CURS I

Geotehnica- se ocupa cu studiul rocilor sub aspectul comportarii lor ca teren de fundare, in vederea alegerii amplasamentelor si furnizarii datelor necesare la proiectarea si executarea constructiilor sau ca material pentru realizarea acestora. Terenul de fundare poate fi alcatuit din roci compacte sau d pamanturi (roci moi sau dezagregate) Zona situata la suprafata scoartei terestre in care datorita executarii constructiei au loc schimbari fata de situatia anterioara si in care se resimte efectul actiunilor constructiei poarta denumirea de teren de fundare Definitie Geologia este stiinta care studiaza Pamantul ca intreg: originea, stuctura, compozitia si istoria sa, precum si procesele si fenomenele implicate in toate aceste aspecte In domeniul constructiilor, furnizeaza date cu privire la : -structura geologica -tectonica regiunii -caracteristicile petrografice ale rocilor -posibila modificare in timp a acestora sub actiunea factorilor externi (si a constructiilor) -asigura materialele de constructie naturale Metodele de cercetare geologice-tehnice se bazeaza pe elemente de : -mineralogie, petrografie, tectonica, hidrogeologie, geofizica, geochimie, vulcanologie, seismologie alaturi de date furnizate de alte discipline: fizica, chimie, matematica, rezistenta materialelor Miscarea de revolutie - in jurul Soarelui in 365 zile 6 ore Consecinte: - anul bisect - Anotimpurile (axa inclinata cu 23027 fata de planul orbitei eliptice) - Miscarea de rotatie - in jurul propriei axe -24 ore - Consecinte: - -Alternanta zi-noapte, aparitia fortei centrifuge, variatia duratei zilei Geomagnetismul camp magnetic orientat, datorat rotirii mai rapide a nucleului fata de invelisurile exterioare Gravitatia (9,81 m/s ) Presiunea - datorata greutatii proprii (verticala)= Presiune geologica - orientata (orizontala) = Stress Ex. Presiunile orogenice incretirea scoartei terestre munti Caldura -externa- energia Solara- efecte: radiatia anuala, radiatia diurna Obs. Fosilizare sub forma de zacaminte de petrol si carbuni - interna radioactivitatea terestra, presiunea litostatica,presiuni tectonice, reactii geochimice, energia termica din nucleul Pamantului -adancimea de inghet in Romania -0,60- 1,15 m -treapta geotermica- cresterea temperaturii cu 1 C, la fiecare 30- 40 m adancime Densitatea masa unitatii de volum a materialului din care este alcatuit Pamantul - Valoarea medie- 5,527 g/cm - la suprafata 2,7-2,8 g/cm - in nucleu 12 g/cmc Pe baza metodelor directe (pana la 10-15 km in Africa de Sud) si a metodelor indirecte (propagarea undelor seismice P si S), s-a stabilit ca Pamantul are o structura zonar concentrica, ce cuprinde: SCOARTA TERESTRA (CRUSTA) (de la suprafata Pamantului spre interiorul lui)

Limita superioara- atmosfera/hidrosfera Limita inferioara - discontinuitatea Mohorovicic (MOHO)- (la aprox . 33 km in domeniul continental si la aprox. 5 km in domeniul oceanic); T=13000 C Scoarta continentala 20-80 km grosime Cuprinde: formatiuni sedimentare, granit-gnaisice, bazalt-amfibolice, gabrou-serpentinice Scoarta oceanica 10-20 km grosime Cuprinde: formatiuni sedimentare, bazaltice, serpentinice MANTAUA (pana la 2900 km adancime) Limita superioara- discontinuitatea Mohorovicic (MOHO) Limita inferioara - discontinuitatea Gutenberg-Wiechert (2900km) MANTAUA EXTERNA cuprinde partea superficiala a mantalei (mantaua superioara) si astenosfera Scoarta terestra Litosfera (10 km grosime) + = -pana la 100 km adancime mantaua superioara - in stare solida Astenosfera- pana la aprox. 600-800 km -in stare vascoasa -este sediul magmelor MANTAUA INTERNA se gaseste sub astenosfera - probabil omogena si in stare solida Compozitia chimica a mantalei - superioare (externe)- Si, Mg - inferioare (interne) -Cr, Fe, Si, Mg, Ni NUCLEUL (in centrul Pamantului) Limita superioara - discontinuitatea Gutenberg-Wiechert Limita inferioara - centrul Pamantului ( aprox.6400 km) -nucleul exterior- fluid (pana la aprox. 5000km), densit.=9-11g/cm3) -zona de tranzitie- aprox 200km- discontinuitatea Lehman -nucleul intern-solid, (densit.=12-18g/cm3, T=6600-6900 0C) Nucleul are raza de aprox. 3400 km Compozitia chimica a nucleului -Ni, Fe

CURS II
Notiuni de mineralogie Definitie: Mineralogia este stiinta ce are ca obiect de studiu mineralele MINERALELE sunt substante naturale, simple sau compuse, solide, de natura anorganica, omogene si cu compozitie chimica proprie. Cele mai raspandite elemente chimice din scoarta terestra sunt: oxigen,siliciu,aluminiu,fier,calciu,sodiu,potasiu,magneziu, alte elemente. Obs. Mineralele cunoscute in prezent sunt numeroase (peste 3000), insa doar 100 de minerale sunt mai frecvente, celelalte fiind raritati. - Mineralele pot fi in stare - amorfa (unele) sau cristalina (majoritatea) Starea amorfa - Mineralele au particulele componente dispuse imtamplator, sunt lipsite de fete plane si tind spre forme sferoidale - Proprietatile lor sunt independente de directie, sunt izotrope Starea cristalina - Se evidentiaza prin individualizarea cristalelor - Cristalele sunt corpuri omogene, limitate de suprafete plane, cu o structura interna ordonata - Proprietatile lor fizice sunt depentente de directie, sunt anizotrope

