347)
- ENTRIANTROSOLUL (pg 358)

CLASA ANTRISOLURI- soluri neevoluate- ERODOSOLUL (pg 344)