Starea cristalina Structura interna se prezinta ca o retea cristalina in care particulele interne (ioni,atomi sau molecule) se dispun ordonat in cele trei dimensiuni ale spatiului,formand o retea tridimensionala. Dupa modul de asezare al acestor retele, in natura, pe baza unor legi cristalografice, cristalele au fost grupate in 32 de clase si 7 sisteme de cristalizare Obs. Forma exterioara a mineralelor este determinata de structura interna (reteaua cristalina) Izomorfism si polimorfism Unele minerale au compozitie chimica si forma cristalina identica sau foarte asemanatoare, putandu-se deosebi doar prin masurarea unghiului diedru (minerale izomorfe) Ex. siderit 107 0 si calcit 10505 Polimorfism unele minerale au aceeasi compozitie chimica dar au mai multe forme de cristalizare Ex. calcitromboedric si aragonit- rombic;pirit-cubic si marcasit-rombic Defecte de retea - care nu produc modificari macroscopice: -lipsa unor atomi a) -prezenta unor incluziuni cu raze atomice mai mari b) -prezenta incluziunilor lichide c) -prezenta incluziunilor solide d) -care produc modificari de nuanta si de transparenta: -defecte mecanice translatie e); formarea maclelor f) si rasucire g) Clasificarea mineralelor in functie de: - geneza - importanta in cadrul rocii - culoare - compozitia chimica Dupa geneza - endogene - formate in interiorul scoartei (magmatice si metamorfice) - exogene - formate in exteriorul scoartei (sedimentare) Cristalizare din masa topita a magmei Minerale de origine magmatica Ex. Sulfuri,oxizi, elemente native Recristalizarea mineralelor preexistente sub actiunea temperaturii si/sau presiunii Minerale de origine metamorfica Ex. Clorit, talc, grafit, biotit, Feldspati (Fp), Piroxeni (Px) Dezagregarea / alterarea agregatelor minerale preexistente, transportul produsului, depunerea in bazine de sedimentare si actiunea unor factori fizico-chimici Minerale de origine sedimentara Ex. Calcit, sare gema, gips, anhidrit Dupa importanta in cadrul rocii - principale prezente totdeauna si in cantitate mare intr-o roca cuart, Fp - accesorii prezente totdeauna in cantitati mici magnetit, hematit - accidentale prezente uneori, in cantitati mici- definesc varietatea rocilor sienit cu nefelin Dupa compozitia chimica -8 clase: 1. Elemente native 2. Sulfuri si sulfosaruri 3. Oxizi si hidroxizi 4. Halogenuri 5. Carbonati 6. Sulfati 7. Fosfati 8.Silicati

CLASIFICAREA MINERALELOR DUPA COMPOZITIA CHIMICA 1.Clasa elementelor native - peste 30 elemente chimice in stare naturala -metale si metaloizi Au, Ag, Cu, Pt S, C - Grafit (H)- leg.covalente (xy) - leg. Van der Waals (z) - Diamant (C) - leg. covalente 2.Clasa sulfurilor si a sulfosarurilor - formeaza zacaminte metalifere - cuprinde combinatii naturale ale sulfului cu diferite metale Fe S2 - pirit Cu Fe S2 calcopirit Pb S - galenit (galena) Zn S - sfalerit (blenda) 3. Clasa oxizi si hidroxizi formeaza zacaminte exploatabile - cuprinde compusii cei mai simpli ai metalelor si metaloizilor cu oxigenul si gruparea hidroxil (OH) Fe3 O4 magnetit Fe2 O 3 hematit Al2 O3 -corindon . Clasa Halogenuri -combinatii naturale ale halogenilor F, Cl, Br, I, cu diferite metale Obs. Sunt minerale solubile in apa Na Cl halit K Cl silvina CaF2 fluorina 5. Clasa carbonati -sunt saruri minerale ale acidului carbonic oxigenat (H2CO3) in general ale metalelor bivalente Ca, Mg, Fe, Pb, Ba, Zr, Mn Ca CO3 calcit (sistem romboedric) Ca CO3 aragonit (sistem rombic) Ca Mg CO3 dolomit 6. Clasa Sulfati - sunt saruri naturale ale acidului sulfuric Obs. Sunt minerale solubile in apa Ca SO4 2H2O gips Ca SO4 Ca SO4 2H2 O 7.Clasa fosfati - au specific anionul [PO4 ] - Ca 5 (PO4)3(OH,F,Cl)] - apatit 8. Clasa silicati 85 % din masa scoartei terestre - Fiecare ion de Si este inconjurat de 4 ioni de O , situati in colturile unui tetraedru - tetraedrul elementar - - Modul de legare al tetraedrelor intre ele reprezinta criteriul de sistematizare al silicatilor in subclase 8.1.Subclasa ortosilicati - Tetraedrele izolate de [Si O4] se leaga prin intermediul unor cationi de Mg , Ca , Fe , Fe , Al - -grupa olivinei - -grupa granatilor 8.2. Subclasa inosilicati - Tetraedrele de [Si O 4] sunt legate sub forma de lanturi infinite simple (a) sau duble (b) - cuprind minerale alungite,deseori fibroase, aciculare - a. Piroxeni [Si O 6] -silicati de Mg, Fe, Ca, Na

-culoare verde inchis-neagra b. Amfiboli [Si4 O11] - silicati de Ca, Mg -culoare brun-verzuie

8.3. Subclasa filosilicati Tetraedrele [Si O4] - se leaga intre ele prin trei colturi plane infinite de tetraedre Obs. Structura stratificata determina un clivaj perfect -grupa micelor- muscovit (incolor) -biotit (negru datorita Fe) -grupa cloritelor -grupa mineralelor argiloase (hidrosilicati de Al); sunt formate prin alterarea feldspatilor si a mineralelor aluminoase. Cele mai frecvente minerale argiloase sunt: -caolinit -montmorillonit (in argile bentonice este frecvent) Obs. Au o structura rigida (caolinit, halloysit) sau o structura extensibila (montmorillonit, illit, hidromice); Au o mare capacitate de umflare prin fixarea apei in spatiul dintre foite, marindu-si volumul; genereaza terenuri contractile Obs. Bentonitul este utilizat pentru -a incetini deplasarea apei in soluri sau roci -material non-explozibil de spargere a rocilor din cariere sau demolari ale unor structuri din beton 8.4. Subclasa tectosilicati Tetraedrele [Si O4] se leaga unele de altele prin toate cele 4 colturi punandu-si in comun toti cei patru ioni O-2 retea tridimensionala de tetraedre -grupa silicei cuart, calcedonie, agat -grupa feldspatilor -grupa a feldspatoizilor -grupa zeolitilor Obs. 12 dintre minerale intervin in proportie de 99% in alcatuirea rocilor (ortoza, plagioclaz, cuart, muscovit, biotit, hornblenda, augit, olivina, calcit, dolomit, caolinit, si oxizi de fier) iar celelalte peste 2000, reprezinta doar 1% din scoarta terestra. In cadrul pamanturilor, cele mai frecvente minerale sunt cuartul 12%,feldspatii 59,5%, mica 3,8% si hornblende

CURS III
Petrografia- studiaza rocile Rocile- sunt asociatii de minerale identice sau diferite, cu aceeasi origine si structura. Procesele naturale de formare si de transformare a rocilor se numesc procese petrografice Genetic rocile se impart in trei categorii de baza: - roci magmatice - formate prin consolidarea maselor topite de silicati - roci metamorfice - rezultate din transformarea rocilor preexistente in conditii de temperaturi si presiuni ridicate -roci sedimentare - formate prin depunerea materialelor rezultate in urma dezagregarii si alterarii, prin precipitare chimica si in urma activitatii organismelor. Trasaturi caracteristice rocilor: Compozitia chimica - este functie de natura chimica a materialului de origine din care s-a format roca Structura rocii - este determinata de forma, marimea si relatiile dintre partile componente ale rocii

- Textura rocii - este data de modul de asezare in spatiu a elementelor componente Forma de zacamant - depinde de tipul rocilor : -roci magmatice - conuri, coloane, curgeri de lave, corpuri masive -roci metamorfice - sisturi cristaline sau roci de contact -roci sedimentare - sub forma de strate (mai mult sau mai putin individualizate) ROCILE MAGMATICE - provin din consolidarea magmei (lavei) care este o topitura saturata de silicati (faza lichida), faza gazoasa sau substanta volatila (apa, CO2, H2 S) si o faza solida (cristale in suspensie) aflata la T=1100-1400 0 C si P= 1200 atm Clasificarea magmelor in functie de continutul in Si O2 : -magme acide (bogate in Si O2) - 65-72 % -magme neutre -52-65 % -magme bazice (sarace in Si O2) - 45-52 % -magme ultrabazice - sub 40% Dupa locul unde se produce consolidarea topiturii magmatice, se formeaza diferite tipuri de roci magmatice: ROCI INTRUZIVE ROCI EXTRUZIVE Forme de zacamant ale rocilor magmatice - la mare adancime = Plutonice abisale Ex. Batholitul Sunt corpuri de mari dimensiuni cu partea superioara boltita si cea bazala largita - la mica adancime = Plutonice hipoabisale Ex. Lacolitul Sunt corpuri ce-si mentin prin canale legaturile cu locul de provenienta - la suprafata = Vulcanice Ex. Filoane Piroclastele si depozitele piroclastice Piroclastele sunt fragmente de material magmatic formate in timpul eruptiilor vulcanice: - Bombe (> 64 mm)- partial topite - blocuri (>64 mm) - solide, angulare - lapili (64-2 mm) - cenusa (<2 mm) Depozitele piroclastice = roci piroclastice - Aglomerat (>64 mm) - Brecie piroclastica >64 mm- angulare) - tuf lapilic (64-2 mm) - tuf (<2 mm) ROCILE METAMORFICE - Provin din transformarea rocilor preexistente in urma schimbarii conditiilor: de presiune , de temperatura , si chimism In interiorul scoartei terestre, datorita miscarilor tectonice sau ascensiunii topiturii magmatice are loc o recristalizare (totala sau partiala) a rocii cu schimbarea compozitiei mineralogice sau/si chimice, cu individualizarea unei structuri si texturi caracteristice, roci mai stabile, mai adaptate noilor conditii fizicochimice: granulele cresc, noile cristale se orienteaza, mineralele au tendinta de-a se separa in foite Tipuri de metamorfism in functie de cauzele ce-l produc: - Metamorfism de contact termic este realizat in rocile din jurul corpurilor magmatice -este determinat de prezenta unui bazin magmatic (T> 700 0 C) - roci masive - CORNEENE si SKARNE

-Metamorfism regional (general) - afecteaza mase mari de roci implicate in miscarile orogenic (cauzat de cresterea T si P);se schimba compozitia chimica initiala - sisturi cristaline Principalele roci metamorfice sunt: gnaisele, micasistul, cuartitul, marmura

ROCILE SEDIMENTARE -reprezinta acumularea de minerale si resturi organice provenite din dezagregarea sau alterarea rocilor preexistente, din precipitarea solutiilor concentrate si din actiunea organismelor sedimente care prin diageneza se transforma in roci sedimentare Totalitatea transformarilor fizice sau chimice prin care sedimentele se transforma in roci sedimentare: tasarea, dizolvarea, cimentarea, metasomatoza (modificarea chimismului), diferentiere diagenetica Clasificarea rocilor sedimentare : - roci sedimentare detritice (clastice)-formate pe baza rocilor preexistente, prin procese fizico-mecanice (dezagregare, transport si depunere) -roci de precipitare -formate prin procese chimice (depunere din solutii sau reactii ale apei) -roci organogene sau biogene formate prin procese biotice (bioacumulare sau bioconstructie) -roci reziduale din scoarta de alterare- bauxite, bentonite, caolin Obs. Rocile sedimentare se caracteizeaza prin stratificatie si contin in exclusivitate fosile Un strat este un sediment care pastreaza pe o grosime oarecare o constitutie si o compozitie aproape constanta, fiind depus intr-un interval de timp in care factorii nu s-au modificat Tipuri de stratificatii : orizontala, oblica, ondulata,incrucisata Formarea rocilor sedimentare prin procese fizico-mecanice 1. Dezagregarea sub actiunea factorilor externi: -insolatia- radiatiile solare, variatiile termice diurne si sezoniere -Inghet- dezghet -apele curgatoare eroziune fluviatila -actiunea apei marii- abraziune marina, coraziunea valurilor -ghetari actiune de lustruire si zgariere -organismele-actiune mecanica 2. Transportul apa -tarare,rostogolire si saltatie (particulele mari) -solutie (particulele mici) -vant nisipul fin si praful -gheata -gravitatia 3. Sedimentarea -mediu marin -mediu continental Formarea rocilor sedimentare prin procese chimice 1.Separarea din solutii suprasaturate = PRECIPITARE ordinea de precipitare din solutii este invers proportionala cu gradul desolubilitate al compusilor respectivi: Silicati, oxizi, fosfati, carbonati, sulfati, halogenuri ordinea de precipitare

Roci de precipitare marina in lagune: gips, sare, calcare .Roci de precipitare continentala-creta lacustra, travertinul, tuful calcaros 2. Reactia apei cu minerale din roci preexistente instabile din punct de vedere chimic, sau formarea unor minerale noi (de neoformatiune) de obicei continand O, OH sau apa Obs. Rocile cele mai solubile sunt sarea, gipsul si calcarul Formarea rocilor sedimentare prin procese biotice prin acumularea partilor scheletice de natura minerala sau a bioclastelor - calcare, diatomite, opal prin bioconstructie -calcare recifale

CURS IV
FORMAREA RELIEFULUI SCOARTEI Formele de relief se modifica datorita diferitilor factori endogeni sau exogeni Dupa modul de formare si dupa marimea lor, forme de relief ale scoartei terestre sunt: - De ordinul I (planetare) - cele mai mari forme de relief ale scoartei - cuprind - blocurile continentale - bazinele oceanice - De ordinul II (forme majore de relief) - sunt unitati in cadrul bazinelor oceanice si a continentelor - au fost create de actiunea factorilor endogeni - cuprind - zonele de orogen - cu strate cutate (muntii si dealurile piemontane) -zonele de platforma- cu strate orizontale (podisuri si campii) - De ordinul III (microrelief) - sunt forme mici : de eroziune, de acumulare, tectonice - sunt rezultatul actiunii factorilor exogeni Factori endogeni- dinamica interna- miscarile placilor tectonice si raporturile lor cu interiorul Pamantului Factori exogeni - dinamica externa-actiunea atmosferei si hidrosferei DINAMICA INTERNA Se refera la modificarea reliefului sub actiunea factorilor interni (datorita deplasarii placilor tectonice). Cuprinde: - miscarile orizontale (orogenice) - miscarile verticale (epirogenice) - miscarile placilor tectonice MISCARILE OROGENICE- au ca efect deformatii importante ale stratelor lanturi muntoase - cand procesul de deformare mai conserva continuitatea rocilor, au loc deformatii plicative = CUTE Elemente cuta: sarniera, planul axial , axa cutei, unghiul cutei, flancurile cutei Formarea cutelor Clasificarea cutelor dupa unghiul cutei: -drepte (verticale), -aplecate -culcate

-rasturnate FRACTURILE = FALII sunt rupturi in scoarta terestra care sufera deplasari Elementele unei falii: flancurile faliei, planul faliei,directia faliei, pasul(saritura faliei) VULCANISMUL este legat de zonele de rift si de subductie a placilor tectonice Topiturile magmatice din astenosfera ajung la suprafata prin vulcanism, iar aparatul care genereaza astfel de eruptii este in general un vulcan Partile componente ale unui vulcan: -craterul -conul -cosul -vatra magmatica roci piroclastice si roci magmatice Erupia propriu-zis aduce la suprafa produse gazoase, solide i lichide produse gazoase- se numesc fumarole produse lichide sunt lave care curg prin crater i fisuri, fiind la temperaturi mai mari de 10000 C produse solide- n ordine cresctoare a dimensiunii particulelor: cenu vulcanic, nisip vulcanic, lapili, bombe, blocuri vulcanice FENOMENE POSTVULCANICE Dup ncetarea fenomenelor propriu-zis vulcanice, fenomenele continu sub forma de: Soffionii sunt efuziuni de vapori supranclzii (T=200 0C), ce ies pe fracturi. Geyserele sunt izvoare termale (T=1000C)-ape meteorice sau ape subterane supranclzite. Ivoarele termale minerale sunt izvoare de apa ce dizolv n drumul ei srurile, mineralizndu-se. Mofetele sau fumarole reci (T<400C), sunt emanaii bogate n bioxid de carbon (CO2).

CUTREMURELE DE PAMANT (SEISME sau MISCARI SEISMICE) Definitie cutremurele sunt miscari bruste, de scurta durata ale scoartei terestre. Dupa locul unde este situat focarul,cutremurele pot fi - continentale - marine Elementele cutremurelor sunt: Durata-fractiuni de secunda, rareori cateva secunde Intensitatea- microseisme- inregistrate de seismografe - macroseisme- simtite si de om Frecventa- anual se produc in medie 100.000 de cutremure (aprox. 1cutremur / 5 minute) Adancimea- reprezinta distanta masuratape verticala, de la hipocentru (focar- in adancime) pana la epicentru (la suprafata) -in functie de adancimea la care se afla hipocentrul, cutremurele se impart in: -superficiale 0 - 70 km -intermediare 50-70 300 km -adanci 300 700-800 km EPICENTRU (E)= regiunea de la Suprafata care se gaseste deasupra hipocentrului (F) Unde seismice longitudinale (7-13 km/s), transversale (4-7 km/s), si superficiale (3-3,5 km/s)

CAUZELE CUTREMURELOR

Cauze cosmice- datorate caderii unor corpuri cosmice pe suprafata Pamantului (de ex. Meteoriti) Cauze telurice- cutremure de explozii vulcanice-sunt locale, legate de eruptiile vulcanice (reprezinta 10% din cutremurele de pamant) - cutremure de prabusiri- prin prabusirea acoperisului unor goluri naturale din scoarta terestra (de ex. In zonele calcaroase-pesteri, sau datorate exploziilor subterane, in zonele cu sare si gips) - cutremure tectonice- sau de dislocatii (80 % din totalul cutremurelor)- se datoresc fenomenului de subductie a placilor litosferice Intensitatea seismelor este apreciata in scara Mercalli Energia eliberata in timpul unui cutremur constituie principiul scarii Richter (a magnitudinii) Cutremurele din Romania zona Vrancei, transilvanice (Mures-Tarnave), Banatice(Periam-Vinga), fagarasene (la S de M-tii Fagaras), pontice (Constanta-Mangalia), danubiene (Moldova Noua- Virset)

PROCESE GEODINAMICE DE INTERES PENTRU ACTIVITATEA DE CONSTRUCTII. DEPLASARILE DE TEREN Se produc pe versanti datorita gravitatiei In functie de natura rocilor si inclinarea pantei pe care are loc miscarea se deosebesc: - deplasari bruste- prabusirile - deplasari lente- alunecarile, tasarea, solifluxiunea, sufoziunea, incovoierea capetelor de strat 1. PRABUSIRILE- sunt caderi bruste ale blocurilor de diferite dimensiuni, slabite si desprinse de pe pereti abrupti ALUNECARILE- sunt fenomene geodinamice de modificare a reliefului, cu un caracter in general lent si periodic, prin care se restabileste echilibrul natural al versantilor si taluzelor Elementele alunecarii : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. suprafata de desprindere terasa de alunecare crapaturi transversale crapaturi longitudinal suprafata de alunecare piciorul alunecarii baza alunecarii

TIPURI DE ALUNECARI Alunecari consecvente - masele de teren aluneca pe suprafata de strat - caderea stratelor este in aceeasi parte ca si panta morfologica Alunecari insecvente - planul de alunecare face un unghi cu inclinarea stratelor Alunecari asecvente - apar in roci omogene, nestratificate (de ex. in rocile argiloase) In timpul producerii alunecarii, asupra masei de pamant actioneaza doua forte: -forta de rezistenta (pasiva) tinde sa tina aceasta masa in echilibru stabil (coeziunea si frecarea interioara a particulelor)

-forte de alunecare (active) tind sa puna masa in miscare (greutatea proprie, supraincarcarea exterioara, presiunea hidrodinamica) INCOVOIEREA CAPETELOR DE STRAT -se formeaza pe pante de diferite inclinari, atat in roci moi cat si stancoase -capetele stratelor se indoaie gravitational in aceeasi parte cu panta versantului Ex. marne-argiloase , calcare TASAREA -este un proces de indesare datorita propriei greutati a rocii sau datorita greutatii de deasupra (a constructiilor inclusiv) SUFOZIUNEA reprezinta tasarea pamantului datorita dizolvarii conponentilor solubili sau antrenarii particulelor solubile din roci, de catre apele subterane Obs. Deplasarile de teren datorate sufoziunii se combat prin drenaj SOLIFLUXIUNEA este un proces de curgere lenta a paturii superficiale de sol sau material dezagregat, saturat cu apa, in timpul dezghetului, pe un substrat dezghetat si o panta cu inclinare mica FENOMENE CARSTICE- totalitatea proceselor geologice care se produc in rocile solubile, in special calcare, ca urmare a circulatiei apei, subterane, mai ales incarcate cu CO2 Roci solubile- sarea, gipsul si anhidritul, calcarul si dolomitul Manifestari carstice -de suprafata - Doline, poduri naturale, chei - interioare - pesteri, canale subterane

CURS V
Dinamica externa cuprinde totalitatea proceselor de distrugere a rocilor de la suprafata scoartei terestre, de transport a produselor rezultate si acumularea lor, avand ca rezultat nivelarea si distrugerea formelor de origine endogena Factorii exogeni sunt numerosi si variati, apartinand: Atmosferei- vantul (actiunea eoliana) Hidrosferei apa de suprafata (ape curgatoare temporare, ape curgatoare permanente, apa lacurilor, actinea ghetarilor), apa marilor si oceanelor biosferei prin eroziune, transport si acumulare Dezagregarea si alterarea rocilor -sunt procese fizico-mecanice (dezagregarea), respectiv chimice (alterarea), de fragmentare a mineralelor si rocilor , favorizand actiunea distructiva a factorilor modelatori exogeni Obs. Dezagregarea si alterarea nu transporta materialul dezagregat. Intervin alti factori modelatori care indeplinesc acest rol de transport: - vantul sau - gravitatia ACTIUNEA GEOLOGICA A ATMOSFEREI Actiunea atmosferei asupra scoartei terestre consta in actiuni chimice, fizice si mecanice Actiunea chimica- oxidari (actiunea oxigenului asupra Fe, Al, Mn, a unor compusi sau materii organice) -carbonatari (combinarea CO2 din napele precipitatiilor cu oxizi si silicati din roci) - caolinizari (transformarea in caolinit a feldspatilor si micelor) intr-un climat cald sau temperat si umed - lateritizari transformarea caolinitului in laterit Al2 O3 3H2O) Actiunea fizica dezagregarea rocilor (rezistente diferite ale rocilor, lipsa solului , variatii termice diurnenocturne, inghet-dezghet

Actiunea mecanica actiunea directa a vantului = actiune eoliana Transportul se realizeaza prin - deflatie = antrenare a particulelor rezultate din dezagregare - ablatie = transport la distante mici - saltatie = particulele de nisip suflate de vant pe o suprafeta nisipoasa Eroziunea imbraca doua aspecte - coraziune = actiunea de roadere propriu-zisa a vantului - abraziune = actiunea vantului combinata cu actiunea de slefuire de catre particulele transportate (nisip, praf) Prin acumulare se formeaza: Dunele forme asimetrice ce au -o panta lina (dinspre vant) -o panta abrupta (in partea opusa) Barkhanele - dune in forma de potcoava (in plan) -o fata lina in directia vantului -o fata abrupta= fata de alunecare Obs. Barkhanele se deplaseaza incet pe directia vantului ACTIUNEA HIDROSFEREI APE CURGATOARE TEMPORARE 1) Ape de siroire- provin din apa de ploaie care nu se infiltreaza in scoarta Exercita o actiune - chimica de coroziune- se manifesta in roci moi si usor solubile -direct- sare, gips; -indirect, cu ajutorul CO2 din apa- calcare - mecanica de eroziune Formele de relief ce rezulta sunt: - lapiezuri (santuri separate de creste ascutite) - doline sau ponoare (adancituri in forma de palnie, in calcare cu suprafata orizontala)- apar atunci cand apele raman mai mult timp la suprafata rocilor 2) Torentii sunt cursuri de ape temporare, formate pe pante mari, alimentate din ploi torentiale( in timp scurt si cantitate mare) Formele de relief sunt organismele torentiale Un organism torential cuprinde: - bazinul de receptie (in partea superioara) - regiunea de transport (regiunea de mijloc) - conul de dejectie (in partea inferioara) Depozitele sedimentare ce iau nastere pe o panta: -deluviu- material detritic depus torential, gravitational,pe pante sau in conuri de dejectie mici -proluviu-material detritic depus la baza pantelor sub forma de conuri de dejectie -coluviu- material detritic ce acopera conurile de dejectie de la baza pantelor -eluviu-material sedimentar ramas pe platouri in urma eroziunii, netransportat pe pante

APELE CURGATOARE PERMANENTE Sunt ape ale caror vai au apa in tot timpul anului, alimentandu-se si din stratele acvifere subterane; se alimenteaza din precipitatii, zapezi, ghetari.Suprafata de pe care-si aduna apele se numeste bazin hidrografic al cursului de apa si este separate de alte bazine vecine prin cumpana apelor. Elementele unei vai sunt: - talvegul - fundul albiei- linia ce uneste cele mai joase puncte dintr-o albie - albia minora - ingusta, sapata in prundisul albiei majore, prin care curge raul la debite medii - albia majora (lunca) - larga, cu prundis si nisipuri pe care raul curge la debite mari Prin actiunea apelor curgatoare, de eroziune, transport (rulare si rotunjire) si acumulare se formeaza depozite aluvionare (aluviuni) In timp un curs de apa evolueaza trecand prin 3 faze:

-stadiul de tinerete - viteze mari, eroziunea verticala > eroziunea laterala,transporta material grosier -stadiul de maturitate- largire si adancire a albiei, se atinge profilul de echilibru -stadiul de batranete- viteze reduse, se formeaza coturi, meandre, se mareste cursul apei (se lungeste) ACTIUNEA GEOLOGICA A LACURILOR Este influentata de: volumul de apa, adancimea apei, caracterul statator al apei, variatile climatice. Dupa origine lacurile prezinta urmatoarele tipuri: lacuri tectonice, lacuri din cratere vulcanice, lacuri glaciare, Lacuri din depresiunile carstice, lacuri de baraj. Eroziune lacustra- bordura lacustra, vaiile sub-lacustre, alunecari sub-lacustre Sedimentarea lacustra- formarea calcarelor, cretei, accidentelor silicioase, depozite evaporitice ACTIUNEA GHETARILOR Se manifesta prin eroziune, transport si depunere. Zapada si gheata acopera permanent 10% din suprafata continentelor- in zonele polare si-n muntii inalti--- ghetarii. Eroziunea glaciara= exhoratiune - slefuirea rocilor Sedimentarea glaciara= morene roci neconsolidate (=fragmente de roci desprinse si depuse de ghetari). ACTIUNEA GEODINAMICA A MARII Aciunea sa geodinamic (asupra continentului) se manifest prin cei trei factori importani: eroziune, transport i sedimentare EROZIUNEA MARIN o eroziune litoral i o eroziune sub-marin. Eroziunea litoral se manifest prin aciunea mecanic de lovire a apei mrii (valuri, cureni, maree) asupra rmurilor (marginilor continentale) sub form de ablaie i abraziune. Ablaia corespunde eroziunii manifestat prin ndeprtarea materialului solid. Cnd aciunea apei se cumuleaz cu cea a materialului antrenat, are loc abraziunea marin. Apa mrii acioneaz asupra rocilor i prin aciunea chimic de dizolvare. Atunci cnd aciunea distructiv a rmurilor se datoreaz doar lovirii acestora de ctre apa mrii, aciunea este de eroziune marin propriu-zisa. Aciunea de transport -se manifesta prin valuri si maree - componenta perpendicular pe rm- sortare granulometrica -prin curentii marini litorali si valurile oblice, componenta paralel, rulare rapida si accentuata a materialului transportat Sedimentarea marina- domeniul fluvio-marin- estuare, delte - domeniul litoral si de platforma- platforma, laguna, zona de self - domeniul bazinelor si foselor oceanice BIOSFERA- AGENT GEOLOGIC - Prin actiunea organismelor vii, vegetale si animale Exemple de roci in ordinea rezistentei la actiunea distructiva a factorilor exogeni Roci extrem de dure - bazalte, cuartite Roci foarte dure - granite, sisturi cuartifere Roci dure - calcare, gresii, conglomerate Roci semidure - sisturi argiloase, conglomerate slab cimentate Roci friabile - argile, argile-marnoase Roci foarte friabile - argile-nisipoase, loess, pietris

CURS VI
Apa in pamant: apa legata, apa capilara, apa libera. Principalele forme sub care apa poate exista in roci sunt: -Vapori

-apa legata sau adsorbita -apa capilara -apa libera sau gravitationala -apa sub forma de gheata Vaporii de apa se gasesc in porii liberi; nu influenteaza comportarea rocii - Daca presiunea vaporilor din interiorul pamantului este mai mare decat cea atmosferica evaporarea apei din pori; -Daca T scade condensarea vaporilor Apa legata chimic - intra in compozitia mineralelor ca apa de hidratare (apa de constitutie - strans legata chimic, se elimina la T>10000C si apa de cristalizare -slab legata chimic, se elimina la T>1000C) si apa zeolitica (= molecule in spatiile retelei cristaline, legata de scheletul mineral) Apa legata fizic- se numeste apa de adsorbtie si formeaza in jurul particulei minerale o pelicula Cuprinde: - apa higroscopica -inconjoara direct granulele -dezvolta caldura - apa peliculara -inconjoara granula minerala cu un strat gros nu dezvolta caldura Apa adsorbita (apa legata fizic)- reprezinta apa atrasa in jurul particulelor minerale datorita unor forte de atractie, numite fenomene de suprafata. Pe suprafata laterala a particulei solide exista sarcini electrice negative, caresunt echilibrate prin atractia de catre particula solida a unor cationi si molecule de apa. Obs. Cationii pot fi inlocuiti de alti cationi Schimb ionic (Li+, Na+,K+,Mg++, Ca++,Al+++,Fe+++). Molecula de apa este un dipol.Ansamblul format din invelisul de apa adsorbita si stratul de cationi se numeste complex de adsorbtie Complexul de adsorbtie poate fi modificat prin campul electric si temperature. In cuprinsul invelisului de apa adsorbita se deosebesc doua straturi: - Apa strans legata (higroscopica) - Apa slab legata (peliculara) Obs. Limita pana la care se intind cele doua srate formeaza stratul difuz Apa strans legata- are densitate mare, temperatura de inghet mai scazuta ca apa obisnuita, poate fi indepartata la T> 20000 C Apa slab legata este partea mobila a invelisului de apa legata, ingheata la T< -1,50C Obs. Grosimea peliculei de apa legata este cu atat mai mare cu cat este mai scazuta - valenta ionilor din complexul de adsorbtie - concentratia de ioni - temperatura solutiei in care se afla particulele Prin adsorbtie - de Ca++ si Mg++, se reduce hidrofilitatea, scade contractia si umflarea, se reduce sensibilitatea la actiunea apei - de Na+, creste invelisul de apa adsorbita si impermeabilitatea pamantului Obs. In afara invelisului de apa legata se gaseste si apa libera Apa libera poate sa existe in pamant sub forma de a apa capilara si apa gravitationala Apa capilara -Se gaseste in pamanturile formate din granule fine, deasupra nivelului panzei freatice Este sub influenta fortelor de tensiune superficiala si a campului gravitational. Golurile din pamant pot fi asimilate cu tuburi avand diametrul neregulat. Dimensiunea lor este in functie de tipul rocii, fiind aprox. =1/5 din diametrul mediu al particulelor. Datorita fortelor de tensiune superficiala, apa se ridica in tubul capilar pana cand se stabileste un echilibru intre fortele de antrenare capilara si greutatea coloanei de lichid. Inaltimea coloanei de lichid din tubul capilar = inaltime capilara (hc) Coloana de lichid este delimitata la partea superioara de o suprafata denumita menisc.

Obs. Factorii care determina inaltimea la care se ridica apa in teren este marimea porilor si dispozitia acestora Apa gravitationala umple porii si golurile formand pungi cu apa. Se deplaseaza in pamant sub actiunea fortei de gravitatie si a presiunilor hidrostatice si hidrodinamice Poate avea o reactie acida sau bazica in functie de pH-ul ce o caracterizeaza - pH <7, apa acida - pH >7, apa bazica - pH =7, apa neutra Miscarea apei in pamant Apa gravitationala se poate afla in stare de repaos sau de miscare. Miscarea poate avea caracterul unei curgeri pe distante mari (= filtratie) sau redistribuire a umiditatii, pe distante mici (= migratie) Obs. Miscarea apei in faza lichida are loc prin curgere capilara sau prin transfer de masa intre particulele de apa, fiind functie de umiditate. Miscarea apei in faza gazoasa poate avea loc atunci cand porii nu sunt plini cu apa Cand materialul este mai aproape de starea de saturatie -miscarea apei este sub forma lichida, iar la umiditati reduse, sub forma de vapori Permeabilitatea= cantitatea de fluid ce trece prin porii unui pamant sau ai unei roci Obs. Roci permeabile si roci impermeabile Miscarea apei in pamant este guvernata de legea lui Darcy: v= k i [m/s] K=coeficient de permeabilitate V=viteza de curgere a apei prin pamant Obs. Curgerea apei intre doua puncte poate avea loc doar atunci cand exista o diferenta de nivel piezometric intre cele doua puncte Clasificarea pamanturilor in functie de coeficientul de permeabilitate: k<10-1 cm/s, pamanturi foarte permeabile k=10-1- 10-4cm/s, pamanturi permeabile k=10-4- 10-7 cm/s, pamanturi putin permeabile k> 10-7 cm/s, pamanturi practic impermeabile Actiunea mecanica a apei 1) Apa in miscare orizontala determina forte de frecare asupra particulelor care duce la eroziune, sufoziune, colmatare 2) Producerea unei antrenari hidrodinamice ascendente La o diferenta de nivel piezometric, asupra probei se exercita o forta a curentului ascendenta, dirijata pe verticala, care produce si o presiune. Particulele pot trece in stare de plutire! Filtre inverse sunt realizate din nisip si au rolul de a opri fenomenul de antrenare hidrodinamica a curentului Influenta chimica a apei asupra rocilor -determina mediul fizico-chimic (prin variatiile pH-ului) -determina solubilitatea O2, CO2 si a diversilor acizi -determina solubilizarea si descompunerea mineralelor Actiunea fizico-chimica a apei asupra rocilor se manifesta prin dizolvare, descompunere , dezagregare si cimentare a rocilor; hidratare si hidroliza Obs. Puterea de dizolvare a apei creste atunci cand apa este incarcata cu gaze, substante organice, saruri amoniacale sau cand apa este alcalina -cuartul este dizolvat doar de catre apele alcaline Puterea de dizolvare a apei este influentata de temperatura (creste cu cresterea temperaturii) si de presiune

-cel mai important proces de dizolvare este decalcifierea rocilor (gresiile calcaroase - nisip; marnele argile) - pierderea elementelor alcaline (feldspatii si amfibolii argila) prin hidratare (anhidritul- gips) actiunea hidrolitica a apei- descompunerea silicatilor (caolinizarea feldspatilor) depunerea sarurilor pe crapaturi- cimentarea fisurilor (zona de cimentatie= zona situata sub nivelul hidrostatic)

Apa sub forma de gheata Prin fenomenul de inghet apa libera trece din stare lichida in stare solida, laT< 00C. Volumul pamantului creste in zona inghetata. Apa circula spre zona inghetata - continuu - V creste >10% - limitat - sistem inchis Obs. Capacitatea de inghet este redusa la nisipuri si la argile Pamanturile cele mai susceptibile sa inghete sunt prafurile si nisipurile prafoase Masuri pentru impiedicarea efectului distructiv al presiunii ascendente dat de pamantul inghetat: -coborarea nivelului talpii fundatiei sub adancimea maxima de inghet -eliminarea pamanturilor gelive ca umpluturi -eliminarea ascensiunii apei prin interpunerea unui substrat sub platforma drumului (pietris monogranular) Strate acvifere Se considera strat acviver, primul orizont acvifer cu extindere mare intalnit de la suprafata terenului; se caracterizeaza prin curgerea continua a apei, de la nivel superior la altul inferior, sub actiunea presiunii piezometrice. Suprafata pe care se aplica presiunea piezometrica se numeste suprafata piezometrica Constituirea stratelor acvifere este conditionata de existenta rocilor permeabile si a celor impermeabile Apa ce patrunde in scoarta pamantului gravitational, se infiltreaza in adancime pana intalneste un strat impermeabil. Apa satureaza rocile permeabile de jos in sus,pana la un nivel oarecare -nivelul piezometric, ducand la formarea stratelor acvifere: -strat freatic -strat captiv cu nivel liber -strat captiv sub presiune Variatii in sectiunea de curgere si influenta lor asupra profilului de depresiune: a) se micsoreaza sectiunea de curgere, panta profilului creste b) creste sectiunea, se micsoreaza panta profilului